4,790 matches
-
c-am adormit. Două prietene, Maria lui Iliuță și Valeria Veronei au venit la mama să mă ceară, să vin cu ele la scăldat. Mama luată cu treburi, a uitat de mine. Și-a amintit că m-a trimis cu mieii, dar nu se putea să nu mai dau vreun semn de viață, de atunci, dinaintea prânzului. Tata s-a oprit din studierea ziarului bucățică cu bucățică și-a întrebat-o pe mama cum de n-am flămânzit, să dau pe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și pe noi să ne iubim unii pe alții, să ne împărtășim bucuria comuniunii care învie sufletele din egoism și uitare. La fel ca alte sate și Costișa are multe obiceiuri legate de praznicul Învierii (ouă încondeiate, colinde, balade, pască, miel etc.), dovedind prin această varietate bogăția sufletului său adăpat de la izvorul vieții-Hristos. Pregătirea credincioșilor pentru Sărbătoarea Praznicului Învierii Domnului se încheie cu privegherea de Sâmbătă noaptea spre Duminică. La miezul nopții, preotul Arcadie Repta din Costișa, înalță o lumânare aprinsă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
un loc și să ciocnim ouă roșii zicând: "Hrisots a Înviat!" și primeam răspunsul "Adevărat a Înviat!" Știam de la orele de religie că oul simbolizează Învierea, iar ouăle roșii sângele lui Hristos. Acasă, la masă serveam bucate pregătite special din miel (drob, friptură) deoarece mielul reprezintă victoria vieții asupra morții. Îl simbolizează pe Cel care trebuie sacrificat pentru propria mântuire. Mieii sunt membrii turmei lui Dumnezeu. Ciocneam ouă roșii cu familia și eram tare fericiți toți împreună: Tata îmi spunea că
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ciocnim ouă roșii zicând: "Hrisots a Înviat!" și primeam răspunsul "Adevărat a Înviat!" Știam de la orele de religie că oul simbolizează Învierea, iar ouăle roșii sângele lui Hristos. Acasă, la masă serveam bucate pregătite special din miel (drob, friptură) deoarece mielul reprezintă victoria vieții asupra morții. Îl simbolizează pe Cel care trebuie sacrificat pentru propria mântuire. Mieii sunt membrii turmei lui Dumnezeu. Ciocneam ouă roșii cu familia și eram tare fericiți toți împreună: Tata îmi spunea că "oul a fost mereu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de religie că oul simbolizează Învierea, iar ouăle roșii sângele lui Hristos. Acasă, la masă serveam bucate pregătite special din miel (drob, friptură) deoarece mielul reprezintă victoria vieții asupra morții. Îl simbolizează pe Cel care trebuie sacrificat pentru propria mântuire. Mieii sunt membrii turmei lui Dumnezeu. Ciocneam ouă roșii cu familia și eram tare fericiți toți împreună: Tata îmi spunea că "oul a fost mereu simbolul renașterii lui Hristos". Tradiția și la Costișa cerea ca în Ziua de Paște cei care
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
zestre aveam o mulțime de cămăși cusute, cu diferite culori, care mai de care mai atrăgătoare. Din lână, mama ne mai țesea brâie și catrințe (cu mătase și fir) pentru noi și chingă pentru tata. Când se tăiau, de Paște mieii, pieile lor erau dubite (tăbăcite) de mama și din ele, cojocarul satului, Verigă Ion, făcea căciuli tatei, prim pentru bundițe și cojoace. Toamna, după tăierea cârlanilor, pieile se foloseau în întregime pentru bonduști și cojoace (pentru toată familia). Când am
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
reprezenta pe o parte un iepuraș (simbol) semn al rodniciei, belșugului (fertilității) iar pe cealaltă parte un mieluț, semn al victoriei vieții asupra morții. El reprezintă pe Cel care trebuie sacrificat pentru propria mântuire. Mi-a mai adăugat bătrâna că, mieii sunt membrii turmei lui Dumnezeu. La mijlocul oului a așezat tot din mărgele o cruce, explicându-mi și de astă dată că ea este semn al credinței în Hristos, un semn pascal. Încet, încet, timpul cu toate povestirile s-a scurs
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
riguros. Nimeni nu trebuie să rămână pe dinafară. Așa proceda și tata. Ne scula cu o oră mai devreme și ajutam acolo unde era nevoie și ne pricepeam mai bine. Fiind cea mai mică, îmi reveneau sarcini pe măsură. Gâștele, mieii, vitele, trebuiau duse la păscut și păzite. Mă împrietenisem cu băieții și fetele de pe uliță și mergeam împreună. Ne jucam, frigeam cartofi și păpușoi, alergam la fântâna lui Coste a Mărenței, culegeam flori, făceam coronițe, ne întorceam cu ele pe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Frătăuți și Costișa, gama cromatică este formată din nuanțe deschise. Cojocari: Covașă Vasile și Pascari Constantin. În portul popular actual, cea mai mare răspândire o cunosc pieptarele femeiești și bărbătești "bundițele" răscroite foarte mult la mâneci, cu blană neagră de miel sau de dihor. Pielea de oaie este supusă unui întreg șir de operații care o pregătesc în vederea croitului și a împodobirii cu diverse elemente decorative: săratul, uscatul la umbră, dubitul, trasul la cârlig, curățatul. După aceste faze, pieile pot fi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
