4,850 matches
-
se sprijină pe pilonii teamă / rușine și pe tot ce gravitează în jurul acestora, în sfera semantică a culpabilității și ispășirii. În plan simbolic, romanul se dorește a fi o dublă curățire: la nivel național, e vorba de onoarea pierdută a micuțelor țări baltice, ocupate succesiv de Armata roșie, de nemți și iarăși de ruși, privite cu ostilitate de Moscova și neglijate de Europa de Vest după eliberare. În scopul unei cît mai precise redări a faptelor și atmosferei, Sofi Oksanen a cercetat arhivele
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
brumă de minte - sunt și eu o creatură acolo, egală cu celelalte creaturi din jur: cu caisul din curte, și furnicile care se strecoară printre firele de iarbă, și râma care se târăște pe pământul umed, și florile din rondul micuț, și cocoșul roșu care e cu ochii pe ele, și câinele meu Rex care e cu ochii pe cocoș!...) Dimpotrivă: pe la doisprezece ani, mi se înnegrise pielea de soare, rămăsesem pipernicit pe lângă ceilalți băieți și eram atât de slab încât
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/8582_a_9907]
-
nu-mi închipui pentru ce, deasupra Porții Brandenburg. Dincolo de războaie și masacre, acea vioară care cînta pietrei, ruinelor, morții, mi se părea a vesti domnia îndepărtată a unei vîrste a duioșiei. * Militarii francezi se instalaseră în afara Berlinului, la Frohnau, unde micuțele vile rămăseseră neatinse. Erau împrăștiate printre pini, dune și lacuri, într-un peisaj care nu era al periferiei, ci al depărtărilor. Comandamentul îmi pusese la dispoziție o rablă de mașină și un șofer neamț tînăr. Străbăteam Berlinul pe jos, dar
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
înfrunta, dincolo de timp, în jurul sanctuarului unei tinere logodnice dispărute. În cușcă datează din 1898 și evocă momentul în care James se retrage la Rye, un sat din sudul Angliei. Confruntat cu singurătatea, se întoarce către mirajul copilăriei și al adolescenței. Micuța funcționară de la poștă din spatele ghișeului cu grilaj cușca este condamnată să nu cunoască agitația din "lumea mare" decît prin intermediul limbajului criptic din formulele telegrafice. Pîndind fețele și semnele sibiline, ea născocește o lume imaginară. Care este secretul telegramelor pe care
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
odăi au premier în casa d-nei Ana Pacht, veche actoriță în demisiune, a cărei unică fată, domnișoara Maria, copiliță de șasesprezece ani, apăruse atunci de curând pe scenă, culegând din capul locului aplauzele publicului iubitor de... domnișoare. Eu o numeam "Micuța", deși nemțoaică, ba chiar poate pentru că era nemțoaică: pe de o parte, ca om, o iubeam; va să zică, o iubeam pe de o parte; pe de altă parte, ca român, nu-mi plăceau lucrurile și chiar fetele nemțești, și, numind pe
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
un șezlong de Starck; o bibliotecă chinezească din bambus de la Pier Import, în care puteai găsi, printre altele, Fragments d'un discours amoureux de Barthes, Mémoires d'une jeune fille rangée; Quand la Chine s'éveillera... Ce mai, Esther transformase micuța noastră garsonieră într-un cuibușor de îndrăgostiți, modest și cochet! Luxos chiar, aș putea spune... Morgan Sportès, Le Souverain poncif, Balland, 1987 Astfel de enumerări prea puțin ordonate contrastează cu structura descriptivă, fie ea și elementară, a următoarei prezentări dintr-
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de ape) Ca o deschidere spre-o sfântă revelație. și-atât. Câteodată, în semi-reprize de calmie, „Ochii ei deschiși... / luminau în seara caldă vâslele proptite-n valul / zâmbetului care scaldă / blând întunecata casă / când durerile te lasă...” Cum te simți micuță, tu, fire de tomnatic labirint?! Vezi speranță de trăire?! Vezi vreo șansă de-a zbura peste Nyxul îndărătnic, noptaticul și negriciosul spasm al neîndurărilor?! Nu, nimic din toate acestea. în așa clipe de luciditate, tu, iubită soră, m-ai strigat
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
o viață m ai bună ? În anii de după ’90, când s-a accentuat declinul moral al unui popor deja debusolat, vedeam copii săraci car e se uitau cu jind la dulciurile sau jucăriile din vitrine. Atunci mai dădeam un bănuț micuțului, dar repede mi-am dat seama că asta nu reprezintă mai nimic și că nici dacă aș fi un m are bogătaș și aș face acțiuni de caritate, tot n ar însemna mare lu cru . Trebuia făcut altceva. Trebuia mers
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
