13,923 matches
-
de sat sau a unui grup dezavantajat, prin alocare de granturi și dezvoltare comunitară sau promovarea „capitalului social”: Fondul are ca scop contribuția la reducerea sărăciei prin finanțarea de proiecte în comunitățile sărace beneficiare și pentru grupurile dezavantajate, creșterea capacităților manageriale locale, susținerea descentralizării administrative, creșterea capacității de organizare la nivel local. Sau, și mai specific: Obiectivele generale ale Fondului sunt: a) îmbunătățirea calității vieții beneficiarilor proiectelor din comunitățile rurale sărace și a grupurilor dezavantajate; b) întărirea capacității comunităților de a
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Au trecut primul hop. Puteau învața unii de la alții? Urmatoarele întâlniri au avut rolul de a crea o atmosferă care să stimuleze acest proces de învățare - lucru pe echipe, vizite de studiu, prezentarea unor soluții pentru rezolvarea problemelor tehnice sau manageriale survenite după implementarea proiectelor, cursuri pentru dezvoltarea abilităților și întâlniri cu autoritățile locale. La ce le-a folosit? „Bătrânii satului nostru au dorit după revoluție să aibă un loc în care să se întâlnească. Ei au fost, de altfel, principalii
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
faciliteze transferul de cunoștințe și abilități de la evaluator la inițiatorii proiectului, cu țintă imediată îmbunătățirea parametrilor proiectului evaluat. Cum se justifică în mod cât mai convingător necesitatea și relevanța unui proiect? Cum se elaborează un buget? Cum se documentează capacitatea managerială și participarea comunității în proiect? Cum se operaționalizează impactul dorit al proiectului în rezultate măsurabile? Acestea sunt câteva dintre aspectele funamentale urmărite în evaluare și care pot crea dificultăți beneficiarilor în procesul de formulare a unui proiect de dezvoltare comunitară
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
nivel comunitar. Totuși, în prezentarea alternativelor de abordarea criteriilor și mecanismelor de control utilizate în evaluare, vom încerca să ținem cont de particularitățile acestor dimensiuni specifice. Opțiuni în evaluare. De la evaluarea „convențională” la evaluarea „participativă” Chiar privit strict din perspectivă managerială - ca demers menit să fundamenteze decizia de aprobare, îmbunătățire sau respingere a unei propuneri de proiect -, procesul de evaluare poate avea implicații majore asupra direcției pe care o va lua un demers de dezvoltare comunitară. Opțiunea pentru anumite principii, mecanisme
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de suport comunitar. În tabelele 2 și 3 am încercat să sintetizăm principalele avantaje și dezavantaje ale celor două tipuri de evaluare. Analiza noastră a avut în vedere, pe de o parte, toate cele trei dimensiuni ale procesului de evaluare (managerială, de cunoaștere, respectiv de învățare), iar, pe de altă parte, a încercat să țină seama atât de perspectiva celor care fac evaluarea, cât și de a celor evaluați. Tabelul 2. Avantaje ale abordărilor alternative utilizate în evaluare Evaluarea participativă Evaluarea
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
agenției de implementare informații complete, detaliate și realiste referitoare la comunitate, proiect, actori implicați etc., permițându-i să ia o decizie obiectivă privind aprobarea proiectului, cât și să-și adapteze din timp intervenția ulterioară la specificul comunității, respectiv în funcție de capacitatea managerială a agentului de executare. A3. Implicarea, transparența și suportul oferit inițiatorilor în perioada formulării proiectului pot contribui la creșterea încrederii comunității și a celorlalți actori implicați în elaborarea proiectului în agenția de implementare. A1. Neorganizarea unei vizite în comunitate și
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
minier, doar anumite comunități rurale, preselectate, din câteva entități administrativ-teritoriale etc.), cât și actorii pe care vor să-i mobilizeze/implice în inițierea și gestionarea demersurilor de dezvoltare (autoritățile locale, organizațiile nonguvernamentale, grupurile comunitare - în parteneriat sau nu - cu capacitate managerială dovedită sau fără experiență anterioară în domeniu, cu capacitate de autofinanțare etc.), tipul de dezvoltare țintit (proiecte integrate sau care vizează în special anumite dimensiuni - socială, economică, a infrastructurii comunitare -, ca opțiuni exclusive sau în funcție de priorități, desemnate, la rândul lor
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
lor. Diagrama prezentată în caseta de mai jos, surprinde ciclul unui proiect FRDS și oferă un exemplu sugestiv în acest sens. Circuitul propunerilor de proiect adresate FRDS CONTINUAREA PROCESULUI ÎNTRERUPEREA PROCESULUI în cazul în cazul Deseori, decizia luată la nivel managerial este una de ordin strategic. Pentru a decide aprobarea sau respingerea unei propuneri de proiect, managementul programului poate avea în vedere și alte criterii, în afara punctajului acordat de evaluatorul independent. În acest fel, se pot identifica soluții care să permită
