4,839 matches
-
est pas fonctionnel (oppositif) au niveau du système, on ne peut que se limiter à le constater au niveau de la norme"147. De asemenea, trebuie deosebite straturile posibile ale structurării gramaticale - monem, cuvînt gramatical (lexie 148), grup de cuvinte (sintagma lexicala), clausulă, propoziție, frază, text -, pentru că problemele ordinii unităților lingvistice sînt diferite la diferite niveluri de combinare. De pildă, unele clausule-comentarii (de tipul: dacă vreți, de altfel, ca să zic așa etc.) pot fi înserate într-o formă verbală perifrastica a clausulei
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Aglutinarea este un tip special de afixare, întîlnită în limbi precum cele uralo-altaice sau nigero-congoleze, spre deosebire de fuziunea specifică flexiunii. Limbile aglutinante se aseamănă cu cele flexionare prin faptul că un cuvînt ia forme diferite în funcție de diferite valori gramaticale, dar morfemele lexicale și gramaticale care se aglutinează exprimă categorii distincte. Iată cîteva exemple 168: - în turcă: ev = casă, ev-in = casă + genitiv (casei), ev-ler = casă + plural (case), ev-ler-im = casă + plural + posesiv de persoana I (casele mele), ev-ler-im-in = casă + plural + posesiv + genitiv (caselor mele
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
pl.) - în maghiară: kert = grădină, kert-ek = grădină + plural, kert-ben = grădină + locativ, kert-ek-ben = grădină + plural + locativ - în swahili: ki-su = singular + cuțit, vi-su = plural + cuțit Flexionara (fuzională): limbile indo-europene, afro-asiatice Tipul flexionar este caracterizat îndeosebi prin următoarele particularități: a) o unitate lexicala este poliforma în vorbire, variațiile formale datorîndu-se unor valori gramaticale diferite și fiind realizate prin afixare (prefixe, infixe, sufixe) sau prin alternante interne (alternante vocalice sau consonantice); b) semnificantul morfemelor gramaticale nu este autonom, acestea fuzionînd între ele sau chiar
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în vorbire, variațiile formale datorîndu-se unor valori gramaticale diferite și fiind realizate prin afixare (prefixe, infixe, sufixe) sau prin alternante interne (alternante vocalice sau consonantice); b) semnificantul morfemelor gramaticale nu este autonom, acestea fuzionînd între ele sau chiar cu morfemul lexical central, rădăcina; c) numeroase morfeme gramaticale au sau pot avea valori gramaticale multiple. De exemplu 169, în lat. roșa, rosae morfemul -a are diverse valori gramaticale exprimînd categoria cazului (nominativ sau vocativ), dar și a numărului (singular), în timp ce morfemul -ae
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
vocabular mai restrîns decît creolele, dar mai variat sub aspectul domeniilor semantice reprezentate decît sabirurile, si o structură gramaticala foarte simplă, caracterizată printr-o masivă reducere a formelor paradigmatice și prin extinderea analitismului. La baza lor stau - îndeosebi sub aspect lexical - limbi europene moderne: engleză, franceza, italiană, portugheză, spaniolă, limbile indigene putînd furniza însă nucleul organizării gramaticale (de ex., pidgin English, cu vocabular englez și baza gramaticala furnizată de chineză). Apărute încă din secolul al XVI-lea, pidginurile mai au circulație
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în strînsă legătură cu procesul creării imperiilor coloniale, după secolul al XVII-lea. În cea mai mare parte a cazurilor, în anumite condiții istorice, sociale și culturale, pidginurile s-au creolizat, devenind limbi cu o structură mai complexă sub aspect lexical și gramatical, utilizate în cele mai diverse situații de comunicare curentă. Vocabularul de bază al creolelor este împrumutat din limbile europene din care derivă, iar în morfosintaxă structurilor sintetice li se preferă cele analitice. Creolele sînt vorbite în America (de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
