4,819 matches
-
ruși lipoveni. În ianuarie 1992, în satul devenit deja LIPOVENI s-au numărat 500 de suflete. Mai recent, după rezultatele finale ale Recensământului din 2011, din cei 18946 de ruși lipoveni din România (a șasea ca număr de etnici după maghiari, romi, ucraineni, germani și turci), 1530 și-au declarat etnia rusă în județul Suceava, dintre care 308 cu domiciliul în Mitocu Dragomirnei, comuna din care face parte și satul Lipoveni. Ca toti etnicii ruși din Moldova, și cei din satul
Lipoveni, Suceava () [Corola-website/Science/301966_a_303295]
-
24,32° longitudine și 703 metri altitudine, pe Valea Oltului, la 59 km de reședința județului, municipiul Râmnicu Vâlcea și 42 km de municipiul Sibiu din județul Sibiu. Are o populație de 2780 locuitori (2618 români, 159 rromi și 3 maghiari), care se ocupă în general cu creșterea animalelor, agricultură, diferite meșteșuguri și exploatarea lemnului. Locuitorii sunt numiți "lovișteni", de la "Țara Loviștei", veche denumire a locului. De remarcat faptul că ei nu sunt considerați nici olteni, nici ardeleni, aici fiind o
Comuna Câineni, Vâlcea () [Corola-website/Science/301996_a_303325]
-
Între 1703-1711 a avut loc o răscoală împotriva stăpânirii austriece sub conducerea lui Francisc Rakoczi al-II-lea. Armata austriacă a trecut la represalii și a dat foc mai multor localități între care și Corneniul. Așa explică istoricul Kadar Iosif scăderea numărului maghiarilor din Corneni și creșterea numărului românilor. Dar la răscoală au participat și români, iar pe de altă parte în Corneni au existat români și înainte de aceste evenimente, dovadă e faptul că parohia din Corneni a trecut în anul 1700 la
Corneni, Cluj () [Corola-website/Science/300324_a_301653]
-
populația satului Berchiesu a evoluat astfel: Analiza tabelului scoate în evidență, pe întreaga perioadă analizată, o pondere majoritară a românilor, reprezentând peste 70% din totalul populației, în 2002 reprezentând chiar 85% din populația satului. Se observă că alături de românii și maghiarii din sat, au existat familii germane, evreiești și chiar o familie de slovaci în perioada 1850-1910. Familiile de rromi prezente și acestea, la recensămintele efectuate, sunt incluse fie la alte naționalități în perioada 1850 -1920, respectiv aceștia s-au declarat
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
în anul 1230. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Fizeșu Gherlii se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (57,88%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (20,87%) și romi (16,15%). Pentru 5,11% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (69,19%), dar există și minorități de reformați (20,32%) și greco-catolici (3,08%). Pentru
Comuna Fizeșu Gherlii, Cluj () [Corola-website/Science/300329_a_301658]
-
Căpușu Mare la vest. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gilău se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (79,35%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (8,7%) și romi (7,78%). Pentru 4,05% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,36%), dar există și minorități de reformați (9,06%), penticostali (3,84%), baptiști (2
Comuna Gilău, Cluj () [Corola-website/Science/300331_a_301660]
-
1320. În secolul al XV-lea sat românesc, aparținând domeniului latifundiar al familiei nobiliare maghiare Beke. Se presupune, că denumirea localității (Mezőőr înseamnă "loc de straja din câmpie" în limba maghiară) vine din secolul al X.-lea din timpul descălecatului maghiarilor în Bazinul Carpatic și semnifică existența aici spre vest a unei linii de apărare temporare. Această linie de apărare s-a mutat mai târziu la nivelul Ținutul Secuiesc și mai apoi în Moldova. Denumirea de Iuriu de Câmpie este pe
Iuriu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300334_a_301663]
-
Futnet din Brno (Cehia). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Iclod se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,87%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (2,28%) și romi (2,21%). Pentru 4,55% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (80,6%), dar există și minorități de penticostali (5,37%), greco-catolici (5%), reformați (2,21
Comuna Iclod, Cluj () [Corola-website/Science/300333_a_301662]
-
cursul superior al râului Căpuș. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mănăstireni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (80,49%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (10,6%) și romi (5,33%). Pentru 3,31% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,43%), dar există și minorități de reformați (10,8%), penticostali (4,93%) și baptiști
