3,668 matches
-
în sursele evreiești ulterioare acestuia. În lumina reprezentărilor talmudice ale unor figuri evreiești ca Hanina ben Dosa și Honi Desenatorul de Cercuri, Geza Vermes îl vede pe Isus drept om sfânt, pios și carismatic, ceea ce se numește de obicei „hasid”. Marxiștii îl văd pe Isus ca precursor al comunismului, deoarece conform cu și apostolii au fondat o societate comunistă. Faptul că apostolii au fondat o societate bazată pe comunism voluntar (un fel de falanster "avant la lettre") este confirmat de istorici și
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]
-
transforma limbajul figurat (de exemplu, expresia "„a se simți că un parazit”") în limbaj propriu. Nuvelă a rămas una din cele mai enigmatice opere ale secolului al XX-lea, generând numeroase interpretări, de la cele psihanalitice sau existențialiste, la cele religioase, marxiste sau etnico-istorice. Personajul principal al cărții este Gregor Samsa, un comis-voiajor obișnuit, care se trezește într-o dimineață transformat într-o insectă monstruoasa. Cu mintea încă confuză după o noapte de « vise zbuciumate », Samsa nu își conștientizează imediat nouă natură
Metamorfoza (nuvelă) () [Corola-website/Science/330375_a_331704]
-
în locul său a fost înființat Partidul Socialist Revoluționar Somalez (PSRS), un guvern monopartit bazat pe socialismul științific și doctrina islamică. PSRS a fost o încercare de a reconcilia ideologia oficială a statului cu religia oficială a statului prin adaptarea ideilor marxiste. Accentul s-a pus pe principiile musulmane de progres social, egalitate și justiție. Deși PSRS a încurajat investiția privată la o scară limitată, direcția generală a administrației era socialistă. În iulie 1977 a izbucnit Războiul Ogaden după ce administrația Barre a
Republica Democratică Somalia () [Corola-website/Science/329114_a_330443]
-
la postmodernismul polonez anti-fundaționalist în cultura populară. Deși postmodernismul a fost promovat pe scară largă în așa-numitul "drugi obieg" (a doua circulație) de presa samizdat poloneze, a fost de asemenea criticat ca fiind amorf atât de filozofii catolici, precum și "marxiști căzuți", [6] creditat cu apariția SOC-postmodernismului în Polonia - pe baza relativismului extrem și a umorului amar (vezi Mrożek). Dialogul continuu extinzându-se dincolo de legea marțială din Polonia, în cele din urmă a condus la distrugerea ideologiei totalitare, și acceptarea inevitabilă
Postmodernismul în Polonia () [Corola-website/Science/329306_a_330635]
-
în profunzime societatea turcă din acele vremuri, prin forjarea unei identități naționale purificate de caracteristicile vechiului Imperiu Otoman. Vederile politice sau sociale ale acelor timpuri sunt împărțite : gânditorii liberali l-au considerat prea obsedat de ideea de stat și nație, marxiștii au înțeles că Atatürk dorea apropierea de Occident și l-au acuzat de introducerea capitalismului în Turcia, iar cercurile pro-islamice îl vedeau nici mai mult nici mai puțin decât un blasfemator.