faze, pieile pot fi croite (nu după tipare ci cu mâna). Părțile componente sunt încheiate cu acul, cu ață nu prea groasă (demult se folosea ața de cânepă sau de in). În afară de piei de oaie se mai folosesc "holițe", blănuri (miel negru sau brumariu, dihor, jder). Astăzi, femeile obișnuiesc să țeasă în război "prim" din lână sau din mătase. Pentru brodat motivele ornamentale se folosesc: lâna, lânica, bumbac (colorat), mătase, fir metalic și mărgele. Nelipsit înainte era și "bundușca" (pieptarul înfundat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
porunca era poruncă și, deși i se strângea inima gândindu-se la viitor, altă ieșire nu exista. Doamna Rishawa protestă cu vehemență. — Nu ești Întreg la minte? Nu te-ai gândit ce singură o să fie copila noastră acolo? Trimiți un miel Între lupi? Nu știu zău, bărbate, ți-ai pierdut și picul de inimă pe care-l mai aveai... Lacrimi Îmbelșugate Însoțiră această declarație de război, pe care ministerialul o ascultă cu liniște desăvârșită. Pe măsură ce trecea timpul și soața sa Înainta
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
treceau a doua oară urciorul de vin unul altuia, când ucigașii au năvălit peste ei și i-au măcelărit mișelește pe la spate. Nici n-au apucat să se apere, căci n-aveau armele pregătite... I-au Înjunghiat ca pe niște miei... — și ducele? — Măria sa a aruncat pocalul de argint pe care-l ținea În mână și și-a scos cuțitul de vânătoare, cu care s-a apărat, făcând pagubă printre mișei, până când a căzut străpuns de sulițe. L-am văzut cum
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
care m-a nenorocit în bătaie, încât am făcut pipi pe mine? Cum? Vrei să-l iert pentru suferințele îndurate de cei 20 de școlari care au fost bătuți degeaba, ca niște hoți de cai?? Nu ți-e milă de "mieii Tăi", Doamne?! "Mai degrabă-și va întoarce Dunărea cursul îndărăpt" (C. Negruzzi) decât să îl iert și încă să mă mai și "rog" pentru un asemenea ticălos. Nu! Subscriu din toată inima primului decret emis de Tine: "Ochi pentru ochi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
1934 În % Lână, pundul (453g) Ovăz, bușelul Cartofii, bușelul Orzul, bușelul Porumbul (un bushel) 36,35 litri Orezul, un bushel Bumbacul, un bushel Inul sământă, un bushel Fasolea, un bushel Cartofii dulci, un bushel Oile, 100 punzi Porcii, 100 punzi Mieii, punzi Merele Vaci, per cap Caii, per cap Untul, pundul Ouăle, duzina Fânul, tona 0,088 0,133 0,370 0,179 0,194 0,219 0,055 0,871 0,900 0,435 2,160 2,940 4,190
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
regiunea grâului de toamnă, unde le țin la păscut pe grâu. În statul Kansas, sistemul e răspândit, fermierii constatând că grâul nu suferea și În orice caz plata primită pentru pășunat le convenea. Interlocutorul meu, la despărțire, Îmi oferă un miel pe care Îl avea sub haină. E plăpând și nu l-a lăsat pe câmp. L-am primit, fără să-mi dau seama ce Înseamnă a avea un miel sugător În mașină. Abia ne-am despărțit și Începe să-și
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
pentru pășunat le convenea. Interlocutorul meu, la despărțire, Îmi oferă un miel pe care Îl avea sub haină. E plăpând și nu l-a lăsat pe câmp. L-am primit, fără să-mi dau seama ce Înseamnă a avea un miel sugător În mașină. Abia ne-am despărțit și Începe să-și reclame dreptul la viață. La Buejrus intrăm În statul nord Dakota. Problema mielului devine cu fiecare kilometru tot mai apăsătoare. Găsim lapte, dar nu avem biberon. Ei nu cunosc
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
lăsat pe câmp. L-am primit, fără să-mi dau seama ce Înseamnă a avea un miel sugător În mașină. Abia ne-am despărțit și Începe să-și reclame dreptul la viață. La Buejrus intrăm În statul nord Dakota. Problema mielului devine cu fiecare kilometru tot mai apăsătoare. Găsim lapte, dar nu avem biberon. Ei nu cunosc ce i biberonul, căruia Îi spun sticlă de hranit feeding bottle. Pe marginea trotuarului, În fața unui grup de copii, facem prima lecție de zootehnie
