10,460 matches
-
Opere din vol ,,Prisaca’’: ,,Stupul lor’’, ,,Fetica’’, ,,Tâlharul pedepsit’’ din vol. ,,Cartea cu jucării’’: ,,Jucăriile’’, ,,Cheile’’, ,,Furnicile’’, ,,Pădurea copiilor’’ Tâlharul pedepsit de Tudor Arghezi Într-o zi, prin asfințit, Șoaricele a-ndrăznit Să se creadă în putere A prăda stupul de miere. El intrase pe furiș, Strecurat pe urdiniș, Se gandea că o albină-i Slabă, mică și puțină, Pe când el, hoț și borfaș, Lângă ea-i un uriaș. Nu știuse că nerodul Va da ochii cu norodul Și-și pusese-n
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
povestiri? 3. Care din proverbele următoare se potrivește întâmplării? Prietenul la nevoie se cunoaște. Eu ți-am dat voie în pat / Și tu m-ai băgat sub pat. Pe om în viață, pățaniile îl învață. Omului cu învățătură îi curge mierea din gură. Omul prea bun e nebun. Să fii bun și blând la toate dar până unde se poate. Meseria este brățară de aur. 4. Scrie cinci termeni din familia cuvântului bătrân. 5. Caracterizează personajele folosind metoda diamantul. Dacă ai
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
studiilor literare, a cucerit eternitatea prin învățături savante... Dialectician înfocat în cărți, maestru de declamație plăcut în conversații... a fost un Cato al vremurilor noastre... Chiar și cercetător minuțios al preceptelor ateniene în ceea ce privește cauzele fenomenelor naturale, s-a îndopat cu miere atică”). După Courcelle (Les Lettres grecques..., ed. cit., p. 259), este vorba despre tatăl lui Felix, și nu de Felix însuși. 37. În Vita Caesarii (S. Caesarii opera omnia, vol. I, ed. G. Morin, Maredsous, 1937, p. 300) există această
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
câștigă Premiul revistei „Amfiteatru”), iar în 1967 îi apare primul volum de proză scurtă, intitulat tot Moartea din fereastră. Ca romancier, începe cu Prins (1969), o descriere sinceră și tristă a „generației fără idealuri”, captivă a comunismului. Romanul Dulce ca mierea e glonțul patriei (1971) îi aduce scriitorului succesul. Cele două romane sunt transpuse imediat în limbile polonă, cehă, slovacă, maghiară și germană, iar altul, Sfârșitul bahic (1973), este tradus de îndată în Marea Britanie și Suedia. În afară de cărțile proprii, P. publică
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
printre blocuri și Fire de jazz. 1964-1966 - 1969), două de proză scurtă (Moartea din fereastră și Om în somn - 1971), unul de eseuri (Între Socrate și Xantipa), un scenariu cinematografic ecranizat (Drum în penumbră) și cinci romane (Prins, Dulce ca mierea e glonțul patriei, Să crești într-un an cât alții într-o zi - 1973, Sfârșitul bahic, Copiii Domnului - 1974). S-a impus, cumva spre surprinderea generală, însoțită fie de admirație, fie de adversitate, în postura, rar ilustrată și dificilă, a
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
de mentalități, comportamente, reacții și atitudini ale tinerei generații de orășeni instruiți din anii ’70. Acest profil de generație e trasat cu o luciditate surprinzătoare în epocă. Cartea e în același timp și un poem al orașului modern. Dulce ca mierea e glonțul patriei, de asemenea scris la persoana întâi, aduce în prim-plan un protagonist tânăr. Mulți comentatori l-au receptat ca pe un roman autobiografic, ceea ce nu este, chiar dacă scriitorul i-a dat personajului mult din interioritatea și din
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
la P., teoretizat ca atare, la fel ca și exprimarea naratorului la persoana întâi și „în nume propriu”. Narațiune a experienței de viață acumulate de un tânăr intelectual, absolvent al unei facultăți de istorie, în timpul efectuării serviciului militar. Dulce ca mierea e glonțul patriei e un roman de inițiere și în plan erotic. Băiat dezghețat, cu o biografie destul de bogată în episoade amoroase, protagonistul trăiește acum prima dragoste adevărată, o dragoste copleșitoare și enigmatică, curmată înainte de a fi ajuns la plenitudine