Codul vestimentar în reformele lui Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/331943_a_333272]
-
habotnici ca fiind „călăii lui Isus”), fie economice (evreii din burghezie sau negustorii și cămătarii rurali, adesea mai școliți decât țărănimea sau muncitorimea, fiind pizmuiți ca atare), fie politice (o parte dintre evreii socialiști din "Bund" -בונד, Бунд, un partid marxist evreiesc- susținuseră bolșevicii maghiari în Transilvania sau ruși în Basarabia împotriva mișcărilor naționale române). După marea criză economică din anii 1930, aceste curente antisemite au câștigat teren în opinie, evreii fiind socotiți principalii responsabili, mai ales în clasa medie sărăcită
Holocaustul în România () [Corola-website/Science/331501_a_332830]
-
materialiste comuniste. Literatura de aventuri științifico-fantastică a lui I.M. Ștefan este, în opinia criticului Mihai Iovănel, modestă și aservită ideologiei realismului socialist. Autorul descrie în cărțile sale, într-o manieră de inspirație sovietică, o societate a viitorului idealizată potrivit ideologiei marxiste (în "Sahariana"), expediții civilizatoare ale unor astronauți pământeni (în "Drum printre aștri" și "Robinsoni pe planeta oceanelor"), mobilizarea omenirii în fața unui atentat extraterestru asupra Terrei (în "Lumina purpurie"), conflictul între oameni și roboți (în "Cântecul Cibenei") sau producerea unui aliment
I. M. Ștefan () [Corola-website/Science/336985_a_338314]
-
greci, studii de istorie medievală și contemporană. În catalogul editurii sunt prezenți autori precum Julius Evola, Corneliu Codreanu, Johann von Leers și Savitri Devi, lucrări ale istoricului revizionist Robert Faurisson și chiar și câteva text ale unor autori de formație marxistă precum Costanzo Preve și Ghennadi Ziuganov. Începând din 2004 face parte din redacția revistei de geopolitică Eurasia, devenind directorul acesteia în decembrie 2011. El a predat până la sfârșitul anului școlar 2010-2011 limba italiană, istorie, geografie, limbile latină și greacă la
Claudio Mutti () [Corola-website/Science/337014_a_338343]
-
lui Leopold al II-lea a fost complet distrusă, statuia Mariei Tereza deteriorată de la talie în jos și statuia împăratului Franz Joseph I al Austriei răsturnată și deteriorată la nivelul capului. În perioada comunistă, monumentul a fost transformat în conformitate cu ideologia marxistă. În timpul conducerii lui Mátyás Rákosi, s-a luat în considerare planul de a demola totul din cauza caracterului patriotic al ansamblului statuar. Statuile regilor habsburgici sunt înlocuite cu Ștefan Bocskai (în locul lui Ferdinand I, Împărat al Sfântului Imperiu Roman), de Gabriel
Piața Eroilor din Budapesta () [Corola-website/Science/328426_a_329755]
-
lui Leopold al II-lea a fost complet distrusă, statuia Mariei Tereza deteriorată de la talie în jos și statuia împăratului Franz Joseph I al Austriei răsturnată și deteriorată la nivelul capului. În perioada comunistă, monumentul a fost transformat în conformitate cu ideologia marxistă. În timpul conducerii lui Mátyás Rákosi, s-a luat în considerare planul de a demola totul din cauza caracterului patriotic al ansamblului statuar. Statuile regilor habsburgici sunt înlocuite cu Ștefan Bocskai (în locul lui Ferdinand I, Împărat al Sfântului Imperiu Roman), de Gabriel
Monumentul Mileniului din Budapesta () [Corola-website/Science/328425_a_329754]
-
Friedrich Nietzsche și noțiunea de simț istoric pe care Brzozowski a găsit-o deosebit de valoroasă. După ce, concentrându-se pe Nietzsche, Brzozowski s-a apropiat față de Kant care în cele din urmă i-a permis să dezvolte filozofia lui pe teren marxist. În afară de a avea mai multe surse de inspirații vitale, marxismul a jucat un rol central în biografia sa intelectuală și pentru cea mai lungă perioadă a vieții sale, scurtă de altfel, el a fost un gânditor marxist. Interpretarea sa asupra
Stanisław Brzozowski (scriitor) () [Corola-website/Science/330463_a_331792]
-