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Creșterea capacității comunității de a formula proiecte de dezvoltare viabile. Îmbunătățirea parametrilor calitativi ai propunerii de proiect (în cazul evaluării participative). Asigurarea transparenței decizionale în ceea ce privește alocarea resurselor. Fundamentarea deciziilor privitoare la parametrii la care va continua implementarea proiectului. Creșterea capacității manageriale, respectiv a gradului de transparență și de responsabilitate a celor implicați în implementarea proiectului. Documentarea succesului sau a nereușitelor proiectului. Cristalizarea și diseminarea „lecțiilor învățate”. Asigurarea transparenței în ceea ce privește modul de ulilizare a resurselor. Cine face evaluarea? Evaluatorii independenți. Echipa managerială
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
manageriale, respectiv a gradului de transparență și de responsabilitate a celor implicați în implementarea proiectului. Documentarea succesului sau a nereușitelor proiectului. Cristalizarea și diseminarea „lecțiilor învățate”. Asigurarea transparenței în ceea ce privește modul de ulilizare a resurselor. Cine face evaluarea? Evaluatorii independenți. Echipa managerială. Beneficiarii și alți stakeholders. Evaluatorii independenți. Evaluatorii interni. Beneficiarii și alți stakeholders. Cum se evaluează? Abordări convenționale sau participative. Proceduri și instrumente standardizate, elaborate de experți externi și/sau instrumente personalizate, adaptate contextului local, analize preponderent calitative. Abordări convenționale sau
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
pentru a primi ultimii bani din grant, cu care urmau să acopere ultimile dotări ale atelierului. Vizita 5. Efectuată undeva în plină iarnă, a fost extrem de „caldă”, existând deja o centrală care funcționa doar pentru o parte a spațiului (cel „managerial”), mai spre primăvară urmând să fie închis complet și spațiul propriu-zis al atelierului. A fost completat raportul final privind achizițiile. Mai rămânea doar ca, până la primăvară, membrii grupului productiv să termine de închis spațiul și atelierul să poată fi recepționat
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
activități pe parcursul procesului de supervizare. Pin analiza de conținut calitativă a rezultatelor celor două focus grupuri, s-au conturat trei grupări relativ omogene de clusters (blocuri de semnificații cu aceeași orientare), care au fost identificate ca fiind dimensiunea educativă, dimensiunea managerială și dimensiunea relațională a supervizării. Pe cele patru categorii antedeterminate de supervizare, am urmărit să vedem care este proeminența și profilul detaliat al cluster-ilor postcodificați. Supervizații care s-au încadrat în categoria I de supervizare (control, centrare pe sarcină
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de supervizare, am urmărit să vedem care este proeminența și profilul detaliat al cluster-ilor postcodificați. Supervizații care s-au încadrat în categoria I de supervizare (control, centrare pe sarcină) au apreciat și au oferit mai multe informații despre dimensiunea managerială apreciată ca fiind cea mai importantă în supervizare. Nouă dintre cei 12 participanți la primul focus grup au explicat supervizarea doar în termeni manageriali (în această categorie se regăsesc persoanele care au implementat proiecte de mică infrastructură rurală, iar cei
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de supervizare (control, centrare pe sarcină) au apreciat și au oferit mai multe informații despre dimensiunea managerială apreciată ca fiind cea mai importantă în supervizare. Nouă dintre cei 12 participanți la primul focus grup au explicat supervizarea doar în termeni manageriali (în această categorie se regăsesc persoanele care au implementat proiecte de mică infrastructură rurală, iar cei care nu s-au referit exclusiv la dimensiunea managerială au fost persoanele dintre proiectele mai noi, adresate comunităților miniere). În cel de-al doilea
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Nouă dintre cei 12 participanți la primul focus grup au explicat supervizarea doar în termeni manageriali (în această categorie se regăsesc persoanele care au implementat proiecte de mică infrastructură rurală, iar cei care nu s-au referit exclusiv la dimensiunea managerială au fost persoanele dintre proiectele mai noi, adresate comunităților miniere). În cel de-al doilea focus grup, din cei 13 participanți, doar doi au accentuat funcția managerială a supervizării (toți participanții la discuție au implementat proiecte de mici activități generatoare
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
mică infrastructură rurală, iar cei care nu s-au referit exclusiv la dimensiunea managerială au fost persoanele dintre proiectele mai noi, adresate comunităților miniere). În cel de-al doilea focus grup, din cei 13 participanți, doar doi au accentuat funcția managerială a supervizării (toți participanții la discuție au implementat proiecte de mici activități generatoare de venit în sfera prelucrării lemnului). Termenii-cheie în care a fost definită dimensiunea managerială au fost: „supervizorul a condus proiectul”, supervizorul a oferit un ajutor complet prin
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