Comuna Mănăstireni, Cluj () [Corola-website/Science/300338_a_301667]
-
a dispărut, prin colmatare treptată. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Săndulești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,6%), cu o minoritate de maghiari (3,73%). Pentru 4,45% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (81,37%), dar există și minorități de greco-catolici (4,51%), penticostali (4,45%), reformați (1,72%) și unitarieni (1
Comuna Săndulești, Cluj () [Corola-website/Science/300351_a_301680]
-
16 Cluj-Napoca - Apahida - Tg Mureș. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mociu se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (68,31%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (15,12%) și romi (11,2%). Pentru 5,28% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (73,23%), cu minorități de reformați (11,5%), adventiști de ziua a șaptea (3,8
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
Călatei (), cunoscută atât de etnografia română cât și de cea maghiară. În Luna de Sus activează Asociația Culturală Magyarlona, având ca scop păstrarea tradițiilor maghiare. Populația satului, conform ultimului recensământ (2002), era de 2.058 locuitori, dintre care 1.248 maghiari, 748 români, 4 rromi și 2 italieni, 1005 bărbați și 1053 femei. Din punct de vedere confesional 726 erau ortodocși, 1.117 reformați, 52 romano-catolici, 136 baptiști, 8 penticostali, 7 greco-catolici, 6 unitarieni, 5 de alte credințe, 1 de religie
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
XIII-XIV se găsește în stare de ruină. Situl respectiv, cu numele „La Biserică”, se află înscris pe lista monumentelor istorice sub codul LMI CJ-I-s-B-07221. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 772 locuitori, dintre care 599 români, 146 evrei, 13 maghiari, 10 țigani ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 589 greco-catolici, 146 mozaici, 20 ortodocși, 12 reformați ș.a.
Urișor, Cluj () [Corola-website/Science/300360_a_301689]
-
cu 2 m/secundă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tureni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (64,35%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (24,67%) și romi (7,55%). Pentru 3,29% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (60,45%), dar există și minorități de reformați (9,79%), unitarieni (9,7%), martori ai
Comuna Tureni, Cluj () [Corola-website/Science/300359_a_301688]
-
în zonă, în Aita Seaca a venit Gavrilă Olteanu, comandantul Batalionului de voluntari Brașov, din cadrul Regimentului de voluntari „Iuliu Maniu”. Gavrilă Olteanu a efectuat o anchetă sumara asupra celor petrecute la 4 septembrie și a dispus executarea a 11 etnici maghiari (nouă prin împușcare și doi prin decapitare. Alți 2 răniți atunci, au decedat ulterior). După brutală execuție (victimele având vârste cuprinse între 16 și 65 de ani), localitatea a fost jefuită. Organizația paramilitară Regimentul de voluntari „Iuliu Maniu” a mai
Aita Seacă, Covasna () [Corola-website/Science/300367_a_301696]
-
denumirea maghiară Babahalma. Etimologia cuvântului este următoarea: Babă - nume de persoana (sau substantiv comun "babă" = bătrână) plus cuvântul maghiar "halma" care înseamnă "dealul babei". Populația localității pare a fi fost mixtă, adică români în marea majoritate și câteva familii de maghiari și evrei care au locuit vremelnic în sat. În anul 1332 este atestata parohia catolică, iar documentul din 1461 atestă prezenta populației românești care plătea impozitul caracteristic românilor "censusquinquagesimalis". În epoca medievală, mai precis în secolele XIV-XV, si, probabil, până în
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
Cluj, apoi internat în orașul Sfântu Gheorghe, până în noiembrie 1918. La întoarcerea de pe front, un alt mare animator al vieții românești din localitate a fost primarul Cristifon Purecel, care împreună cu pr. Gheorghe Burlea a organizat Gardă Națională românească din localitate. Maghiarii și-au format și ei gardă lor (condusă de Ioan Hartzig). Într-o dimineață cețoasa, gardă maghiară a fost încercuita și a depus armele de bunăvoie, fără vărsare de sânge. Autoritățile maghiare l-au condamnat la moarte prin spânzurătoare pe
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
