4,107 matches
-
prin ele însele semnificative. Voronca cere, de pildă, ca, „descălicat de pe înțelesul imediat și util”, cuvântul să ajungă la „o existență și o respirație proprie, care merită o atenție în sine și în scrânciobul căruia se cuvine să ne lăsăm legănați fără considerațiuni de ordin practic, ca într-o zi de sărbătoare” și rămâne totuși atent la sintaxa poemului, cu plinurile și golurile ei, cu materialitatea sui generis a cuvintelor. Acest „croceanism” - observat, bunăoară, de Nicolae Balotă - nu ni se pare
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
abuzivă a comparației - ca în mai vechile Restriști -, ornament exterior al unei discursivități abia mascate, ca în următoarea strofă din Concluziuni: Aici tresare vitrina ca un obraz Vorbe deplasez ca figuri de șah Să-mi împlânți privirile ca brazi Se leagănă sângele nostru ca un hamac... Atributul de „ostenitoare lirică”, dat de G. Călinescu, e justificat parțial în asemenea cazuri, căci expresia directă a unor stări nu de mare profunzime pare evitată cu orice preț, și chiar insolitul și surpriza programate
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
figurație de eden primitiv, sugerând o vârstă a unității cosmice originare, ca în aceste Bucurii îngăduite: Cum se bucură de eleganța trestiilor rațele sălbatece, păpurișul destramă un cântec pe panglica nemișcării în ierburi alunecă tăciunii din privirea vulpilor bursucii se leagănă în adiere ca arbuștii pitpalacii împletesc un șal din lumina sunetului, caprele negre fac alpinism oglindesc înălțimile, ploaia dăruie scoarțe oltenești pământului; și plugurile fac dragoste cu țărâna, o mușcă, iepurii se pitesc la marginea zilei ca dovleceii, soarele dă
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
ființei, solicitată de toate orizonturile: Iată: avântați-vă acum ochiul asemeni uliului peste șesurile Europei Rătăciți pe drumurile somptuoase ale Babilonului Scăldați-vă în fluviile galbene ale cerescului imperiu Stați la pândă cu haiducii bronzați de pietrele pleșuve ale Abisiniei Legănați-vă pașii în dansul cu pene și măști de groază ale Congoului Primiți în auz evantaiul languros al vocilor havaiene Buciumul prevestitor al vulcanilor din insulele Japoniei... Tot așa, Incantații-le proclamă că „Nu ni-e străină nici o înfățișare-a
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
putea fi luat drept text emblematic pentru o astfel de viziune, animată de sentimentul universalei comuniuni: Cum se bucură de eleganța trestiilor rațele sălbatece, păpurișul destramă un cântec pe panglicile nemișcării în ierburi alunecă tăciunii din privirea vulpilor bursucii se leagănă în adiere ca arbuștii pitpalacii împletesc un șal din lumina sunetului, caprele negre fac alpinism, oglindesc înălțimile, ploaia dăruie scoarțe oltenești pământului; și plugurile fac dragoste cu țărâna, o mușcă, iepurii se pitesc la marginea zilei ca dovleceii, soarele dă
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
o ceașcă”, „mă răscolește ca-n arie /.../ mă-mprejmuiești, mă treieri, mă-nchizi ca un hectar”, „mă vânturi precum spicul / mă-mparți cu dumicatul /.../ te-nfigi ca-ntr-o gingie, mă clatini ca un lanț”, „și sângele-n desfaceri se leagănă de cer” - sunt doar câteva ilustrări ale acestei reciproce împărtășiri a tensiunilor sufletești traduse în imagini marcând trezirea (răscolirea) tuturor forțelor eului, voința de osmoză și identificare. Nu mai puține sunt, tot aici, semnele „deplasării liniilor” pe o hartă a
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
ca unicronotop ideal, sinonim cu poezia, scriind că: „descălecat de pe înțelesul imediat și util”, cuvântul se cuvine să capete „o existență și o respirație proprie, care merită o atenție în sine și în scrânciobul căruia se cuvine să ne lăsăm legănați fără considerațiuni de ordin practic, ca într-o zi de sărbătoare”. Dar această „sărbătoare” înseamnă și deschidere, liberă comunicare cu Totul: poemul e „un al doilea auz deschis la toate zvonurile văzduhului”, iar “în fulgerul unei imagini” apar, cum am
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Paradoxal, jocul simulacrelor postmoderniste este o piedică la reîntoarcerea în copilărie, deși pariază pe ludic. Spre deosebire de Nietzsche, care refuză Grund-ul, Eminescu știe că tocmai în poveste se ascunde arheul, care e altceva decât Grund-ul metafizicienilor. Cu povești ne leagănă lumea, cu povești ne adoarme, spunea poetul, iar într-o scrisoare către Harieta adăuga: "Povești sunt toate pe lumea asta"100. Ficțiuni, dar care ascund în ele arheul, așa cum îl identifica pe cel al românilor în basmul Tinerețe fără bătrânețe
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