al doilea focus grup, din cei 13 participanți, doar doi au accentuat funcția managerială a supervizării (toți participanții la discuție au implementat proiecte de mici activități generatoare de venit în sfera prelucrării lemnului). Termenii-cheie în care a fost definită dimensiunea managerială au fost: „supervizorul a condus proiectul”, supervizorul a oferit un ajutor complet prin definirea sarcinilor”, și „supervizorul a definit calendarul activităților”. S-a mai făcut referire și la dimensiunea educativă a supervizării („supervizorul ne-a conturat punerea în practică a
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
rămas prieteni”). Diagrama 1. Funcții ale supervizării în viziunea beneficiarilor - orientarea 1 (control, centrare pe sarcină) Supervizații pe care i-am regăsit în orientarea 2 de supervizare (control, centrare pe persoană) au pus accentul pe două dimensiuni ale supervizării, cea managerială și cea relațională, vorbind mai puțin despre dimensiunea educativă. Persoanele din această categorie au implementat proiecte de mică infrastructură rurală, având în același timp un status relativ înalt în comunitate și/sau o formare superioară în domeniul tehnic. Termenii-cheie pentru
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
cea relațională, vorbind mai puțin despre dimensiunea educativă. Persoanele din această categorie au implementat proiecte de mică infrastructură rurală, având în același timp un status relativ înalt în comunitate și/sau o formare superioară în domeniul tehnic. Termenii-cheie pentru dimensiunea managerială au fost asemănători cu cei folosiți la orientarea 1. Dimensiunea relațională a fost descrisă prin: „am rămas prieteni, ne-a încurajat permanent, deoarece la început știam foarte puțin”. Cea mai puțin vizibilă a fost dimensiunea educativă, înțeleasă în felul următor
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
venit. Principala dimensiune reliefată este cea educativă, manifestată prin expresii de genul: „ne-a ghidat foarte bine acolo, la partea aceea...”, „am stat la discuții și telefonic de câte ori, a fost nevoie” sau „a răspuns de fiecare dată solicitărilor noastre”. Dimensiunile managerială și relațională descrise prin expresii similare celor de la orientarea 1 au fost mai puțin prezente în relatările supervizaților. Diagrama 3. Funcții ale supervizării în viziunea beneficiarilor - orientare 3 (ghidare, centrare pe sarcină) Ultima orientare în supervizare (ghidare, centrare pe persoană
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
educativă s-a exprimat prin: „ne-a ghidat”, „am discutat despre...”, „am învățat să...”, iar cea relațională prin: „am colaborat foarte bine”, „am stat de vorbă de la egal la egal”, „ne-a motivat”, „ne-a încurajat”. Foarte slab manifestată, dimensiunea managerială a supervizării a fost percepută de către acești respondenți prin prisma suportului oferit, de tip facilitator, în activități ca: determinarea calității unor mașini și produse, oferirea unor liste cu furnizori, verificarea și organizarea contabilității. Diagrama 4. Funcții ale supervizării în viziunea
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
consultanți locali ai Fondului, răspândiți în întrega țară, dar și la nivelul personalului permanent, chiar dacă nu de la începutul activității acestuia. Nu numai organizarea internă, dar și abordarea - total nouă, mai ales în sectorul programelor guvernamentale - definită prin investirea cu responsabilități manageriale și transferul fondurilor destinate realizării proiectelor unor oameni aleși în mod natural de comunități, fără campanii electorale, doar pe baza unui capital de încredere deținut anterior, precum și introducerea unei activități noi în managementul proiectelor, cea numită facilitare, constituiau elementele „de
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
proiectelor proiectelor al căror statut de „respins” sau „amânat” a fost validat Închiderea proiectelor proiectelor aprobate de Consiliul Director proiectelor recomandate pentru aprobare proiectelor recomandate pentru aprobare Scrisori de informare EMBED Word.Picture.8 donor agenție supervizori comunitate contractori Relațională Managerială Educativă Cea mai importantă funcție Relațională Managerială Educativă Cea mai importantă funcție Relațională Managerială Educativă Cea mai importantă funcție Relațională Managerială Educativă Cea mai importantă funcție
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
sau „amânat” a fost validat Închiderea proiectelor proiectelor aprobate de Consiliul Director proiectelor recomandate pentru aprobare proiectelor recomandate pentru aprobare Scrisori de informare EMBED Word.Picture.8 donor agenție supervizori comunitate contractori Relațională Managerială Educativă Cea mai importantă funcție Relațională Managerială Educativă Cea mai importantă funcție Relațională Managerială Educativă Cea mai importantă funcție Relațională Managerială Educativă Cea mai importantă funcție
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
proiectelor aprobate de Consiliul Director proiectelor recomandate pentru aprobare proiectelor recomandate pentru aprobare Scrisori de informare EMBED Word.Picture.8 donor agenție supervizori comunitate contractori Relațională Managerială Educativă Cea mai importantă funcție Relațională Managerială Educativă Cea mai importantă funcție Relațională Managerială Educativă Cea mai importantă funcție Relațională Managerială Educativă Cea mai importantă funcție
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]