3,752 matches
-
în căutarea propriului chip, Național și universal în arta filmului, considerate de autor „argumente preliminare”, dezvoltate în volumele O voce din off (1973), Voci și vocații cinematografice (1975). Dintre numeroasele puncte de vedere susținute cu o argumentație estetică de sorginte marxistă (unele intervenții sunt publicate în „Studii și cercetări de istoria artei”, „Revue roumaine d’histoire de l’art” ș.a.), semnificative prin pertinența analitică sunt pledoariile pentru o estetică a filmului contemporan, considerațiile privind receptarea spectacolului cinematografic sau specificitatea „lecturii” filmului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288990_a_290319]
-
și probleme. Acest destin determină: * aceiași factori de decadență și descompunere, și necesitatea de a le face față în comun; * aceleași pericole la adresa identităților, diversităților și adevărurilor culturale; * amenințare sigură și incertă, prezentând două fețe extreme (exterminaționismul și totalitarismul). Teoreticianul marxist Otto Bauer, în cartea sa Problema națională și social-democrația a elaborat, în mod pertinent, ideea că o comunitate de destin este cea care conferă unei națiuni identitate, unitate, voință de a trăi, în ciuda tuturor diversităților umane și sociale pe care
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de facultatea de a-și cultiva particularismul în cadrul unui vast partid confesional, Zentrum, și al unei rețele de asociați proprii. E adevărat că internaționalismul pacifist al Partidului social-democrat se opune naționalismului de imperiu sub aspectul său militarist. Însă, în fața radicalizării marxiste a mișcării muncitorești ce survine în 1875, după congresul Gotha, Bismarck are abilitatea de-a anticipa aspirațiile materiale ale salariaților, reactualizînd elementele reformiste ale programului său. În felul acesta se va naște, cu șaizeci de ani înainte ca lord Beveridge
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
înmulțesc și, cînd ruptura cu Germania de Vest devine iremediabilă, se desfășoară numeroase colocvii pe tema identității germane. Ungaria și Polonia se singularizează prin mecanisme di-ferite de restituire a memoriei patriotice și naționale. În aceste țări care rezistă impunerii valorilor marxiste, opoziția va fi cea care va mobiliza tezaurele istoriei constrîngînd puterea să o urmeze. Însă această declanșare inversă ilustrează într-o altă manieră același impact al dominației comuniste asupra resurecției naționalismelor est-europene. În Ungaria, ceea ce s-a numit renașterea societăților
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
în Slovacia în timpul războiului. Înainte de aceasta el va crea în însăși sînul democrațiilor europene o justificare pentru apariția unei internaționale fasciste, dușman declarat al internaționalei comuniste și apoi antifasciste. Liah Greenfeld va stabili o înrudire însă între acestea. După ea, "marxiștii, propovăduitorii internaționalei comuniste, ca și antisemiții, profeții național-socialismului, se trag din aceeași categorie, împărtășind aceeași dorință și combătînd același dușman"366. Acest dușman nu era altceva decît Vestul cu tot ceea ce reprezenta el, aume, statul-națiune liberal. Să nu ui-tăm totuși
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
366. Acest dușman nu era altceva decît Vestul cu tot ceea ce reprezenta el, aume, statul-națiune liberal. Să nu ui-tăm totuși că după războiul din 1914-1918 au apărut intelectualii internaționaliști, unii de dreapta, alții de stînga, care nu erau însă nici marxiști, nici fasciști. Aceștia au întors spatele la tot ceea ce devenise acum Europa. Un puzzle de state, înțepenite, în lipsă de altceva mai bun, în identitățile lor meschine, încluzînd "națiuni burgheze", după formula lui Hobsbawm 367 națiuni conformiste, marcate de masacrele
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de Gaulle se poate concilia de acum înainte cu acela "iacobin" al unui Pierre Mendès France sau chiar cu al unui conducător comunist. Chiar și acela al lui Winston Churchill s-ar fi putut apropia de patriotismul revoluționar al tinerilor marxiști de la Oxford, "grupul celor cinci"375, dacă aceștia n-ar fi fost de fapt agenți sovietici. Separatismele la ele acasă După 1945, spiritul național-democrat va triumfa cu "victoria sa asupra totalitarismului nazist" și apoi cu lupta împotriva altui totalitarism, cel
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
corelația exactă Între sex și un anumit tip de muncă. Multe femei erau forțate să muncească alături de bărbați În condiții dificile și periculoase. La un anumit nivel, sîntem tentați să interpretăm „egalitatea” la locul de muncă În concordanță cu noțiunea marxistă de egalitate Între sexe și cu preamărirea sovietică a femeii muncitor. Deși acest lucru ar putea fi parțial corect, pare mai plauzibilă afirmația potrivit căreia rușii erau mai preocupați de nivelul de producție decît de crearea unor oportunități egale de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Djuvara, art.cit., p. 17. Virgil Ierunca, Trecut-au Anii..., p. 23. Vezi Monica Lovinescu, op.cit., 2001, p. 161. Schimbarea În atitudinea intelectualilor francezi s-a produs ca urmare a consolidării așa-numitei Noua Stîngă, care a renunțat la dimensiunea marxistă radicală la mijlocul anilor ’70. Vezi Richard William Johnson, The Long March of the French Left, St. Martin’s Press, New York, 1981, și Arthur Hirsch, The French Left, Black Rose Books, Montréal, 1982, pp. 157-233. Mircea Eliade, Jurnal, vol. I, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