căci ele cel puțin ne fac să trăim și-n viața altor oameni, să ne amestecăm visurile și gândirile noastre cu ale lor... În ele trăiește Archaeus... Poate că povestea este partea mai frumoasă a vieții omenești. Cu povești ne leagănă lumea, cu povești ne adoarme. Ne trezim și murim cu ele..." În poveste e unitate dialogică a lumii, cum ar spune Părintele Stăniloae. De aceea, povestea e cea mai aproape de credință, de iubirea aproapelui, căci trăim deopotrivă în noi și
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ca și metrica populară devin embleme ale unei convenții poetice constrângătoare și sunt supuse unui asalt profanator: „Zid dărăpănat / Eu m-am întrebat / Astăzi că de ce / Nu s-a spânzurat / Lia, blonda Lie / Noaptea de-o frânghie.../ S-ar fi legănat / Că o pară coapta / Și ar fi lătrat / Câinii de pe strada / S-ar fi adunat / Lumea să o vadă / Și ar fi strigat / Vezi ca să nu cadă / Aș fi încuiat / Lacătul la poarta / Aș fi pus o scară / Și-aș
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
ușoară sau prea mare și alergarea nu mai este economicoasă în deplasare; umerii se ridică și se crispează; brațele nu sunt îndoite din articulația cotului și nu se mișcă în ritm cu picioarele, sincronizat braț și picior opus. trunchiul se leagănă lateral stânga și dreapta. Indicații metodice: se va urmări ca alergarea să se execute cu cât mai multă dezinvoltură, naturalețe, economicitate, relaxare; se va urmări sincronizarea mișcărilor braț și picior opus, așezarea labei piciorului pe toată talpa, cu laba piciorului
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
Greșeli la alergarea pe parcurs: trunchiul este menținut într-o poziție verticală / pe spate; brațele nu susțin lucrul picioarelor; coapsa nu urcă aproape de orizontală; impulsia este incompletă; călcâiul atinge solul în momentul contactului; umerii sunt ridicați și crispați; trunchiul se leagănă lateral stânga - dreapta ; în turnantă, nu are loc înclinația trunchiului spre interiorul acesteia (stânga); la intrarea în turnantă se frânează accelerarea; în turnantă, brațul drept nu lucrează suficient de amplu; la startul în turnantă, de la culoarele 3-4 spre culoarul 8
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
iar Între timp el s-a căsătorit. Rudele vor să-i vadă soția, fata născută atunci, Îi și ia mă-sa p-amândoi și-i pune Într-o copaie, unu' la un cap și unu' la un cap, să-i legene. În sfârșit, eroul Își ajută și unchiul să se nsoare, pentru că era singurul care putea să scoată paloșul din tufanul de la poarta Împăratului. Sim. FI. Marian susține că: Epoca În care Îndătinează românii din Dacia traiană a se căsători este
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
La fel procedează în fond Mateiu Caragiale în Pajerele sale, fructificând rotunjimea de medalie a sonetului, în Boierul, Călugărul, Domnița sau Cronicarul accentul etic intră, prin constrângere și savantă artă, în urzeala portretului, ca în acest final din Trântorul: "îl leagănă maneaua, e veșnic beat de vutcă, / Să-ncalce i-e frică, pe brațe-1 duc la butcă; / Dar el, ce os de Domn e și viță de-împărat, / / Ades, făr-a-și da seama, își mângâie hangerul, / Și când în fața morții odată s-
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
-mi reîncărca sufletul cu parfumul lor nostalgic. Revenirea acasă, adică la izvorul nesecat și emoționant al aducerilor aminte, este pentru mine prilej de bucurie, dar și de tristețe, în același timp. Sunt bucuros că revin în locurile care mi-au legănat și însoțit primii ani de viață, și mă întristez când îmi dau seama că oamenii, împreună cu care am crescut și de la care am primit primele lecții de viață, s-au transformat în spirit, umbre și amintiri. Nimic nu mai este
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
de gânduri ce-mi inundă mintea. Sunt tot mai copleșit de singurătate, de orele de nesomn din lungile nopți ale sfârșitului de an calendaristic, de anotimpul friguros care mă așteaptă. Cu ochii obosiți de nesomn privesc crengile teilor ce se leagănă ca niște brațe scheletice, le împărtășesc tristețea și suferința goliciunii și aștept viitorul anotimp cald, când îmi vor umbri din nou fereastra camerei și-mi vor dărui florile cu parfumul lor inegalabil. În memoria-mi încărcată de nostalgii revin tot
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
de trotuare ascunse în penumbra colonadelor (Martha Bibescu 24)? Un București monumental, "eroic" se ridica în Stilul Carol II, cum se grăbiseră să numească lăudătorii vremii maniera locală a clasicismului epurat. Pandantul său "civil" era însă Bucureștiul modern; unii cercetători, legănați de visări dulci și senine, încercând să îndrepte trecutul spre a-1 putea idealiza, îl numesc de-a dreptul modernist 25. Bulevarde, de felul celui numit Magheru/ Bălcescu astăzi, bordate de îndelungi block-haus-uri, apar în anii treizeci ca din pământ
