5,723 matches
-
enigmele pe care scriitorul nu dorește sa le dezlege. Remarcăm aceeași inconsistență a eroinelor, specifică tuturor romanelor lui Mircea Eliade. Ca și în Întoarcerea din rai sau în Nuntă în cer, existența personajelor feminine este certificată doar de fascinația, uneori mistică, pe care ele o exercită asupra spiritelor masculine. Prin ele, personajele masculine ,,sunt antrenate în «aventuri» al căror efect este o «rupere de nivel ontologic»: o revelație sau , cel puțin, semirevelație. Revelația posibilității de trăire și într-un alt orizont
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
existenței imediate.” În Noaptea de Sânziene doar un personaj ca Irina, soția lui Spiridon Vădastra, ar putea 56 avea o existență autonomă, prin abnegația cu care se dedică lui Dumnezeu. Ea este însă prea misterioasă; autorul cultivă intenționat o aură mistică în jurul Irinei lăsând să se înțeleagă că ea ar reprezenta elementul religios al Nopții de Sânziene, factorul de echilibru între ,, teroarea Istoriei” și nevoia acută de ,, a ieși din Timp prin Moarte”. Ileana și Ioana nu sunt suficient individualizate în
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
este importantă, ci faptul că imitația pare să dobândească propria ei existență. În acest sens, Mitchell vorbește despre o dublă conștientizare a reprezentării și imaginii, care îl face pe om să oscileze între "credințe magice și scepticism și între atitudini mistice și atitudini critice"21. Cu toate acestea, problema nu poate fi abordată din perspectiva lui Heidegger, întrucât, așa cum se va vedea pe larg în cel de-al doilea capitol, atitudinile mitice asupra imaginilor și reprezentărilor sunt specifice omului din toate
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
din toate timpurile, fiind o constantă a capacității acestuia de a procesa lumea din cele mai îndepărtate epoci și până astăzi. Probabil că omul modern conștientizează mai mult dubla perspectivă asupra imaginii și poate să se distanțeze de abordarea simbolică, mistică datorită rațiunii, însă distanțarea conștientă nu presupune, și probabil că nu va presupune niciodată, eliminarea ei. În fond, conștientizarea unei atitudini sau a unui comportament nu generează automat și schimbări profunde la nivelul acestora, omul fiind capabil să găsească numeroase
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
simte legat de Dumnezeu, prins de lațul lui; dar și moartea îl leagă în mod concret, corpul neînsuflețit este legat de sfori sau metaforic demonii leagă sufletul defunctului (...) Pretutindeni, țelul comun al omului este să se elibereze de legături, inițieri mistice în labirint, în cursul căreia omul învață cum se dezleagă nodul labirintic, pentru a-l putea desface atunci când sufletul îl va reîntâlni după moarte, îi corespunde inițierea filosofică, metafizică, al cărei scop e să destrame vălul ignoranței și să elibereze
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
asigurării prosperității poporului." (Ivan Evseev, op. cit., sv. regele). 334 "O inițiere implică moartea și renașterea novicelui, adică nașterea sa către un mod de existență superior. Se obține moartea rituală printr-o jertfire simbolică. Este o nouă naștere, evident de ordin mistic, care face posibilă identificarea celui care se sacrifică cu zeii." (Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase, vol. I, traducere de Cezar Baltag, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981, pp. 231-232). 335 În Babilon, în a patra zi a serbării
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
reminiscențe care adâncesc suferința: „urâcioșenia Dvs. lume”, „Prea-înalt Scârboșenia Dvs., Lume a Diavolului”. Aceste „însemne”-l afectează, de aici și credința: „Ochi pentru ochi, / Dinte pentru dinte e legea...” Posibil (reflectând la Osho), poetul va împrumuta puțin din „Vămânța lui mistică” și astfel, va „vedea cu inima prin oameni, ființe, fenomente ale naturii... interioare...” (Acolo unde nimeni nu vede) După un angoasant proces de ne/naștere, care s-a pecetluit psihic în subconștientul său, nici iubirea nu i-a produs încântare
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
unui „malaxor” (termen preluat din subtila și pertinenta prefață semnată de Mihail Gălățanu) psihopatologic, care zdrobește, până la umilire, un suflet generos. și cum scriitorul se lasă cucerit de plăcerea detaliului sau de subtilități de natură psihanaliză, teologică, psihologică, de experiențe mistice și vrăjitorești etc., nu ne miră de ce Magda, eroina romanului, este împovărată de atâtea stări contradictorii, cu finalitate dramatică. Acest demers naratologic poate fi interpretat și ca un subtil curs de psihanaliză. Nici nu mai e nevoie să-i citim
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