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
public relativ larg, care i-a cumpărat cărțile. C. STĂNESCU SCRIERI: Zeu printre blocuri, pref. Paul Georgescu, București, 1966; Moartea din fereastră, București, 1967; Fire de jazz. 1964-1966, București, 1969; Prins, București, 1969; Om în somn, București, 1971; Dulce ca mierea e glonțul patriei, București, 1971; Între Socrate și Xantipa, București, 1973; Să crești într-un an cât alții într-o zi, București, 1973; Sfârșitul bahic, București, 1973; Copiii Domnului. O legendă munteană, București, 1974; Boxes, Stairs and Whistle Time, Londra
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
Prins”, TR, 1970, 16; Paul Georgescu, Moartea achizitivului temperat, VR, 1970, 5; Voicu Bugariu, „Prins”, AST, 1970, 5; Călin Constantin, „Prins”, ATN, 1970, 5; Gheorghe Grigurcu, „Prins”, F, 1970, 12; Damian, Intrarea, 112-119; Dimisianu, Prozatori, 175-178; Hristu Cândroveanu, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, LCF, 1971, 11; Nicolae Balotă, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, RL, 1971, 12; Liviu Leonte, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, CRC, 1971, 13; Marcel Petrișor, Un roman cu întrebări, LCF, 1971, 13; Marian Popa, „Dulce
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
5; Voicu Bugariu, „Prins”, AST, 1970, 5; Călin Constantin, „Prins”, ATN, 1970, 5; Gheorghe Grigurcu, „Prins”, F, 1970, 12; Damian, Intrarea, 112-119; Dimisianu, Prozatori, 175-178; Hristu Cândroveanu, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, LCF, 1971, 11; Nicolae Balotă, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, RL, 1971, 12; Liviu Leonte, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, CRC, 1971, 13; Marcel Petrișor, Un roman cu întrebări, LCF, 1971, 13; Marian Popa, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, SPM, 1971, 13; Mircea Iorgulescu, „Dulce
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
1970, 5; Gheorghe Grigurcu, „Prins”, F, 1970, 12; Damian, Intrarea, 112-119; Dimisianu, Prozatori, 175-178; Hristu Cândroveanu, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, LCF, 1971, 11; Nicolae Balotă, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, RL, 1971, 12; Liviu Leonte, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, CRC, 1971, 13; Marcel Petrișor, Un roman cu întrebări, LCF, 1971, 13; Marian Popa, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, SPM, 1971, 13; Mircea Iorgulescu, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, RL, 1971, 14; Ion Vlad, Romanul
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
glonțul patriei”, LCF, 1971, 11; Nicolae Balotă, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, RL, 1971, 12; Liviu Leonte, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, CRC, 1971, 13; Marcel Petrișor, Un roman cu întrebări, LCF, 1971, 13; Marian Popa, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, SPM, 1971, 13; Mircea Iorgulescu, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, RL, 1971, 14; Ion Vlad, Romanul între poezie și obiectivare, TR, 1971, 15; I. Negoițescu, Din nou realismul, F, 1971, 4; Dana Dumitriu, „Dulce ca mierea
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
glonțul patriei”, RL, 1971, 12; Liviu Leonte, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, CRC, 1971, 13; Marcel Petrișor, Un roman cu întrebări, LCF, 1971, 13; Marian Popa, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, SPM, 1971, 13; Mircea Iorgulescu, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, RL, 1971, 14; Ion Vlad, Romanul între poezie și obiectivare, TR, 1971, 15; I. Negoițescu, Din nou realismul, F, 1971, 4; Dana Dumitriu, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, ARG, 1971, 4-5; Titus Vâjeu, Cultul adevărului, AST
