4,293 matches
-
Antohi, Sorin, Utopica, Editura Științifică, București, 1991. Aries, Phillippe, Duby, Georges, (coord.), Istoria vieții private, Editura Meridiane, București, 1994. Aristotel, "Categoriile", în Organon, vol. I, Editura Iri, București, 1997. Aristotel, Despre suflet, II, 412 a, Editura Aion, Oradea, 1995. Aritotel, Metafizica (981 a), Editura Iri, București 1996. Bacon, Francis, "De Dignitate et Augmentis scientiorum", în Oeuvres, vol. I, Paris, Charpentier, 1845. Bacon, Francis, Advacement of learning, Enciclopedia Britanica, Londra, 1952. Bacon, Francis, Cele două cărți ale lui Francis Bacon despre excelența
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
antice, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei moderne, Alain Graf • Marile noțiuni filosofice 1. Cunoașterea, rațiunea, știința, Michel Coudarcher • Marile noțiuni filosofice 2. Societatea, puterea, statul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 3. Justiția, dreptul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 4. Metafizică și religie, Yves Cattin • Marile noțiuni filosofice 5. Munca și tehnica, Denis Collin • Marile opere ale filosofiei antice, Thierry Gontier • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Paradigme în istoria esteticii filosofice. Din
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cu cel luminos și se referă la imaginile inconștiente, profunde și dezvoltările derivate din acestea, indiferent de domeniile în care se manifestă. 17 Cel elocvent exemplu privind nevoia de imagine este reprezentat de dezvoltare pe care o ia teologia și metafizica în momentul în care se pornește la o simplitate a imaginii. Ființa și Dumnezeu reprezintă lipsa totală a imaginii și cu toate acestea toate construcțiile teologice și metafizice au încercat să identifice și să construiască imagini acceptabile pentru acestea. 18
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pp. 110-113. 6 Acest capitol s-a dezvoltat pornind de la articolul "Forma baconiana - trecerea de la cauzalitatea aristotelica la legea științifică moderna" publicat în Studii și cercetări din domeniul Științelor socio-umane, tome 10, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2002, pp. 213-222. 7 Aritotel, Metafizica, (981 a) Editura Iri, București 1996, p.14. 8 Francis Bacon, Novum Organum in Oeuvres, Vol. II, Paris, L'Hachette, 1834, p. 9. 9 În cadrul filosofiei medievale europene Roger Bacon, Opus Majus, Duns Scotus, "Despre cunoașterea umană"; William Occam "expunere
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
filosofiei grecești, Editura Humanitas, București, 1993, p. 74. 14 Platon, Symposion, 211 a-c, în Banchetul și alte dialoguri, Editura Mondero, București, 2001, pp. 136-137. 15 Platon, Timaios, în Opere, vol. VII, Editura Științifică, București, 1993, p. 167. 16 Aristotel, Metafizica, Δ, 8, 1017 b, Editura Iri, București, 1996, p. 187. 17 Ibidem, Z, 4, 1032 b, p. 264. 18 Sir David Ross, Aristotel, Editura Humanitas, București 1998, p. 164. 19 Aristotel, op. cit., Δ, 4-5, 1015 a-b, pp. 174-175. 20
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
principii și origini", în Despre înțelepciunea anticilor, ed. cit., p. 144. 34 Francis Bacon, Noul Organon, II, XV, ed. cit., p. 107. 35 Ibidem, p. 132. 36 Ibidem, II, II, p. 106. 37 Ibidem, II, II, p. 106. 38 Aristotel, Metafizica, 1013 b, ed. cit., p. 168. 39 Francis Bacon, Noul Organon, II, III, ed. cit., p.106. 40 Ibidem., II, III, p. 106. 41 Ibidem, I, III, p. 35. 42 Ibidem, II, II, p. 106. 43 Ibidem, II, XVII, p.