dărui operei de mântuire a sufletelor, chiar și atunci când superiorii le-o cer, preferând inactivitatea. Nu sunt cruțați nici aceia care, fără a fi pregătiți și fără a avea acordul superiorilor, se dedau cu premeditare predicării): Șopârla este un animal micuț care strălucește noaptea. La fel și aceștia, micuți prin umilința lor, cu cât se înjosesc mai mult, cu atât mai mult îi luminează pe alții prin exemplul vieții lor, strălucind ca stelele în noaptea acestui veac, loc învăluit de întuneric
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
atunci când superiorii le-o cer, preferând inactivitatea. Nu sunt cruțați nici aceia care, fără a fi pregătiți și fără a avea acordul superiorilor, se dedau cu premeditare predicării): Șopârla este un animal micuț care strălucește noaptea. La fel și aceștia, micuți prin umilința lor, cu cât se înjosesc mai mult, cu atât mai mult îi luminează pe alții prin exemplul vieții lor, strălucind ca stelele în noaptea acestui veac, loc învăluit de întuneric. De aceea, Zaharia spune: Mă voi pune paznic
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în corturi în afara orașului pentru a nu se dărâma peste ei clădirile... . Mama obișnuia să-mi amintească că în timpul acelui mare cutremur eu eram copil încă în leagăn, iar ea le-a luat pe cele două surori ale mele (erau micuțe) și, lăsându-mă pe mine în leagăn, le-a adăpostit în casa rudelor sale. Într-adevăr se temea că s-ar fi prăbușit peste ea baptisteriul, deoarece casa mea era aproape de el. Din acest motiv, eu nu o iubeam foarte
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Gudrun Ensslin pentru a încerca schițarea unei apropieri psihologice directe față de terorist și de climatul său familial originar: ele sînt totuși semnificative. Fouad Ali Salah Ali Tunisianul povestește că, pe vremea cînd era copil, îi plăcea să se refugieze în micuța moschee din satul său din sudul Tunisiei. Acolo el s-ar fi convertit la șiism după părerea lui, islamul dezmoșteniților. În ciuda lipsei de credibilitate a acestor "amintiri" din copilărie, trebuie să subliniem argumentul neașteptat al propagandei șiite din Maghreb contrazicînd
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
în mod surprinzător la auzul scâncetului continuu venit din cală. Călătorii nu vorbeau despre asta, căci promiseseră să tacă. Știau că lumea pământească este nedreaptă, dar... Era a doua noapte fără somn. Cum sta întins pe spate, atent la plânsul micuților din cală și la scârțâiul lemnului uscat, i se păru că deslușește în spatele ușii o respirație. Era deci urmărit. Se ridică ușor în capul oaselor, își coborî picioarele și agil ca o felină făcu rapid cei trei pași spre ușă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
tocmai când caleașca se oprea în fața bisericii Mitropoliei. Vodă așteptă ca să se dea jos ceilalți și coborî în vreme ce dorobanții dădeau onorul. Își îndreptă trupul, îi numără pe toți ai lui. Lipsea doar Mateiaș, mânca l-ar tata, că-i prea micuț. Oftă, lipsea și doamna Maria a Moldovei, Dumnezeu s-o odihnească în pace. În pridvor chiar sfinția sa îi întâmpină. Făcu asupra domnului semnul binecuvântării și intrară amândoi deodată în biserică, urmați de patru diaconi în stihare negre de catifea bordate
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Văzuse și crucea cioplită la porunca lui Șerban bei pentru ostașii valahi, dar nu văzuse nici un însemn ridicat pentru mulțimea credincioșilor lui Allah căzuți pentru jihad. Zarurile se loveau unul de altul în cănuța de tinichea, zornăiau rostogolindu-se pe micuța planșetă din lemn de nuc și hotărau cui îi vor aparține paralele adunate în colțul planșetei. Kuciuk Selin nu jucase niciodată zaruri și nu putea urmări jocul... În acel moment, ca din întâmplare, foarte distins îmbrăcat, apăru Toma Cantacuzino. Salută
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
un patrafir, o cruce de lemn și o carte. Trase în mijlocul încăperii unul din pupitrele ce stăteau în colțuri, îmbrăcă patrafirul, se închină, sărută crucea, puse cartea și crucea pe pupitru, își descheie rasa la piept și scoase o cutie micuță din metal aurit cu intarsii de peruzele în formă de cruce, o deschise, se căută din nou în desagă și, zâmbind, adăugă la cele puse pe pupitru un ulcioraș. Le făcu semn celor patru Brâncoveni să îngenunche, căută să-i
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