fază de pidgin, fiind rezultatul reelaborării lor, nu însă și prin stadiul de sabir, cum se afirma în Dicționar, iar pe lista continentelor cu limbi creole și pidginuri trebuie adăugată și Oceania. Deși, de pildă, unele limbi creole cu baza lexicala romanica sînt numite limbi romanice din a doua generație, autoarea consideră că e vorba de o problemă încă nerezoltvată cea a clasificării genealogice a limbilor creole: "O limbă creola are vocabularul provenit din limba de bază, numită, după cum am văzut
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
același rol în toată Africa subsahariană, în timp ce afrikaans în Namibia și Africa de Sud și arabă literară între magrebieni, arabi și berberi. Limba mixtă apare din fuziunea a doua limbi utilizate în situații de bilingvism. În general o limbă mixtă combină inventarul lexical al uneia cu structura gramaticala a celeilalte. În timp ce creola tinde către o gramatică simplificată, limba mixtă îi păstrează complexitatea. Sînt necesare în continuare studii care să traseze repere teoretice clare de separare între limbile creole și cele mixte. Cîteva exemple
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
este Uniunea lingvistică balcanică 221. Acțiunea substratului traco-ilir, contactul lingvistic, interferență lingvistică, multilingvismul, zona de confluenta a civilizațiilor greacă și latină, conviețuirea și fenomenul comun al transhumantei etc., etc., stau la baza acestei uniuni lingvistice. Trăsăturile comune privesc fenomene fonetice, lexicale, morfologice, sintactice, textuale. Sînt amintite, în acest sens, prezența fonemului a și închiderea lui o neaccentuat la u, prezența unor sufixe comune, articolul hotărît postpus, omonimia genitivului cu dativul, structura numeralelor de la 11 la 19, înlocuirea infinitivului cu conjunctivul, grade
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
omonimia genitivului cu dativul, structura numeralelor de la 11 la 19, înlocuirea infinitivului cu conjunctivul, grade de comparație analitice, păstrarea vocativului, forme de viitor cu a vrea și a avea, reduplicarea complementului direct și indirect etc.; li se adaugă numeroase similitudini lexicale și frazeologice. După cum spunea Joseph Vendryes, "Peninsula Balcanică a fost dintotdeauna și rămîne un puzzle de limbi, ca și de rase, de naționalități și de religii"3. Acest conglomerat are în vedere limbi indo-europene slave (bulgară, macedoneană, sîrbo-croată), romanice (dialectele
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
afro-asiatice, dravidiene, kartveliene, eurasiatice, amerindiene; - stratul 6 (al limbilor eurasiatice): indo-hitite, uralice, altaice, ciukoto-kamciatkiene, eschimo-aleute; - stratul 7 (ramură indo-hitită): anatoliene, non-anatoliene (indo-europene)229. În volumul Originea limbilor, Merritt Ruhlen, discipol al lui Joseph Greenberg, ajunge chiar să reconstituie cîteva rădăcini lexicale pe care le consideră că au aparținut limbii-mamă a umanității, limbii primordiale unice. Printre acestea: *kuna "femeie", *mako "copil", *(m)ama, (n)ana "mama", *mano "bărbat", *tik "unu" (cifră), *pal "doi", "deget", *puți "vulva", *aqua "apă", *kuan "cîine", *tika "pamant
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
intranzitiv (o situatie diferită apare, de pildă, în limbile caucaziene). Fiecare dintre cele șase trăsături poate apărea și în alte familii de limbi, dar toate laolaltă apar numai în limbile indo-europene; o limbă nu poate fi numită indo-europeană, oricîte asemănări lexicale ar prezenta, daca nu are toate cele șase trăsături enumerate anterior.241 Prin urmare o limbă ne-indo-europeană ar putea deveni indo-europeană prin dobîndirea acestor șase trăsături sau ar putea ieși din această familie, dacă își pierde fie și o singură
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