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
philosophia, trad. C. Noica, ed. cit. p. 318. 150 René Descartes, Meditationes de prima philosophia, trad. C. Noica, ed. cit. p. 259. 151 Ibidem, p. 260. 152 Ibidem, p. 260. 153 Ibidem, p. 261. 154 Ibidem, p. 264. 155 Aristotel, Metafizica, Editura Iri, București, 1996, p. 327. 156 Ibidem, p. 464. 157 René Descartes, Meditationes de prima philosophia, trad. C. Noica, ed. cit., p. 265. 158 Ibidem, p. 265. 159 Numărul structurilor cogito-ului care influențează perceperea obiectelor este în număr de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
consecințelor dezastruoase pe care asemenea metode le puteau genera asupra funcționării firești a Ecclesiei 7. Poziția lui Nae Ionescu, ca de altfel cea a intelectualității interbelice creștine formate la Școala de gândire și trăire religioasă a Profesorului de Logică și Metafizică de la Universitatea din București, era una conciliară și dogmatică absolut juste. Într-un text publicat în revista de critică teologică "Predania" condusă de unul dintre discipolii săi, George Racoveanu, Nae Ionescu fixează cu o acuratețe caracteristică limitele criticii teologice. Astfel
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
au condus la o inflamare a spațiului intelectual. Ne rezumăm la discuția dintre Radu Dragnea, "gânditor de calitate și autor al unor substanțiale cercetări asupra culturii române" și Nae Ionescu, cu atât mai mult cu cât Profesorul de logică și metafizică de la Universitatea din București reușește să lămurească această chestiune printr-o argumentație solidă, axată pe un duh al discernământului exemplar. Răspunsul lui Nae Ionescu este prilejuit de apariția unui text al lui Radu Dragnea, Ortodoxie și naționalism, în "Buna Vestire
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
care se dorea reînnodarea legăturii cu Tradiția patristică 2. Raporturile lui Nae Ionescu cu ASCR devenită mai târziu ACSR, FACSR, ASCOB înființată în 1921, de un grup de studenți creștini, printre care și Mircea Vulcănescu, ucenicul Profesorului de logică și metafizică, au evoluat într-un mod semnificativ pentru traseul spiritual al elitei intelectuale în formare. În faza inițială, experiența religioasă a celor din ASCR, lipsită de "orizonturi mari și de adâncuri metafizice" se reducea "la un efort laic de sinceritate, de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de elita intelectuală interbelică, precum am relevat, prin analiza noastră, în anumite cazuri punctuale. Dacă Nichifor Crainic a pledat pentru etnocrație, Nae Ionescu nu a susținut "decuplarea de Occident", cum greșit se invocă acest lucru, distinsul Profesor de logică și metafizică racordând tradiția românească la cea autentic europeană. Mai mult, Mircea Eliade, în Roza Vânturilor, culegere de texte publicistice ale lui Nae Ionescu din 1926-1933, în calitate de editor al acestei ediții, spunea un lucru exemplar: Când se va scrie istoria problemelor filosofiei
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
recurs la un asemenea proiect nu poate ocoli reflecțiile teologice unele notabile, altele profund amendabile ale Părintelui Dumitru Stăniloae cu privire la o posibilă hermeneutică a națiunii. De altfel, încercarea de fundamentare teoretică a ideii de națiune, din perspectiva teologiei și a metafizicii religioase, era cvasi-recurentă în perioada interbelică, aceasta fiind decelabilă la o parte însemnată a elitei: Nae Ionescu și Nichifor Crainic. Dumitru Stăniloae făcea parte din pleiada de patrologi și istorici ai creștinismului antic care-i mai cuprindea pe: Teodor M.