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
mierea e glonțul patriei”, SPM, 1971, 13; Mircea Iorgulescu, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, RL, 1971, 14; Ion Vlad, Romanul între poezie și obiectivare, TR, 1971, 15; I. Negoițescu, Din nou realismul, F, 1971, 4; Dana Dumitriu, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, ARG, 1971, 4-5; Titus Vâjeu, Cultul adevărului, AST, 1971, 5; Mircea Zaciu, O conștiință patetică, ST, 1971, 5; Ov. S. Crohmălniceanu, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, VR, 1971, 6; Al. Călinescu, Petru Popescu, CRC, 1971, 25
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
15; I. Negoițescu, Din nou realismul, F, 1971, 4; Dana Dumitriu, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, ARG, 1971, 4-5; Titus Vâjeu, Cultul adevărului, AST, 1971, 5; Mircea Zaciu, O conștiință patetică, ST, 1971, 5; Ov. S. Crohmălniceanu, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, VR, 1971, 6; Al. Călinescu, Petru Popescu, CRC, 1971, 25; Daniel Dimitriu , „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, CL, 1971, 7; Al. Raicu, Petru Popescu, RL, 1971, 36; I. Sârbu, Însemnări târzii despre un roman remarcabil, CRC
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
1971, 4-5; Titus Vâjeu, Cultul adevărului, AST, 1971, 5; Mircea Zaciu, O conștiință patetică, ST, 1971, 5; Ov. S. Crohmălniceanu, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, VR, 1971, 6; Al. Călinescu, Petru Popescu, CRC, 1971, 25; Daniel Dimitriu , „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, CL, 1971, 7; Al. Raicu, Petru Popescu, RL, 1971, 36; I. Sârbu, Însemnări târzii despre un roman remarcabil, CRC, 1971, 37; Stănescu, Cronici, 190-194; Voicu Bugariu, Dezinvoltura tragică, CRC, 1972, 2; Corneliu Nistor, Cu prozatorul Petru Popescu
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
Popescu, RL, 1971, 36; I. Sârbu, Însemnări târzii despre un roman remarcabil, CRC, 1971, 37; Stănescu, Cronici, 190-194; Voicu Bugariu, Dezinvoltura tragică, CRC, 1972, 2; Corneliu Nistor, Cu prozatorul Petru Popescu la Viena, O, 1972, 2; Virgil Ardeleanu, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, ST, 1972, 1; Al. Călinescu, Persoana întâi în roman, CRC, 1972, 14; Laurențiu Ulici, Un poet, un prozator, LCF, 1972, 19; Traian Podgoreanu, Obsesiile unui „prins”, RL, 1972, 38; Nicolae Bârna, La o nouă ediție. Petru Popescu
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
patriei”, ST, 1972, 1; Al. Călinescu, Persoana întâi în roman, CRC, 1972, 14; Laurențiu Ulici, Un poet, un prozator, LCF, 1972, 19; Traian Podgoreanu, Obsesiile unui „prins”, RL, 1972, 38; Nicolae Bârna, La o nouă ediție. Petru Popescu, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, LCF, 1972, 52; Cornel Regman, Selecție din selecție, București, 1972, 354-359; Georgescu, Printre cărți, 169-179; Petrescu, Scriitori, 138-142; Iorgulescu, Rondul, 164-170; Martin, Metonimii, 327-335; Ungheanu, Arhipelag, 124-143; Nicolae Manolescu, Basic instinct, RL, 1993, 14; Claudiu Constantinescu, Florile
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
gene false, București, 1994; Truman Capote și Nicolae Țic, București, 1995; Paolo și Francesca și al treisprezecelea apostol, București, 1998; Complexul Ofeliei, București, 1998; B. Stoker și contele Dracula, București, 1998; Actori la Curtea prințului Hamlet, București, 1999; Săptămâna de miere, București, 1999; Dudul lui Shakespeare, București, 2000; Falca lui Cain, București, 2001; Călugărul Filippo Lippi și călugărița Lucrezia Buti, București, 2001; Pușca lui Caragiale, București, 2002; Anglia, București, 2003. Repere bibliografice: Georgescu, Încercări, II, 171-175; Damian, Direcții, 284-288, 310-313; Ardeleanu
