4,910 matches
-
în vid c = 3·108 m/ s constanta Planck h = 6,625· 10 -34 J · s 1. Dacă imaginea unui obiect real aflat în fața unei lentile convergente este dreaptă, putem afirma că, totodată, imaginea este: a. micșorată și reală; b. mărită și reală; c. micșorată și virtuală; d. mărită și virtuală. 2. O condiție obligatorie pentru producerea efectului fotoelectric extern este ca: a. intensitatea radiației incidente să fie mai mare decât intensitatea curentului fotoelectric de saturație; b. frecvența radiației incidente să
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
scade de k = 2 ori. Lucrul mecanic de extracție al electronilor din fotocatod este. TEST 29 1. Dacă imaginea unui obiect real aflat în fața unei lentile convergente este dreaptă, putem afirma că, totodată, imaginea este: a. micșorată și reală; b. mărită și reală; c. micșorată și virtuală; d. mărită și virtuală. 2. O condiție obligatorie pentru producerea efectului fotoelectric extern este ca: a. intensitatea radiației incidente să fie mai mare decât intensitatea curentului fotoelectric de saturație; b. frecvența radiației incidente să
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
voința de limitare își atinge limita și se răstoarnă în opusul ei. Vedem cum în sculptura lui Brâncuși forma conține în ea sâmburele propriei sale destrucții. Și îl conține în trei feluri: ca formă mărită infinit („proiect de pasăre care mărită va umple cerul“), ca formă care să le cuprindă pe toate, în sfârșit ca formă zburătoare, care-și dizolvă ființa în traiectoria propriei mișcări. În toate aceste cazuri e zvonul infinitului care se naște din finit și care-l preia
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
a amintit”, o formă de mulțumire adresată de către părinți Divinității. Numele de familie Herdelea provine din ungurescul ”herdelo”-”gândac negru, șvab”. Zaharia Herdelea este un copil de țărani din Zagra, ajuns învățător, are o familie mare, cu două fete de măritat, fără zestre, un fiu, Titu, care nu are nicio ocupație, îi redactează jalba lui Ion dintr-un gest de altruism, din milă. Deși numele de familie este de origine ungurească, el îi urăște pe unguri, fiind un naționalist convins. Preotul
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
fiecare din ei îl atribuie dragostei și căsătoriei, afacerilor, profesiunilor, modul în care îi prezintă pe preoți, proști sau deștepți, cuvioși sau ipocriți ; sau ne putem concentra asupra marinarilor din romanele lui Jane Austen, asupra ariviștilor lui Proust, asupra femeilor măritate din romanele lui Howells. Acest tip de specializare ne va oferi monografii privind "Raporturile dintre moșieri și arendași în romanul american al secolului al XIX-lea", " Marinarul în romanul și teatrul englez", sau "Americani de obârșie irlandeză în romanele secolului
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
sisteme semi-complexe și sisteme complexe. Primele prescriu sau îndrumă înspre o formă precisă de căsătorie; nașterea indică alegerea perechii. De exemplu, un bărbat trebuie să ia în căsătorie o fată considerată fata fratelui mamei sale sau o fată va fi măritată în ramura unde o soră a tatălui său a fost măritată. În sistemele semi-complexe, jocul prohibițiilor restrânge alegerea combinațiilor (soț/soție) posibile, situație ce se sfârșește prin a apropia modelul de cel al structurilor elementare. Asemenea sisteme precizează grupurile în
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
formă precisă de căsătorie; nașterea indică alegerea perechii. De exemplu, un bărbat trebuie să ia în căsătorie o fată considerată fata fratelui mamei sale sau o fată va fi măritată în ramura unde o soră a tatălui său a fost măritată. În sistemele semi-complexe, jocul prohibițiilor restrânge alegerea combinațiilor (soț/soție) posibile, situație ce se sfârșește prin a apropia modelul de cel al structurilor elementare. Asemenea sisteme precizează grupurile în care nu te poți căsători. În schimb, sistemele complexe proclamă libertatea
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
ferindu-se de privirile oamenilor. Ea este o buna gospodină și învelește crengile copacilor în puf de zapadă, pune cușme albe caselor, iar pe pământ întinde un covor moale de nea. Dar nu peste multă vreme, lea venit timpul de măritat, caci nu-i era ușor Moului An cu trei fete. PRIMĂVARA lua de bărbat pe MUGUR. La nunta lor auvenit toți ghioceii, toporașii și brândușele. Și împreună au avut trei flori: Martie (Mărțișor), Aprilie (Prier) și Mai (Florar). VARA prinse