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
par, ci sunt simboluri ale unei realități profunde. Tot ceea ce poate fi explicat prin cauze naturale se cuvine a fi explicat prin cauze naturale, restul ținând, indelebil, de cauzele divine. În cercetarea sa științifică, George Manu nu a eliminat presupoziția metafizică cum au procedat, de pildă, neopozitiviștii Cercului de la Viena neinstituind o graniță insurmontabilă între știință și religie. Punerea în acord a celor două nu implica subordonarea uneia în favoarea celeilalte, ci încerca refacerea unui proiect mai vechi, rupt fraudulos de agenda
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
naturii. Potrivit teoriei platoniciene, Dumnezeu este ceea ce este expresia logică. Corectată de perspectiva veterotestamentară, afirmația lui Platon devine: Dumnezeu este ceea ce este, adică este așa cum este și nimic mai mult. De fapt, ființa umană îl trăiește pe Dumnezeu și fără metafizică, în această existență 6. Potrivit teoriei lui Nae Ionescu, libertatea trebuie să existe și pentru Dumnezeu, dar cu anumite limite. Limitele lui Dumnezeu "sunt acelea că El este ceea ce este și nu poate fi ceea ce nu este. Mai pe scurt
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
referințe la concret 10. Mircea Eliade vorbește de o multitudine de imagini care sunt plurivalente prin structura lor. Dimensiunea simbolică a imaginilor dobândește marca unică a coincidentiei oppositorum, când imago și simbolul devin un modus vivendi pentru diverse teologii și metafizici. Percepția simbolică a imaginilor nu este decât o operație subiectivă, iar configurația simbolică decât o supraabundență ficțională. Dacă plecăm de la presupoziția că simbolizarea este o manifestare primordială a psihismului, atunci semnificația profunzimii simbolice este o aptitudine de ordin subiectiv, o
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Renașterii, București, Editura Capricorn, 1994. Eliade, Mircea, Itinerariu spiritual. Scrieri de tinerețe 1927, București, Editura Humanitas, 2003. Ionescu, Nae, Roza Vânturilor, București, Editura Roza Vânturilor, 1990. Ionescu, Nae, Neliniștea metafizică, București, Editura Fundației Culturale Române, 1993. Ionescu, Nae, Curs de metafizică. Teoria cunoștinței metafizice. Cunoașterea imediată (1928-1929). Cunoașterea mediată (1929-1930), București, Editura Humanitas, 1995. Ionescu, Nae, Între ziaristică și filosofie, București, Editura Timpul, 1996. Ionescu, Nae, Teoria cunoștinței, București, Editura Anastasia, 1996. Ionescu Nae, Curs de istorie a logicii. Logica colectivelor
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
teologia biblică; A) O conferință pentru hermeneutică, enciclopedie și metodologie teoretică; 5. Istoria bisericească veche până la 1543, în Orient, și 1517, în Occident; 6. Istorie bisericească nouă, cu privire specială asupra Bisericilor Ortodoxe; 7. Patrologia; 8. Filosofie (logică, teoria cunoștinței, metafizică, istoria filosofiei); 9. Istoria literaturii române; 10. Literatură religioasă modernă; B) Conferință de istoria artei creștine (cf. Arhiepiscopia Chișinău, Acte oficiale în legătură cu Facultatea de Teologie din Chișinău (1926), art.8, din Decizia nr. 97118/1926, p. 6). 10 Nae Ionescu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
monografiei de față în urma îndemnului lui Gheorghe Țițeica. Fie-mi îngăduit să aduc aici prinosul meu de recunoștință amintirii sale". 1 Pentru analiza libertății, vom urmări demersul de o profunzime și de o finețe exemplare lui Nae Ionescu, Tratat de metafizică, București, Editura Roza Vânturilor, 1999, pp. 137-147. 2 Ibidem, pp. 143-144: Problema aceasta a libertății a fost de la început fals pusă, chiar atunci când s-a ivit ea, pentru că nu s-a făcut de la început o trecere în Absolut și s-
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