memorabil, luat de Paul Rabinow, intitulat Polemics, Politics and Problematizations (mai 1984), Foucault spunea următoarele: "De fapt, am fost situat în cele mai multe pătrate ale tablei politice de șah, una după alta și, câteodată, simultan: un anarhist, stângist, ostentativ sau deghizat marxist, nihilist, explicit sau cripto antimarxist, tehnocrat în serviciul gaullismului, un nou liberal ș.a.m.d. Un profesor american s-a plâns că un cripto-marxist ca mine a fost invitat în Statele Unite, și am fost denunțat de către presa din țările est-europene
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
social-politice, diverse forțe sociale, care acționează imprevizibil, modificând balanța între două sau mai multe grupuri deja formate, creează, într-un mod transformant (pentru societate și cunoaștere), ansamblul putere-cunoaștere. Puterea- cunoaștere nu are o direcție prestabilită. Puterea-cunoaștere nu funcționează după principiul marxist ("ea este a claselor conducătoare, a elitelor!"). Foucault mai vrea să spună că toate acele lupte între două sau mai multe forțe adverse creează puterea-cunoaștere. Lupte discursive, lupte de idei, lupte cu "marii" stăpâni ai discursului public și cu grupurile
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ceea ce gândește autorul francez ne conduce spre un nu, spre o concepție pesimistă sau nihilistă, sau amândouă? Voi încerca să arăt cum poate concepția foucauldiană să ne conducă spre un da. Foucault nu e nihilist, nu e structuralist, nu e marxist, nu e antiumanist... Concepția lui Foucault despre istorie Istoria nu are sens, ceea ce nu înseamnă că este absurdă sau incoerentă. Michel Foucault, 1976 Concepția istoricului francez coincide cu modul său de a cerceta și a scrie, unde o problemă care
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
care respinge "doctrinele de regizare și pasivitate", cum ar fi cea comunistă. Acest tip de liberalism, susținea autorul, era diferit și de doctrinele celor care "puși să apere ordinea capitalistă [...] și-au însușit fără s-o știe mentalitatea și filosofia marxistă". Era o posibilă trimitere spre cazul lui Ștefan Zeletin, ideolog recunoscut al neoliberalismului românesc, dar care, sub influența gânditorilor englezi Hobson sau Hobhouse "confunda liberalismul [...] cu socialismul"337. Este demn de remarcat faptul că, în epocă, Gheorghe Brătianu sesizase confuzia
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Sovietică pentru articolul 16 din Pactul Națiunilor Unite era potrivnică prevederilor acestui document, precum și celor înscrise în Constituția României 795. Oficiosul georgist atrăgea, în aceste împrejurări, atenția, asupra faptului că U.R.S.S. căuta războiul cu orice chip, "pentru că manualul tacticii marxiste spune lămurit că revoluția mondială nu poate izbândi decât prin războiul statelor capitaliste"796. Răspunzând întrebării formulate de Gheorghe Brătianu, Nicolae Titulescu afirma că tratatele de asistență mutuală înscriau obligația acordării de ajutor reciproc între țările semnatare, numai dacă agresiunea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
orientează observația nu doar asupra statelor, ci și (sau poate mai ales) asupra instituțiilor internaționale ca variabilă independentă modelând comportamentele statelor, indiferent de puterea lor, și relațiile internaționale în general. În afara celor două mari linii de gândire realistă și idealistă , marxiștii rămân greu încadrabili, întrucât folosesc nivelurile de analiză în accepțiunea singeriană, vizând ca entități în principal clasele și capitalul, ale căror interese și dinamică transgresează statele și națiunile. Teoria dependenței și cea a sistemelor mondiale, ca exemplificări particulare ale unor
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
întrucât folosesc nivelurile de analiză în accepțiunea singeriană, vizând ca entități în principal clasele și capitalul, ale căror interese și dinamică transgresează statele și națiunile. Teoria dependenței și cea a sistemelor mondiale, ca exemplificări particulare ale unor proiecții de influență marxistă în disciplina Relațiilor Internaționale, se plasează la nivelul al treilea, analizând însă complementar și procese care aparțin de nivelul doi. Înrudit acestora, unii autori din economia politică internațională (de exemplu, Susan Strange) oferă explicații la nivelul sistemului (economic) internațional, la
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
de maghiari, Sathmarer Schwabenpost, săptămânal redactat la Carei. (Abia în anul următor a fost interzis pentru o perioadă, atunci când se scrisese că Mein Kampf trebuia să-și găsească loc în fiecare cămin german). Tot atunci s-a interzis și revista marxistă Korunk; mai mult, în primăvara lui 1941 - dar nu din cauza militarilor - se găsea într-un serios pericol și revista Helikon, care îi publica pe cei mai valoroși scriitori din Transilvania și se bucura de patronajul contelui Bánffy Miklós. Totuși nu