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
Pavel Gheo, „Obiectiv” (Iași), 2002, 9-10 martie; Iulian Tănase, Manifest împotriva ciorbei de burtă, „Academia Cațavencu”, 2002, 26; Luminița Marcu, Cine se întoarce din America, „Evenimentul zilei”, 2003, 3430; Constantin Coroiu, Despre America, cu sinceritate, ALA, 2003, 677; Constantin Coroiu, Mierea din adâncuri, ALA, 2003, 678; Nicolae Prelipceanu, America lui Radu Pavel Gheo, RMB, 2003, 21 august; Al. Călinescu, America, America..., ATN, 2003, 8; Simona Sora, România lui Gheo, „Dilema”, 2003, 547; Mircea Iorgulescu, Din Far East în Far West și
RADU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289095_a_290424]
-
lipit buzele/ scârboase de buzele mele./ Cuvintele tale roase de râie, năpădite de păduchi,/ curvele tale de cuvinte/ mușcă sânii domnișoarelor, mușcă părul cărunt/ de pe pieptul bărbaților,/ pui de cățea, iubirile mi le-ai schilodit, viața mi-ai vlăguit-o, mierea zilelor mele ai risipit-o/ pe limba nerușinaților” (Viață distrusă de poezie). Singurul mod de eliberare de sub teroarea harului, a frumuseții constă în „a-i săvârși faptele”. M. o face - cum remarca Eugen Simion - într-un limbaj „lipsit de poezie
MURESAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288306_a_289635]
-
Urania. Devot al calofiliei baudelairiene și al simbolismului, poetul înalță mereu imnuri frumuseții care nu moare (,,Floriș de cult, tu cea mai scumpă avere,/ rodire pură, lamură din tot ce piere,/ subtilă, neasemuită mângâiere/ ce picură ca din pocal de miere,/ beție sacr-a ochilor și-a gândului./ [...] înalță mâni de preot cântăreții,/ aprind în noapte candelabre de imagini/ și-ncrustă șir de nestimate-n pagini,/ poeme smaltă în coclauri și-n paragini/ și nu mai obosesc de a cânta și a spune
MURNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288321_a_289650]
-
viziunea lui P. dacii erau un popor de țărani, harnic, pașnic și drept, de o exemplară moralitate; casta preoțească unea anahoreți locuitori în peșteri, disprețuitori ai plăcerilor trupești, necunoscând vinul și femeia, nici carnea, hrănindu-se doar cu brânză, lapte, miere și cu vegetale; în fruntea lor se afla marele preot Deceneu, care își avea sălașul în vârf de munte, de unde aducea slăvire lui Gebeleizis-Zalmoxis, zeul suprem, stăpânul cerurilor. Viziunea va fi contestată de arheologi de nediscutată autoritate. C. Daicoviciu respinge
PARVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
roman de Radu Flora (Capcana, 1980), Vestibul de Alexandru Ivasiuc (1983), jurnalul parizian Timpul trăirii, timpul mărturisirii al lui Eugen Simion (1983), o culegere de nuvele din volumele În văpaia lunii și Pierdut în Balcania de Fănuș Neagu (1984), romanul Mierea de Eugen Uricaru (1988) și drama Răceala de Marin Sorescu (1980). Publicându-și versiunile în țară și peste hotare, K. are o contribuție de neignorat la punerea în circulație și la cunoașterea prozei române contemporane. Traduceri: Vasile Rebreanu, Talita Kumi
KANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287701_a_289030]
-
Sorescu, Hideglelés [Răceala], Budapesta, 1980; Alexandru Ivasiuc, Előszoba [Vestibul], București, 1983; Eugen Simion, Élmények kora, vallomások kora. Párizsi napló [Timpul trăirii, timpul mărturisirii. Jurnal parizian], Cluj-Napoca, 1983; Fănuș Neagu, Balkániába veszett [Pierdut în Balcania], București, 1984; Eugen Uricaru, A méz [Mierea], București, 1988. Repere bibliografice: Beke György, Játék az életért, UTK, 1975, 31; Rom. magy. ir. lex., II, 611. O.K. KÁNYÁDI Sándor (10.V.1929, Porumbenii Mari, j. Harghita), traducător. Face studii secundare la Odorheiu Secuiesc (1941-1950) și studii de
KANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287701_a_289030]