normală: subiect-verb-obiect). Limbile indo-europene s-au diferențiat foarte mult între ele"246. Deși limbile componente au urmat linii de evoluție uneori foarte diferite, s-au păstrat totuși o serie de trăsături comune. Mulți termeni din nucleul așa-numitului fond principal lexical provin din rădăcini indo-europene comune: - IE *mater "mama", pe baza gr. dor. μάτηρ, skr. mățar-, lat. mater, v. irl. mathir, v. isl. moder, v. sl. mați - IE *pəter "tata", prin compararea gr. πατήρ, skr. pita, lat. pater, got. Fadar - skr
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
aon do trí ceathair cúig sé seacht ocht naoi deich scoțiana, gaelica aon dhà trì ceithir còig sia seachd ochd naoi deich În toate limbile provenind din aceeași limbă-mamă există cuvinte care au același etimon. De pildă, elementul de unitate lexicala dintre limbile romanice este constituit din 146 de etimoane latinești pe care le regăsim moștenite în toate limbile romanice 249. Exemple: adjutare, aer, alter, arcuș, barbă, bene, bonus, caballus, camisia, campus, capră, caput, clavis, cornu, culus, decem, directus, dormire, filum
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
5 mîl de vorbitori și un total de 8 mîl. Limba oficială în Albania, Kosovo și Macedonia. Două dialecte, reciproc neinteligibile: tosk în sud și gheg în nord. Cel mai vechi text din 1642. Din 1900 folosește alfabetul latin. Trăsături lexicale și morfo-sintactice comune cu română. Bibliografie specială: Allen, W. Sidney, Vox Graeca. The Pronunciation of Classical Greek, Cambridge University Press, Cambridge, 19873. Băltăceanu, Maria-Francisca, Relații între armeana și daco-moesiană. I. Locul limbii armene între limbile indo-europene. Istoricul problemei, în rev
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbilor romanice (v. supra: Conceptul de tip lingvistic în lingvistică integrală). Lorenzo Renzi identifica, din perspectiva tipologiei topice a lui Greenberg, 14 trăsături comune ale limbilor romanice: 1. Existența prepozițiilor și nu a postpozițiilor 2. Auxiliarul se așază în fața verbului lexical 3. Pronumele interogativ se așază în fața verbului 4. Adjectivul atributiv manifestă tendința de a-si urma determinatul 5. Complementul numelui în genitiv urmează după determinatul sau 6. Demonstrativele și numeralele preceda determinatul 7. Adverbul se așază în fața adjectivului pe care
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
române în Europa occidentală. În românește de Andrei A. Avram, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1994. Cristea, Teodora, Grammaire structurale du français contemporain, 2ème edition revue et augmentée, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1979. Cunița, Alexandra, La formation des mots. La derivation lexical en français contemporain, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1980. Cunița, Alexandra, Le verbe et șes arguments, Tipografia Universității București, 1979. Deroy, Louis, Padasas. Manuel pour commencer l'étude du sanskrit même sans maître, 2 vol., Peeters, Louvain, 19842. Devoto, Giacomo
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în țările de limbă slavă, partial în țările baltice și în țările române. A jucat rolul latinei medievale din Europa Occidentală. Dintre trăsăturile generale ale limbilor slave amintim faptul că sînt limbi de tip satem, predominat sintetice, cu un fond lexical comun celor mai multe dintre limbile familiei. În privința structurii gramaticale, e de remarcat sistemul derivațional bazat pe prefixare și sufixare, flexiunea nominală bogată (6-7 cazuri, cu excepția limbilor bulgară și macedoneană), si mai ales prezenta categoriei aspectului la verb, considerată trăsătură fundamentală. Limbile
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Owens, Jonathan (editor), The Oxford Handbook of Arabic Linguistics, Oxford University Press, Oxford, 2013. Pardee, Dennis, The Ugaritic Texts and the Origins of West-Semitic Literary Composition, Oxford University Press, Oxford, 2012. Popescu, Mihaela, Limba ebraica: familii de cuvinte și învățare lexicala, în rev. "Studii și cercetări lingvistice", LVII, nr. 1, 2006, pp. 55-62. Rosén, Haiim B., Hebrew at the Crossroads of Cultures. From Outgoing Antiquity to the Middle Ages, Peeters, Leuven-Paris, 1995. Ryding, Karin C., Arabic. A Linguistic Introduction, Cambridge University