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
II.3. Heteronomie / Determinism Autonomia însă este una relativă. Valoarea estetică este totdeauna asociată altor valori, pură nu a fost niciodată, doar dominantă. Pe lângă dominarea esteticului, secolul al XIX-lea reprezintă în același timp și perioada determinismului. Marile sisteme hegelian, marxist, pozitivist - intervin în istoria ideii de literatură, existând încercări de explicare cauzală și deterministă a literaturii. Aceasta a încetat să mai fie specifică, artistică, poetică. Ea își revendică și alte dimensiuni și semnificații extra estetice. Heteronomia asediază specificul literaturii de pe
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
și care va face carieră este literatura ca „instituție socială”. Din acest punct de vedere literatura constituie o forță, un agent social, arta de a scrie e privită ca o armă. Nu fără urmări în spațiul literaturii este și concepția marxistă despre suprastructură, existență socială și conștiință socială, definirea literaturii din perspectivă materialist-istorică și dialectică. Literatura ca formă a acțiunii sociale devine de altfel o adevărată teză pe care pozitivismul (A. Comte) și socialismul (P.J. Proudhon) o vor sistematiza. Unele observații
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
literaturii se propagă direct sau indirect o ideologie, iar ideologia condiționează la rândul ei, și chiar domină întreaga reflexie și teorie a literaturii. După primul război mondial literatura devine printre altele suport pentru orice ideologie, face posibilă manipularea ideologică. Paternitatea marxistă a definiției literaturii ca ideologie este evidentă. K. Marx, încă din secolul trecut, vorbise de „formele ideologice” ale suprastructurii, între care arta și literatura. Literatura exprimă concepte, idei, concepții de viață reflectate în teme și eroi tipici, modelați ideologic. Eroii
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
astfel de tentative de intervenție economică, încadrate adesea sub numele de "socialism municipal". Posibiliștii pledau ca municipalitățile să aloce credite pentru locuințele muncitorești, ca statul să intervină în domeniul locuințelor. Intenția lor era puternic contestată de către guediști, care erau socialiștii marxiști ai epocii. Tactica Partidului Muncitoresc Francez era să nu se mai facă distincție între problema locuinței și problemele sociale. Dacă proprietarii și patronii erau identificați ca aparținând aceleiași clase de exploatatori, soluția problemei locuinței nu era alta decât victoria revoluției
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
grija "umanitară" de a lupta împotriva habitatului insalubru, transferul populației este un obiectiv mai mult sau mai puțin recunoscut. Titulatura militară a programului de renovare a Parisului, "recucerirea urbană", arată preocuparea de a "curăța" cartierele centrale de locuitorii "nelegitimi". Sociologii marxiști urbani au demonstrat că operațiunile de renovare urbană a Parisului au fost orientate cel mai adesea de prezența în locurile respective a algerienilor, lucrătorilor specializați, persoanelor în vârstă, mai mult decât de faptul că erau afectate de degradare și insalubritate
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
unor operațiuni întreprinse de investitorii privați; aceștia sperau să beneficieze și ei de solvabila cerere de locuințe și să încorporeze în prețul de vânzare sau de închiriere și amenajările finanțate de puterea publică. De fapt, nu era nevoie să fii marxist ca să bănuiești că, într-o societate capitalistă, luarea în considerare a intereselor economice ale sectorului privat influența considerabil modalitățile concrete de acțiune ale statului 159. În aceste circumstanțe, ZUP au accentuat și ele fenomenele de segregare socială. Principiul priorității ar
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Wagniart, Le vagabond à la fin du XXe siècle, Paris, Belin, 1999, cap. 4. 68 Concepția potrivit căreia este posibil a transforma raporturile sociale modificând amenajarea și conținutul spațiului a fost de multe ori denunțată, mai ales de către sociologia urbană marxistă, în anii 1960-1970, ca forma cea mai semnificativă a ideologiei urbane. 69 Henri Bazire, citat de Jean Megret, Pierre Badin, Anthologie du catholicisme social en France, Lyon, Cronica socială a Franței, 1948, p. 183. 70 Émile Cheysson, citat de Christian
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ce se poartă, din Antichitate până în timpurile mai noi, într-un sector central al esteticii. Ce caracterizează tot ceea ce esteticianul a încredințat tiparului este strădania, convenabilă în acea perioadă, dar caducă în timp, de a demonstra validitatea punctului de vedere marxist în fiecare problemă supusă examenului critic. Alt studiu, Gusturile între da și nu (1968), se întemeiază pe teza că, oricât de variate, „gusturile se înscriu în perimetrul unui ideal sau altul” și, în consecință, „enunțarea unei judecăți de gust sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288704_a_290033]