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
cu fiecare kilometru tot mai apăsătoare. Găsim lapte, dar nu avem biberon. Ei nu cunosc ce i biberonul, căruia Îi spun sticlă de hranit feeding bottle. Pe marginea trotuarului, În fața unui grup de copii, facem prima lecție de zootehnie practică. Mielul la Început nu primea biberonul, acum dă ochii peste cap și-și mișcă codița fericit. Dar Începe și reversul medaliei. Laptele e pasteurizat, dar e de vacă și ca atare, are deranjamente stomacale. Încercarea, doar verbală, de a-l da
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Dar Începe și reversul medaliei. Laptele e pasteurizat, dar e de vacă și ca atare, are deranjamente stomacale. Încercarea, doar verbală, de a-l da, stârnește țipete Înfiorătoare din partea Sănduței. Mai mergem puțin și mă hotăresc. Cobor din mașină cu mielul, cu sticla de lapte și cu biberonul și intru În curtea a doi bătrâni. Aceștia refuză cadoul, determinați probabil și de faptul că Sănduța mă Întovărășea plângând. Merg și mai departe, Într-o curte cu o grădină frumoasă, În care
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
cadoul, determinați probabil și de faptul că Sănduța mă Întovărășea plângând. Merg și mai departe, Într-o curte cu o grădină frumoasă, În care se jucau doi 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 82 copilași, dau drumul mielului, așez pe iarbă sticla și biberonul și dispar. Sper că acei doi copii s-au bucurat, dar eu și mai mult pentru că am desfăcut târla. La Bismarck (Dakota de nord). Tragedia generalului Custer Statul Dakota de nord ne primește cu
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
recomandând arătura imediat după orice recoltare. Această recomandare o practicau toți cei ce nu aveau oi. Așa făceam și eu la gara Ghimpați. Dar nici producția și rentabilitatea oilor nu era neglijată. Noi obțineam În acest sistem de la oaie, un miel frumos și dezvoltat, 2,2 kg de lână și 50-60 litri de lapte. Primele Încasări ale anului le aveam din miei și lână, urmate de avansurile pe lapte. Fără aceste mari avantaje nimeni nu ar fi pierdut timpul cu oile
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
lungă spre vest, În California și Oregon, de-a lungul Pacificului. Prof. Schultz ne invită la un picnic al departamentului de economie agrară. Sunt acolo două manifertări câmpenești pe care noi nu le avem. Una mai bogată, cu mânzați și miei puși În frigare ce se rotesc deasupra unei gropi cu jăratec, organizată cu ocazia unui eveniment mai Însemnat, național sau familial de data aceasta, pentru cei ce vor, cu băutură. Petrecerea se numește barbeque. Alta mai redusă, mai simplă, cu
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
etc. Revista din aprilie 1943 prezintă interes pentru că vorbește despre ouăle de Paști, alimentația săteanului, încondeierea ouălor, înrebuințarea plantelor medicinale, preparate în casă, rețete pentru prepararea cozonacilor, a plăcintelor, borșurilor, a preparatelor din urzici și alte verdețuri, din carne de miel, sfaturi pentru păstrarea și curățirea blănurilor, a hainelor de astrahan. Publicația are cuvinte de mulțumire pentru unii din sponsorii săi, exprimându-le recunoștință. * ... Pe lângă ceea ce e tipărit în condiții grafice fără cusur, această nouă solie a scrisului bucovinean, „lucrarea aduce
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
semnal: „Paiațe ale Platformei, cu capete seci, creaturi vagiale unui nicăieri și niciunde, au continuat să ne zbiere în urechi, mie, dtale și celuilalt, că reprezentăm „generația tânără” și că „dezordinea în stradă, sub semnul crucii încârligate, sau supunerea de miel - după cum era interesul - ne încadrează perfect de bine, în rolul, rostul și chemarea noastră.”(nr.4-5/1934). Autorul chema „ca fiecare din noi să pășim pe calea vremii, fără sfinxi și fără mandarini, să nu ne ferim de munca grea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sentimente de prietenie, Teodor Tatos </citation> <citation author=”ȘERBAN Mihail” loc=”Fălticeni” data=”15 martie 1970” desc=”C.P.”> Dragă Domnule Eugen, A mai trecut o duminică și, cum eram deprins, nu a mai apărut prietenul orașului nostru plin cu zăpada mieilor. De atunci am mai fost o dată la Suceava, legat (de) o mașină, un prea scurt timp. Am Întâlnit pe prietenul matale de la „Zori Noi”, care mi-a spus - „sunt prietenul d-lui Dimitriu, am să vă vizitez Împreună cu el, la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]