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
zei. Eu vin de-acolo, de unde susurul apei, răcoarea pădurii și cîntecul păsărilor au făurit melodia doinei și pacea lumii. Eu cobor din acei regi ce au Îmblînzit fierul, făcîndu-l plug. Eu vin de la sînul zînelor, mîinile cărora mi-au legănat scrînciobul copilăriei, mi-au frămîntat pîinea și mi-au țesut soarta. Eu vin din țara hărniciei și a demnității, vin din țara cîntecului, din țara bucuriei și a dorului, vin din țara unde se moare cu semnul vieții viitoare pe
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Nu inițiază jocul Explorarea mediului: 1. Rămâne fixat asupra unei singure activități sau obiect 2. Pare că nu-l doare atunci când se lovește; nu arată locul lovit. 3. Se sperie de anumite sunete, zgomote: aspirator, mixer. 4. Se autostimulează: se leagănă, flutură mâinile, bate din palme. 5. Se joacă în același fel: învârte o rotita, deplasează o mașinuță la nesfârșit. 6. Insistă să meargă pe același drum. 7. Vrea ca lucrurile din încăpere să rămână în aceeași ordine. Deficitul în interacțiunilor
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
trebuie individualizat pentru fiecare copil. Integrarea senzoriala in cazul persoanelor cu autism * De ce copilul cu autism suporta cu greu să fie spălat pe cap sau să fie tuns? * De ce reacționează copilul cu autism atât de exagerat la sunete? * De ce se leagănă atât de mult? * De ce copilul cu autism nu se uita la mine? Definiția integrării senzoriale (I.S.) Integrarea senzoriala este abilitatea de a acumula și de a selecta informațiile din lumea înconjurătoare, prin intermediul organelor senzoriale și de a corela diferitele informații
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
cleștar; Alexandru Donici: Greierul și furnica, Racul, broasca și știuca, Musca; Petre Dulfu: Isprăvile lui Păcală; Victor Eftimiu: Omuleț, Vreau să trăiesc printre stele, Fluierul ciobănașului, Zâna viselor; Mihai Eminescu: Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, Revedere, Ce te legeni, La mijloc de codru, Somnoroase păsărele, Scrisoarea III, Povestea codrului, Făt-Frumos din lacrimă; Elena Farago: Cățelușul șchiop, Motanul pedepsit, Sfatul degetelor; Emil Gârleanu: Din lumea celor care nu cuvântă; Octavian Goga: Noi, Toamna; Călin Gruia: Ciuboțelele ogarului; ștefan Octavian Iosif
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
Este iarnă. Albul iernii nu s-a mai îndepărtat. În mijlocul iernii este frig, dar copiii tot sunt fericiți. Săniuțe, derdeluș, oameni de zăpadă, fulgi plutind în zbor legănându-se, flori sclipitoare de argint țesute pe geamuri, năsucuri reci, obraji roșii ca focul, îți umple sufletul de bucurie. Dar să nu o uităm pe Crăiasa Zăpezii ce poartă o rochie cusută cu ace de gheață și împodobită cu steluțe
Sfera by Tonea Cosmina-Florina () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93585]
-
Păsări care zboară deasupra noastră, ciripind mereu iar unele rămân pe jos printre frunze și flori și cu mișcări fulgerătoare apucă câte o gâză. Peste tot predomină verdele ierbii și galbenul holdei de grâu. Se aude foșnetul spicelor de grâu legănate de mișcarea aerului și clipocitul apei curgând și chiar foșnetul frunzelor. Peste tot e o mireasmă de flori, de pământ jilav, de fân cosit. Pe câmp, lanurile aurii de grâu așteaptă combinele. Iar după muncă oamenii se odihnesc la umbra
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
public în locul somnului de după-masă. Era varianta mediteraneană a babelor noastre care ies pe la uluci: ai vazut-o, maică, p-aia? Mai către zidul palatului, unul dintre ei făcea figură aparte, stând retras și privind pe sub ramurile unui măslin uriaș, legănându-se pe un scaun legat cu lanțul de copac, semn că se asigura că nu-i dispare locul de ședere până a doua zi. Așa se făcea că, acum, palatul îi ținea pe dinafara lui pe regii lenei de amiază
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
10. Imaginează-ți că te afli în Parcul Copou lângă Teiul lui Eminescu. Scrie un dialog pe care l-ai purta cu copacul despre marele poet. *Sugestii de lectură: Citiți de același poet: Crăiasa din povești, Lacul, Revedere, Ce te legeni... Se dă textul: "Un țap, voind să treacă într-o livadă, fu silit să treacă o apă ce curgea pe acolo. Când era pe la jumătatea gârlei, se pomenește pe lângă dânsul cu un șarpe care îi zice: -Măi, țapule, ia-mă
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]