recunoaște o deosebire de fapt între preot și om. Dar nu numai atât. Ci încă, imposibilitatea omului de a mânji pe preot. Iar mai departe, printr-o întunecată, dar nu mai puțin subtilă dialectică, necesitatea metodică a păcatului, care în metafizica răsăriteană reprezintă aproape o stare de grație". 1 Cf. Nae Ionescu, Ce este Predania?, în "Predania", revistă de critică teologică, anul I, nr. 2/1 martie 1937, p. 1, text reprodus în Predania și un Îndreptar ortodox cu, de și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
înțelepciune, "un postulat [transcendent] e mereu ascuns, e adesea nedeclarat sau exploatat metaforic și fără consecință în cele mai multe dintre actele moderne de interpretare și critică. Ce s-ar întîmpla dacă ar trebui să ne plătim datoriile față de teologie și față de metafizica prezentului? Ce-ar fi dacă ni s-ar cere înapoi împrumuturile de credință în transcendență care ni s-au acordat încă de pe vremea lui Platon și Augustin în ceea ce privește forma semnificantă? Ce-ar fi dacă ar trebui să facem explicită și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de-a nu putea muri, de a-și trăi moartea pe picioare, de-a dura, de-a rămîne". Și este decelată cauza impactului: "Secretul este că amîndouă, și plumbul ca și violetul, au rădăcini comune, nu în natură, ci în metafizică, însemnînd descompunerea". Analizînd Poemă în oglindă constată, dar în același timp își pune și ne propune bune și firești interogații: "Oglinda măritoare ne transportă la limitele neantului pline de reflexe și de agonie violetă. Muzica, culoarea și cuvintele se întîlnesc
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
din D. Gusti, M. Ralea, Șt. Ciobanu, C. Narly și G.I. Brătianu, fiind declarat doctor în Filozofie și Litere „Magna cum laudae”. Tipărită în 1944, această monografie filosofică reprezintă una dintre cele mai solide contribuții care au fost aduse cunoașterii metafizicii celui care a fost numit pe drept cuvânt „Patriarhul literaturii ruse”. În anul 1944 se transferă la București, în calitate de director al liceului din Buftea și profesor de pedagogie la diverse licee din Capitală. În 1947, Vasile Harea a
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
După anul 1929 se consacră problemelor filosofice și de știință socială, publicând în revista Minerva, condusă de Petre Andrei, studii și articole din care cităm: Mesianismul rusesc din sec. XV și XVI (1927), Ideile gnoseologice ale lui L.N. Tolstoi (1930), Metafizica lui Tolstoi (1930). Din această perioadă se remarcă manualul Datoriile învățătorului (1935), singura lucrare de acest gen destinată învățământului pedagogic din țara noastră. A colaborat cu Petre Andrei la elaborarea Manualului de sociologie (1938). Preocupările sale științifice în domeniul filologiei
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
a tuturor lucrurilor, împreună cu germenul Inevitabilei Anihilări 17. Riguroasă construcție teoretică din Eureka se corelează cu această presupoziție originară, iar universul "descoperit" de autor se supune, pe deplin, acestei canon primordial. Pentru Poe, " Unitatea"18 este postulatul de bază al metafizicii sale. Din ea derivă inevitabilitatea creației, în timp și în spațiu, pentru ca, așa cum afirma chiar poetul american, procesul conține, în el însuși, rațiunea propriei dispariții 19. La originea tuturor lucrurilor, spune Edgar Poe, se află "extremă simplicitate", unitatea absolută - prin
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
în paragraful de mai sus, o expresie - "calmă participare" - , ce ne trimite cu gândul la formulă foarte apropiată din articolul "Opera de artă că integrare" (1920), punctul liminar al acestui studiu (vezi mai sus) și care pune în lumina valoarea metafizica a creației artistice - problema comună marilor artiști și scriitori de la începutul secolului XX, căreia Henri Bergson i-a oferit o soluție întru-totul originală: acesta nu numai că atribuie artei capacitatea de rupe "voalul" ce separă cunoașterea noastră de durată, dar
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]