lui pe teren marxist. În afară de a avea mai multe surse de inspirații vitale, marxismul a jucat un rol central în biografia sa intelectuală și pentru cea mai lungă perioadă a vieții sale, scurtă de altfel, el a fost un gânditor marxist. Interpretarea sa asupra gândirii lui Karl Marx a fost anti-naturalistă și anti-pozitivistă. Brzozowski a fost un critic fervent al lui Friedrich Engels și al rolul său în dezvoltarea gândirii marxiste. El l-a acuzat pe Engels de "determinism vulgar" și
Stanisław Brzozowski (scriitor) () [Corola-website/Science/330463_a_331792]
-
vieții sale, scurtă de altfel, el a fost un gânditor marxist. Interpretarea sa asupra gândirii lui Karl Marx a fost anti-naturalistă și anti-pozitivistă. Brzozowski a fost un critic fervent al lui Friedrich Engels și al rolul său în dezvoltarea gândirii marxiste. El l-a acuzat pe Engels de "determinism vulgar" și de faptul că el conducea marxismul față de perspectiva naivă și reducționistă de "necesitate economică". În cele din urmă, el și-a dezvoltat propriul său program filozofic numit "filosofia forței de
Stanisław Brzozowski (scriitor) () [Corola-website/Science/330463_a_331792]
-
numit "filosofia forței de muncă", care a subliniat rolul activității umane în crearea și recrearea realității. Acesta a fost un concept de respingere reificare și alienare a actelor umane și în noțiunea lui Brzozowski, a fost extinderea naturală a ideilor marxiste cheie. Stanisław Brzozowski este considerat astăzi a fi una dintre cele mai importante personalități intelectuale din istoria modernă a Poloniei. Activitatea sa culturală și filosofică a fost adeseori dezbătută de-a lungul secolului trecut, în Polonia. El a devenit un
Stanisław Brzozowski (scriitor) () [Corola-website/Science/330463_a_331792]
-
ideologie globalistă, intervenționistă, fără frontiere”. Paleoconservatorii spun că „neoconii” sunt impostori sosiți ilegitim în mișcarea conservatoare. În 1986, istoricul Stephen Tonsor, care nu acceptă eticheta de „paleoconservator”, spunea: "„M-a izbit întotdeauna ca fiind ciudat, chiar pervers, faptul că vechilor marxiști li s-a permis - chiar au fost invitați - să joace un asemenea rol determinant în mișcarea conservatoare a secolului XX. E un lucru splendid când curva orașului se convertește la religie și merge la biserică. Când și când, poate conduce
Paleoconservatorism () [Corola-website/Science/334063_a_335392]
-
rămașițele a trei mari grupuri separatiste sprijinite de Irak). Frontul Democratic al arabilor din Al-Ahwaz este un grup separatist a cărei activitate este dedicată obținerii independenței provinciei Khuzestan față de guvernul iranian și întemeierii unui stat arab cu guvernare de influență marxistă. Grupul activează în prezent din Londra, fiind expulzat în trecut din Iran de către guvernul iranian și este considerat unul dintre cele mai active dintre grupurile separatiste ale arabilor din Khuzestan. Având caracter de organizație politică, grupul militează pentru recunoașterea internațională
Comunitatea arabă din provincia Khuzestan () [Corola-website/Science/335365_a_336694]
-
de marxism în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și a început să se dedice unei intense activități politice și sindicale în Partidul Socialist Italian și mai târziu în Partidul Comunist Italian. Activitatea sa a fost denumită cu termenii „istorism marxist”, „umanism secular” (a făcut parte din Asociația pentru apărarea școlii laice de stat), „socialism umanitar” și cu dispreț „veteromarxism” "și „sociologism”, dar un lucru este sigur: el a fost în măsură să îndeplinească cerințele unei societăți care - ieșind din paralizia
Giuseppe Petronio () [Corola-website/Science/335591_a_336920]
-
a fost în măsură să îndeplinească cerințele unei societăți care - ieșind din paralizia regimului totalitar și a războiului - aspira să evolueze spre democrație. Edoardo Sanguineti a scris despre el: „Unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai contribuției sociologice, de inspirație marxistă, adusă literaturii”. A publicat volumul "Antologia della narrativa romena" (Editura Guanda, Modena, 1956), în care a inclus traduceri ale unor scrieri românești în proză printre care și povestea „Ivan Turbincă” („Ivan Bisaccina”) de Ion Creangă.