I. MĂRTURII CONTEMPORANE FRATELUI FRANCISC 1. Iacob din Vitry A. Scrisoarea de la Genova din octombrie 1216 Iacob din Vitry, sau din Vitriaco, după numele orașului său natal, Vitry-sur-Seine, a studiat la Universitatea din Paris, unde a fost atras de spiritualitatea misticei belgiene Maria d’Oignies, ce a inițiat mișcarea ascetică și reformistă a „beghinelor” în Țările de Jos, în nordul Franței și în Renania. Paroh de Argenteuil, a intrat ulterior printre canonicii regulari de la Oignies (Dieceza de Namur), unde a fost
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fel ca Iacob s-a ridicat (cf. Gen 35,1-11) la porunca Domnului și, după ce a primit harul Duhului în cele șapte forme, fiind asistat de cele opt fericiri evanghelice, a urcat cele cincisprezece trepte ale virtuților, indicate în mod mistic în Psalmi, spre Betel, casa Domnului, pe care o pregătise pentru el. Și acolo, după ce a construit altarul inimii sale pentru Domnul, a oferit pe acesta aromele pioaselor sale rugăciuni, pe care îngerii aveau să le ducă în fața Domnului cu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
sa de speculație. Putem spune, pe drept cuvânt, că, „dintre cei trei mari Capadocieni, Vasile era cel practic, Grigorie din Nazianz, vorbitorul și scriitorul, iar Grigorie de Nyssa, gânditorul”. Sfântul Grigorie de Nyssa este renumit ca unul dintre marii teologi mistici ai Antichității, sau chiar ca fondatorul teologiei mistice în cadrul Bisericii. Sfântul Maxim Mărturisitorul îl numește , iar Sinodul al VII-lea Ecumenic de la Niceea îl menționa pe Sfântul Grigorie de Nyssa ca fiind „numit de toată lumea Părinte al Părinților”. Cu toate
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
că, „dintre cei trei mari Capadocieni, Vasile era cel practic, Grigorie din Nazianz, vorbitorul și scriitorul, iar Grigorie de Nyssa, gânditorul”. Sfântul Grigorie de Nyssa este renumit ca unul dintre marii teologi mistici ai Antichității, sau chiar ca fondatorul teologiei mistice în cadrul Bisericii. Sfântul Maxim Mărturisitorul îl numește , iar Sinodul al VII-lea Ecumenic de la Niceea îl menționa pe Sfântul Grigorie de Nyssa ca fiind „numit de toată lumea Părinte al Părinților”. Cu toate acestea, renumitul patrolog romano-catolic englez, Anthony Meredith, profesor
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
după cum proclamă o mare parte din lucrările rămase de la cel ce a pus bazele apofatismului Bisericii de Răsărit. Teologul romano-catolic Hans Urs von Balthasar, care îl numește pe Sfântul Grigorie de Nyssa „cel mai profund filosof grec al erei creștine, mistic”, și „poet incomparabil” arată că unii teologi catolici îl citează la fel de frecvent în studiile lor ca pe Fericitul Augustin. Continuând, același teolog precizează ideea pe care am menționat-o deja la începutul acestui studiu: „Mai puțin strălucitor și fecund ca
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
al lui Jean Daniélou asupra spiritualității Sfântului Grigorie, Platonisme et théologie mystique, care a influențat profund o întreagă generație de studii franceze asupra episcopului nissean, localizează tema progresului etern în principal în cadrul doctrinei spirituale și a viziunii sale asupra înălțării mistice în trei trepte a sufletului (purificarea - lumina, contemplația - norul și uniunea - întunericul). Reconstrucția sa este limitată, în cea mai mare parte, la scrierile spiritual-ascetice ale Sfântului Grigorie, în special la De vita Moysis și comentariul la In Canticum Canticorum. Pentru
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
stadiu al dezvoltării spirituale la Grigorie, întunericul (a se vedea) unde tânjirea neobosită a sufletului după Dumnezeu se află în tensiune perpetuă cu frumusețea și misterul inepuizabil al lui Dumnezeu. Conform, întunericul, extazul, epectaza sunt trei expresii ale aceleiași experiențe mistice. Consecința este o continuă conversie la Bine, o frustrare sublimă, un proces continuu de uniune mistică cu Dumnezeu, fiecare progres spiritual fiind numai un nou început în misterul fără de sfârșit. Daniélou descoperă aici reconstituirea doctrinei pauline a noii creații, aplicând
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
Dumnezeu se află în tensiune perpetuă cu frumusețea și misterul inepuizabil al lui Dumnezeu. Conform, întunericul, extazul, epectaza sunt trei expresii ale aceleiași experiențe mistice. Consecința este o continuă conversie la Bine, o frustrare sublimă, un proces continuu de uniune mistică cu Dumnezeu, fiecare progres spiritual fiind numai un nou început în misterul fără de sfârșit. Daniélou descoperă aici reconstituirea doctrinei pauline a noii creații, aplicând modelul mai cuprinzător al istoricului mântuirii la viața interioară a sufletului individual (a se vedea Introducerea
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
o importantă analiză a nuanțelor filosofico-tehnice și teologice ale gândirii Sfântului Grigorie, Ekkehard Mühlenberg a tras la răspundere teza lui Daniélou, argumentând că, în analiza asupra conceptului de progres continuu, acest autor introducea o idee anacronică (medieval vestică) a uniunii mistice în gândirea Sfântului Grigorie. Potrivit lui Mühlenberg, Sfântul Grigorie ar fi vrut să depășească elenismul teologic păgân, considerând infinitatea divină la nivel creștin. Tema nu-i este străină lui Platon, el punând-o în evidență mai ales în Parmenide, Sofistul și