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
oamenii lui personali, ședeau în jurul său. O! Era un prinț" un prinț adevărat, un prinț viu, fără nici o îndoială, așa că rugăciunea sărmanului copil fusese, în sfârșit, ascultată. De emoție, suflarea lui Tom devenise rapidă și scurtă, iar ochii i se mărită de uimire și de bucurie, îndată, în el, se născu dorința de a fi cu totul aproape de prinț, de a putea să-1 privească bine în față. Fără să știe cum se făcu, fața lui se găsi lipită de grilaj, în
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
de un statut întemeiat pe respectul și stima datorată științei de carte rar întâlnită,în acea vreme.Intelectualitatea alcătuiește o categorie socială diferențiată. Învățătorul Herdelea e un om inimos, dar trăiește împovărat de o familie grea, având două fete de măritat, fără zestre. Soția lui, ridicată dintre țărani, se consideră deasupra acestei clase sociale,umblând îmbrăcată cu haine nemțești. Sătenii își întâmpină oaspeții veniți la horă,ridicându-și pălăriile în semn de respect.Țăranii cer sfaturi preotului și învățătorului,îi roagă
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
brutala materialitate, evidentă prin caracterul ei plin de mister, Rebreanu o învăluie într-un nimb. “ Se cutremură parcă deșteptat dintr-un vis. Își aduse aminte cât i-a fost de dragă Florica și nu pricepea de ce vrea dânsa să se mărite cu altul, când el e aici și o iubește ca și atunci?”. Dragostea dintre Ion și Florica, urmărită din punctul ei senzual este o “chemare” plină de puritate mai presus de viața instinctului,deși se corelează intim cu aceasta:“-Tot
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
zi a satului, în roman trăiesc cu intensitate variate medii sociale o lume întreagă cu zbuciumul și preocupările.Ion vine în casa familiei Herdelea și astfel luăm parte la frământările familiei, suntem martorii acțiunilor diplomatice ale dăscăliței spre a- și mărita fetele, asistăm la lupta surdă dintre învățător și popa Belciug “Pămătuful”, cunoaștem visurile de tinerețe și amorurile “domnișorului” Titu. Ion a adus în literatura noastră o temă deosebit de nouă și interesantă. Pentru întâia oară “antagonismele de clasă din lumea satului
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
în vorbă,sfiindu-se totuși să se vâre între bogătași”. Aceștea se țin semeți chiar înaintea autorităților, de altfel foarte prevenitoare cu cei avuți. Vasile Baciu nu se sfiește nici de popă, nici de învățător. El nu concepe să- și mărite fata decât tot cu un gospodar de seama lui.“ Mie-mi trebuie ginere cum se cade, nu fleandura...”spune el apăsat. Pe Ion îl numește, “hoț”, “golan”, în fața întregului sat:“Ce are hoțul cu fata mea?Ce are!...” strigă mânios
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
familial (naștere - nuntă - moarte) și anume Masa ursitoarelor. Dacă, în cadrul obiceiurilor de naștere, ritul apare reprezentat, în cadrul celor referitoare la nuntă, ritul poate fi semnalat în obiceiurile prenupțiale de ursită realizate de fete în anumite momente sacre, pentru a se mărita. Masa de la nuntă încărcată cu alimente și băuturi care simbolizează prosperitatea noii familii unite prin căsătorie ar putea fi un corespondent al Mesei destinului. Ursitoarele apar din nou la înmormântare; în cântecele funebre, ele sunt numite Zâne și Zori. Pentru
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
în parte. Așteptarea ursitoarelor și credința în implacabilul ursitei, ocupă un loc aparte în literatura despre naștere. B.P. Hasdeu înregistrează diferite cazuri în care apare acțiunea ursitoarelor: Fata ursită să se căsătorească cu călătorul (cu varianta Fata ursită să se mărite cu ciobanul), Copilul ursit să se căsătorească cu mama lui, Copilul ursit să se înece, Copilul sortit să fie trăsnit, Băiatul ursit să fure semnifică blândețea și puritatea, fiind alt simbol fundamental al lui Hristos. . Lazăr Șăineanu arătă că, în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
momentul popasului pe prisma unde aude spusa ursitoarelor (care sunt mesagere ale destinului), tentativa nereușită de schimbare a sorții prin agățarea fetei într-un par (acesta putând fi concomitent simbol falic, dar și un substitut ritual al ursitului fetei de măritat în noaptea de Anul Nou), prezența moașei, semnul norocos de la ceafă, faptul că flăcăul devine bogat, întâlnirea întâmplătoare de la târg (în discuția celor trei, cuvântul "noroc" se repetă în sintagma "noroc să ne dea Dumnezeu"), învoiala rapidă ("de parc-ar