care mă pregăteam să plec, s-a apropiat de mine un tânăr ținând în brațe un bebeluș. Aceasta este fetița pe care ne-a adus-o băiatul în cauză, este surioara lui. Numele ei este Charity". În timp ce o legănam pe micuța orfană, mi s-a spus că fetița fusese numită după unul dintre voluntarii misiunii. Erau mulți astfel de voluntari. Era un loc în care suferința cumplită se îmbina cu bucuria plină de optimism. Pacienții și voluntarii râdeau, cântau, jucau jocuri
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
în crearea Israelului nu doar refacerea unui popor, ci și un gest de decență din partea întregii omeniri. Nu credem că am cerut prea mult din partea arabilor, care stăpânesc teritorii întinse și au mai multe orașe sfinte, atunci când am propus înființarea micuțului Israel în singurul loc din lume care i-a servit cu adevărat drept casă. Am văzut cu toții țara pe care au construit-o israelienii o democrație înfloritoare. Străinii, în special arabii, se întreabă de ce America este aliata Israelului. Încercând să
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
unor concepte precum libertatea de expresie, sistemele multipartite și egalitatea în fața legii. Cei mai mulți dintre ei au afirmat că un lider democrat este mai bun decât unul puternic 223. Poate că acesta este motivul pentru care democrația face deja progrese remarcabile. Micuțul emirat al Qatarului are o nouă constituție care prevede înființarea unei adunări consultative și apără libertatea religiei, a presei și drepturile femeilor. Parlamentul din Kuweit, după ce a respins timp de câțiva ani propunerea, a acordat până la urmă drept de vot
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
pună-n încăperea aceluiași sicriu; De-a pururea aproape vei fi de sânul meu... Mereu va plânge apa, noi vom dormi mereu E ZIUA TA De E. Dragoș E ziua ta, măicuță. Te-așteaptă flori pe masă Și-un dar micuț te-așteaptă, Când vei veni acasă. Am să-ți sărut obrajii, La piept când mă vei ine Și mâinile ce nu au Odihnă pentru mine. MAMEI De E. Dragoș De dragul tău, pământul De ghiocei e plin Și vin cocori din
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
Dragoș Sub fereastra casei mele Vin și trec atâția pași, Dar eu știu când trece mama, Mersul ei e mai gingaș. Când îi sună glasul dulce, Eu un cântec îl socot. Când mă strânge-n brațe mama, Eu mă fac micuț de tot. Cerul e senin de parcă-i Floare de nu mă uita, Primăvara-i mai frumoasă Când zâmbește mama mea. DE ZIUA MAMEI De E. Farago Eu nu sunt destul de mare Ca să pot să-nvăț măcar, De pe carte, o urare
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
spaniole, încât le poți confunda. Nimic nu e mai catifelat decât marii ochi negri ai acestor doamne, mai bine arcuit decât sprâncenele, mai mătăsos decât bogatul lor păr, mai atrăgător decât gura lor rumenită, mai alb decât dințișorii lor, mai micuț decât piciorul lor delicat, mai proaspăt decât umerii lor rotunzi, mai fin și mai bogat în același timp decât talia lor. Omagiul just adus atâtor perfecțiuni ne va permite să fim imparțiali, dacă vom avea de adăugat și umbre acestui
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
o femeie elegantă și față de lume. Punctul negru deveni vijelii și vifore conjugale. La sfârșitul iernii, buna înțelegere era distrusă; răceală extremă de o parte, gelozie excesivă de cealaltă, camere separate; toate astea pentru câteva sute de ducați refuzați unei micuțe femei adorabile care nu cerea decât să-și facă soțul cel mai fericit dintre bărbați. Interveniră prietenii; se interpuseră bunicii; Pacea fu semnată și, la venirea primăverii, cuplul plecă la țară, nu singuri, ci în societatea unei alte tinere familii
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
întrebă dacă n-are un termometru, fiindcă i se părea că îi ardea fruntea. Miron răspunse că are 37 cu 2-3, i se întîmplă adesea să aibă aceste stări subfebrile, dar că... Femeia, în pantalon bine strâns pe un corp micuț, făcu câțiva pași prin cameră și schimbară cîteștrei știri politice și de pe front. Da, nu era bine. Nemții înaintau adânc în inima Rusiei, mai ales spre sud spre Donbass și Volga. Era clară intenția lor, vroiau să taie Volga și
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
el era îngrozit și făcea eforturi disperate să nu îi atragă atenția. Cu o mișcare spasmodică își încleșta mâinile pe minerul de lemn al unui topor primitiv, făcut din piatră. Marin își dădu seama că nu mai era un animal micuț. Simți, mai degrabă decât văzu, cum pieptul și umerii îi erau acoperiți de mușchi imenși, care tresăltau. Ba chiar avea convingerea că putea face față monstrului aflat de cealaltă parte a falezei. Era o creatură insensibilă, masivă și complet lipsită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]