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
că infinitul nu poate fi gândit în totalitatea sa; infinit = „în afara căruia există întotdeauna ceva”. Apeiron-ul platonician poate fi găsit și la Filon ori Plotin. Noțiunea de infinitate divină este decisivă în modurile de abordare și în termenul de uniune mistică. Înaintarea sufletului în dorința sa și cunoașterea divinului sunt nelimitate. Concentrându-și atenția în principal asupra lucrării Contra Eunomium ca și cheie pentru înțelegerea scrierilor spirituale mai târzii ale episcopului de Nyssa, studiul lui Mühlenberg încearcă să fondeze mai direct
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
unora dintre textele cheie în care apare această temă. Sfântul Maxim Mărturisitorul, „cel mai profund teolog al erei bizantine și o mare autoritate în viața de rugăciune”<footnote Ieromonah Alexander Golitzin, Mistagogia - experiența lui Dumnezeu în Ortodoxie. Studii de teologie mistică, Traducere și prezentare: Diac. Ioan Ică, Editura Deisis, Sibiu, 1998. footnote>, a fost „un filosof de o mare vigoare ..., teolog și un mare dascăl al doctrinei îndumnezeirii, căreia îi precizează în mod clar sensul și natura..., moștenitor al Alexandriei, familiar
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
1999. footnote>. Acesta nu a preluat mecanic epektasis-ul Sfântului Grigorie de Nyssa, ci i-a explorat implicațiile și a prelucrat conceptul în îndelungatul proces al articulării propriei doctrine teologice. El a abordat tema din perspective diferite: polemice, filosofice, ascetice și mistice, toate meritând o atentă cercetare. Analizarea atentă de către Sfântul Maxim a noțiunii de progres perpetuu a Sfântului Grigorie poate fi identificată în răspunsul său la trei probleme integrale ale doctrinei origeniste: ipoteza sațietății, definiția mutabilității creaturii și problema stabilității eshatologice
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
într-un cuvânt de încurajare oferit prietenului său Marin, îl apreciază exact pentru „strădania avansării tale, în dorința ta de Dumnezeu, alături de infinitatea lui Dumnezeu”<footnote Opuscula theologica et polemica, a se vedea aceeași operă, unde satisfacția deplină a posesiunii mistice este chiar Paul Blowers. footnote>. Într-un alt loc, îl laudă pentru că face din scopul vieții lui, iar din mișcarea (tinderea) etern mobilă spre Logos, țelul rațiunii sale. Utilizarea de către Sfântul Maxim a cuvântului ca terminus technicus pentru progresul perpetuu
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
e mai presus de minte, cum au spus cuvântătorii de Dumnezeu Grigorie și Dionisie”. Repausul final nu este doar simplul opus la mișcării, ci ridicarea sa la un nivel mai înalt. Cu toate acestea, Sfântul Maxim neagă consecvent orice absorbție mistică, pentru că aceasta ar viola al ființei umane. Omul, ajuns la stadiul final al cunoașterii lui Dumnezeu, nu se confundă cu El, Care e mai presus de ceruri. Origen<footnote Conform teoriei platonic-origeniste, mișcarea este ca o cădere păcătoasă a ființelor
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
din mijlocul forului dar care, coborât la rusticitate, ajungea să regrete ospățurile lui Mecena, eroul lovinescian descoperă în horațianism o mixtură de scepticism și idealizare foarte potrivită cu temperamentul său pasiv, înclinat la visare. Astfel, deși atribuia iubirii "un caracter mistic, de eternitate", ce-l condamna să fie victimă sigură a "eternului feminin", el era conștient de această nevoie firească a sufletului său și o accepta ca pe o fatalitate, convins de precaritatea tuturor sentimentelor. Angajându-se într-o afacere amoroasă
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
căi, deschise în mod egal, aceea a Mîinii drepte, sau Vâma çara cea a Mîinii stîngi (pentru acest aspect a se consulta: Jean Biès, Littérature française et pensée hindoue, des origines à 1950, pag. 132). "Ultima bătălie" Orice terorism este mistic într-un sens din moment ce el revendică întotdeauna un ideal, un scop de atins, fie și cel al eliminării păcatului poftei sau al banului. Orice terorism este situațional în măsura în care el înțelege să creeze o nouă situație, să exercite așa cum a spus
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
Este aceasta o Rusie însărcinată cu o misiune eliberatoare: Mîntuirea Europei corupte o concepție nouă din moment ce, pînă atunci, niciodată o națiune, nici chiar Franța celei dintîi Republici, nu pretinsese să întruchipeze, într-o asemenea măsură și cu o asemenea credință mistică, Revoluția. Bakunin contribuie la aceasta cu toate puterile sale, cu tot prestigiul său de ofițer aflat în opoziție cu Armata imperială după reprimarea de la Varșovia, și de evadat din lagărele Siberiei: "Elementul național pe care Rusia îl aduce este prospețimea
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]