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de-mpărat, care se străvedea aidoma în toți păreții de cleștar ai casei. Eroul îl învinge pe zmeu, iar cu apa vie și apa moartă își readuce frații la viață, apoi ajung împreună din nou la Muma-Pădurii, care și-a măritat fetele după cei doi frați ai eroului. Fata de-mpărat cu părul de aur îl mai supune unei probe, aceea a istețimii: "se-nvoiește să-i fie soție numai dacă îi răspunde la niște întrebări". Atunci ea își dă seama
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
culte de pomenire a morților sau în actele magice de stimulare a ploii." Într-o altă poveste, Lumânările de cununie (Poveste). Omul de flori cu barba de busuioc (Niculiță-Voronca, II], un împărat avea o fată care nu putea să se mărite. Într-o zi, a intrat un fecior de împărat la ei în casă; pe unde pășea el, totul era deschis și pe nimeni nu vedea. Feciorul de împărat spune în gândul său: "De mi-ar ieși înainte o bătrână, să
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de la miazăzi, argumentând: bine nu va fi. Ei deschid ușa și zăresc o icoană întoarsă cu fața la perete pe care era pictat un chip de femeie. Întors acasă, tatăl le dezvăluie fiilor că este "zâna zânelor", care rămâne veșnic tânără; numai măritându-se, își pierde puterea de zână și începe să-mbătrânească. Locuiește în împărăția zânelor, unde nu moare nimeni; oamenii pământeni însă, care ajung acolo, nu se mai întorc; zânele îi prefac în dobitoace ori în stane de piatră. Cei care
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
arăpoaicei și căsătoria celor doi sortiți. Basmul cu "păpușica licărea" [Teodorescu] are același motiv ca basmul precedent, cel al fetei care-și află ursita într-un mort. Fetei mult dorite de perechea împărătească "nu-i da inima brânci" să se mărite, flăcăii o tot ocoleau, "parc-avea peri în cap", iar părinții erau îngrijorați "că nu era nici proastă, nici urâtă; dar mai așteptară, zicându-și că poate nu i-a sosit ceasul". Se întâlnește c-un călugăr bătrân; a doua
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
în cea de-a 12-a odaie. Năzdrăvanul deschide toate cele douăsprezece uși, după ce pleacă Soarele, o găsește pe fată care-i spune: "Ia-mă că nu mi-i drag, măcar că-i soare și-i așa de frumos". Fata se mărită cu Năzdrăvanul, "dar Soarele de atunci nu ș-a mai găsit de potriva ei, ca să-i placă și de aceea tare e supărat, că e neînsurat. Să luați seama, cât merge Soarele, el întru una e supărat; numai de două
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
îmbracă hainele "cu soarele în piept, luna în spate și doi luceferi în umeri" și repetă isprăvile anterioare; fata de împărat îi dă un pumn cu bani grădinarului, pentru a nu-l certa pe argat. Împăratul se hotărăște să-și mărite și fata cea mică, dar aceasta refuză să-și aleagă soț. Împăratul este sfătuit să construiască un foișor cu poartă "pe unde să treacă toți fiii de împărat și de boieri, și, pe care-l va alege fata, să-l
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
A născut o fată isteață și cuminte. Ea mergea deseori să se joace pe câmp, să adune floricele și, mai ales, să asculte cum cântă un ciobănaș. Acesta îi vede semnele de pe corp atunci când se scaldă. Venind vremea să se mărite, împăratul dă sfoară în țară că o va da numai aceluia care-i va ghici semnele de pe trup. Un cioban spuse că "fata are soarele-n piept, luna-n spate și doi luceferi în cei doi umeri." Un boier răspunse
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cameră; ciobanul ce ronțăie flori cele, îi răspunde celuilalt că-și ronțăie nasul, așa că boierul, făcând la fel, se prezintă desfigurat în fața împăratului și iese din competiție. În basmul Prințesa și porcarul [Schott], o fată de împărat vrea să se mărite doar cu acela care e în stare să se ascundă de trei ori atât de bine, încât ea să nu-l poată descoperi cu oglinda ei fermecată: cel care e învins în această întrecere își pierde viața. Cutează porcarul. Forțele
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și era ursit să ajungă ceva, se duce la curtea împăratului. Slujba lui de căpetenie era să dea în fiecare dimineață câte un mănunchi de flori la fiecare din cele 12 domnițe. Aceste domnițe erau ursite să nu se poată mărita, până nu se va găsi cineva care să ghicească legătura ursitei lor și să facă pe vreuna din ele să iubească. Nebune după joc, în fiecare noapte rupeau câte o pereche de conduri de mătase albă, dănțuind. Împăratul făgădui pe
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]