Haller de Hallerkő", "Wesselényi de Hadad", "Kornis de Gonczruszka", "Karacsay de Válje-Száka" etc. Referitor la structura populației după naționalitate, de-a lungul timpului, statisticile consemnează o pondere majoritară a românilor, de circa 75-85% din totalul populației, diferența fiind reprezentată de maghiari, romi etc. În perioada 1800-1940 statisticile consemnează și câteva familii de evrei. În anul 1967 s-a descoperit un important tezaur monetar cuprinzând 251 monede din argint, păstrate într-o cană de cositor, emise în mai multe regiuni ale Europei
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
de teren au deținut familiile nobiliare Haller de Hallerko, Wesselenyi de Hadad, Kornis de Gonczruszka, Karacsay de Valje-Szaka etc. De-a lungul istoriei, statisticile consemnează o pondere majoritară a românilor, de circa 75-85% din totalul populației, diferența fiind reprezentată de maghiari, rromi etc. În perioada 1800-1940 statisticile consemnează și câteva familii de evrei. În anul 1967, în Aruncuta, s-a descoperit un important tezaur monetar, alcătuit din 251 piese de argint, iar săpăturile arheologice de suprafață, din 1977, au scos în
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
și de unde de nenumărate ori a încercat să revină în Albac dar a fost de fiecare dată exilat. Ioan Nicula a fost fiul cel mare al lui Horea, zis și Horea cel tânăr, Vicecapitan al Răscoalei din 1784, arestat de maghiari și condamnat la un an la închisoare în Albă Iulia, după martiratul tatălui său Nicola Ursu zis Horea, ucis prin tragere pe roata pe 29 febr 1785. Reușește să evadeze după 6 luni de închisoare și e deportat la Ofcea
Vierșani, Gorj () [Corola-website/Science/300472_a_301801]
-
Lynx lynx), mistreț (Sus scrofa), iepure (Lepus europaeus), cocosul de munte (Tetrao urogallus), jderul, barza albă, etc. Predomina districambosolurile (solurile brune acide), (G. B. Tofan, 2013) În anul 1850, populația satului era de 628 locuitori din care 575 români, 35 maghiari și 12 rromi. La recesământul din anul 2002 au fost 2859 locuitori din care: 2843 români și 16 maghiari. Potrivit rezultatelor provizorii ale recensământului Populației și Locuințelor din 2011, populația comunei Bilbor a înregistrat un regres (2649 locuitori, din care
Bilbor, Harghita () [Corola-website/Science/300474_a_301803]
-
solurile brune acide), (G. B. Tofan, 2013) În anul 1850, populația satului era de 628 locuitori din care 575 români, 35 maghiari și 12 rromi. La recesământul din anul 2002 au fost 2859 locuitori din care: 2843 români și 16 maghiari. Potrivit rezultatelor provizorii ale recensământului Populației și Locuințelor din 2011, populația comunei Bilbor a înregistrat un regres (2649 locuitori, din care 2184 locuitori în satul Bilbor și 465 în satul Răchitiș, cu 916 gospodării. Din punct de vedere etnic (2011
Bilbor, Harghita () [Corola-website/Science/300474_a_301803]
-
recensământului Populației și Locuințelor din 2011, populația comunei Bilbor a înregistrat un regres (2649 locuitori, din care 2184 locuitori în satul Bilbor și 465 în satul Răchitiș, cu 916 gospodării. Din punct de vedere etnic (2011), 2636 români, și 13 maghiari; confesional 2641 ortodocși, 7 romano-catolici și 1 penticostal . Din totalul izvoarelor minerale doar 17 sunt analizate și cu posibilități de captare și exploatare. De regulă acestea sunt bicarbonatate, calcice, magneziene, sodice, carbogazoase, hipotone. Unele sunt bogate în fluor, litiu, brom
Bilbor, Harghita () [Corola-website/Science/300474_a_301803]
-
a maselor plastice, pe agricultură prin cultivarea cartofului și a cerealelor precum și pe creșterea animalelor și comerțul cu produse agricole. În comună, conform recensământului din 2011, din totalul populației de 3.429, majoritatea absolută (3.377 sau 98.48%) sunt maghiari, 38 (1.1%) sunt români, 5 (0.14%) sunt țigani, iar 76 (2.2%) sunt de etnie necunoscută.
Sânsimion, Harghita () [Corola-website/Science/300486_a_301815]
-
beneficiază de condiții climaterice mult mai favorabile decât cele din Depresiunea Giurgeului de pe Valea Mureșului superior unde se înregistrează temperaturi mult mai scăzute. În anul 1992 au fost numărate aici 3.751 persoane, din care 2.409 români, 1.312 maghiari, 28 țigani și 2 germani. Conform recensământului din anul 2011, sătul numără 3.279 de persoane; din care: 2.323 români, 946 maghiari și 10 romi. Funcția economică de bază este industria de exploatare a materialelor locale, iar funcția secundară
Tulgheș, Harghita () [Corola-website/Science/300488_a_301817]