Giuseppe Petronio () [Corola-website/Science/335591_a_336920]
-
se focalizează pe sferele publice și private ale vieții femeii și argumentează că eliberarea poate fi dobândită prin lupta pentru oprirea oprimării economice și culturale a femeilor. Feminismul socialist reprezintă o teorie formată din doi piloni care lărgește argumentul feminismului marxist privind rolul capitalismului în oprimarea femeilor și a teoriei feminismului radical a rolului e gen și patriarhatul. Feminismul socialist respinge principala revendicare a feminismului radical confrom căreia patriarhatul este singura și principala sursă de oprimare a femeilor. Feminiștii socialiști spun
Feminism socialist () [Corola-website/Science/333647_a_334976]
-
perspectiva materialismului istoric, ceea ce înseamnă că își leagă ideile de condițiile materiale și istorice a vieții oamenilor. Consideră că sexismul și diviziunea de gen a muncii a fiecărei perioade istorice sunt determinate de sistemul economic al vremii. Este respinsă ideea marxistă conform căreia clasa sau lupta de clasă sunt aspectele definitorii a dezvoltării istorice și economice. Marx spunea că atunci când oprimarea de clasă va fi oprită, atunci și oprimarea de gen va dispărea. Conform feminismului socialist, această viziune a oprimării de
Feminism socialist () [Corola-website/Science/333647_a_334976]
-
s Movement", despre care se cdrede că a folosit prima dată termenul de ”feminism socialist” în publicații. Alți susținărori ai curentului, în special două organizații americane- Radical Women și Partidul Socialist al Libertății(Freedom Socialist Party), sunt înclinate spre scrierile marxiste clasice ale lui Friedrich Engels (The Origin of the Family, Private Property and the State) și August Bebel(Woman and Socialism) ca o puternică explicație a legăturii dintre oprimarea de gen și exploatarea de clasă. Pe de altă parte, Partidul
Feminism socialist () [Corola-website/Science/333647_a_334976]
-
and the State) și August Bebel(Woman and Socialism) ca o puternică explicație a legăturii dintre oprimarea de gen și exploatarea de clasă. Pe de altă parte, Partidul Socialist USA este un exemplu de partid feminist socialist care nu e marxist. Principiile partidului spun: „Feminismul socialist se confruntă cu rădăcina comună a sexismului, rasismulu și clasismului: determinarea unei vieți a oprimării sau privilegiului bazată pe accidentele nașterii sau pe circumstanțe. Feminismul socialist este o cale de incluziune pentru crearea schimbării sociale
Feminism socialist () [Corola-website/Science/333647_a_334976]
-
comună a sexismului, rasismulu și clasismului: determinarea unei vieți a oprimării sau privilegiului bazată pe accidentele nașterii sau pe circumstanțe. Feminismul socialist este o cale de incluziune pentru crearea schimbării sociale. Prețuim sinteza și cooperarea decât conflictul și competiția”. Feminismul marxist este o ramură a teoriei feministe care se concentrează pe instituțiile sociale ale proprietății private și capitalismului pentru a explica și a critica egalitatea de gen și oprimarea. Conform feminismului marxist, proprietatea privată dă oportunitatea inegalității economice, dependenței, luptei dintre
Feminism socialist () [Corola-website/Science/333647_a_334976]
-
Prețuim sinteza și cooperarea decât conflictul și competiția”. Feminismul marxist este o ramură a teoriei feministe care se concentrează pe instituțiile sociale ale proprietății private și capitalismului pentru a explica și a critica egalitatea de gen și oprimarea. Conform feminismului marxist, proprietatea privată dă oportunitatea inegalității economice, dependenței, luptei dintre sexe și reprezintă rădăcina oprimării femeii în contextul social actual. Fondarea feminismului marxist i se datorează lui Friedrich Engels și a analizei sale asupra oprimării de gen în The Origin of
Feminism socialist () [Corola-website/Science/333647_a_334976]
-
ale proprietății private și capitalismului pentru a explica și a critica egalitatea de gen și oprimarea. Conform feminismului marxist, proprietatea privată dă oportunitatea inegalității economice, dependenței, luptei dintre sexe și reprezintă rădăcina oprimării femeii în contextul social actual. Fondarea feminismului marxist i se datorează lui Friedrich Engels și a analizei sale asupra oprimării de gen în The Origin of the Family, Private Property, and the State (1884). El spune că subordonarea unei femei nu e rezultatul dispoziției sale biologice ci a
Feminism socialist () [Corola-website/Science/333647_a_334976]