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sibe sau xibo (30.000 în Chină) 6.5.2.4. Grupul japonez 1. japoneză (130 mîl.). Cei mai multi lingviști o consideră o limbă izolată. Alte teorii: limba altaica; limba mixtă, altaica și austroneziana: structura sintactica altaica, dar influențe morfologice și lexicale din limbile malayo-polineziene; înrudită cu coreeană. 2. limbile ryukyu: amami, okinawa (cei mai numeroși vorbitori), miyako, yaeyama, yonaguni etc. Sînt vorbite în insulele Ryukyu (în sudul arhipelagului japonez) și sînt în pericol de dispariție, fiind înlocuite de japoneză. Limbile ryukyu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
chino-tibetane și cele austroneziene. Sînt în general limbi izolante, monosilabice; tonuri cu valoare distinctiv-semantică; reduplicare totală sau parțială; prefixarea și compunerea că metode de formare a noilor cuvinte; împrumuturi din sanscrita, pali, cambodgiana și chineză; unele cuvinte din fondul principal lexical (părți ale corpului, pronume personale, numerale) au rădăcini comune cu cele din limbile austroneziene; în general limbi fără flexiune; că și în limbile chino-tibetane, clasificatori postpuși numeralelor care însoțesc diferite substantive și identitate formală adjectiv-verb de nemișcare; anumite particule gramaticale
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
lipsa genului; la fel ca în limbile chino-tibetane, există zeci de clasificatori care exprimă caracteristicile obiectelor numărate (de exemplu formă, mărimea, funcția etc.); la fel ca în coreeană, japoneză sau thailandeza există registre (stiluri) discursiv-pragmatice marcate de particularități fono-prozodice (intonație), lexicale și gramaticale: de pildă, în javaneza avem un registru stilistico-pragmatic kromo, folosit cînd se vorbește cu persoane superioare social, un registru în ngoko, folosit cu cei egali sau inferiori și un registru neutru madya, amestesc între primele două și dependent
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
comparative perspectives, Research School of Pacific and Asian Studies, Australian Național University, Canberra, 1995. Bensa, Alban; Rivierre, Jean Claude (editori), Le Pacifique. Un monde épars. Introduction interdisciplinaire à l'étude de l'Océanie, L'Harmattan, Paris, 1998. Blust, Robert A., Lexical Reconstruction and Semantic Reconstruction. The Case of Austronesian "House" Words, în rev. "Diachronica", vol. 4, nr. 1-2, 1987, pp. 79-106. Blust, Robert A., Subgrouping, Circularity and Extinction. Some Issues în Austronesian Comparative Linguistics, în vol. Elizabeth Zeitoun, Paul Jen-kuei Li
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
a înregistrat pe cilindri de ceară cîteva melodii în tasmaniană. Limbile tasmaniene mai sînt cunoscute azi doar sub forma unor liste de cuvinte, cum ar fi cele întocmite de Joseph Milligan și George Augustus Robinson, iar încercările de descriere fonetica, lexicala și gramaticala par a stabili că limbile tasmaniene nu se înrudesc cu nici o altă limbă sau familie de limbi cunoscute. Se pare că au existat între cinci și șaisprezece limbi tasmaniene reciproc neinteligibile, grupate în patru familii. În general, limbile
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
atît în ceea ce privește prezenta cît și absența unor trăsături). Limbile fonologic divergențe (de ex. mabuiag) sînt socotite rezultatul unor evoluții recente, poate sub influența unor limbi ne-australiene. Remarcabilă unitate a sistemelor fonologice se îmbină cu un număr redus de concordante lexicale, ceea ce constituie o trăsătură neobișnuită între limbile lumii. Astfel, familiile de limbi australiene, deși au rang de phylum, sînt mult mai asemănătoare fonologic decît 2 familii de limbi amerindiene din același phylum, de pildă. În schimb, în ciuda asemănării sau chiar
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]