6,060 matches
-
un copil în urma însuflețirii unui ram de tei de către Dumnezeu. Credințele despre puterile magice ale teiului abundă în mentalitatea arhaică românească. Din lemn de tei meșterii populari confecționează linguri, vase, obiecte de uz casnic sau obiecte cu funcții ceremonial-cultice. "În mitologia și în simbolistica populară în care pomii au semnificații masculine sau feminine, teiul, în opoziție cu stejarul, este mai mult un arbore feminin și matern." Despre tei, I. Ghinoiu susține că ar fi un arbore sacru, "substitut al zeiței-mamă neolitice
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
un imaginat conflict deschis cu personajul căruia îi atribuie vina devenirii lui nefericite). Expresia certă a incapacității de acțiune propriu-zisă față de ursitoare este blestemul proliferat de subiectul liric, singura posibilitate de întâlnire conflictuală a individului "cu ursitoarea lui". Tot în Mitologie românească, T. Pamfile relatează și o legendă în care Ursitoarele trăiesc "laolaltă într-o casă" se îngrijesc de "candelele vieții omenești" ("sufletele celor ce se nasc și mor") și se hrănesc "cu carne de furat". Ursitoarele, numite de români "ursitori
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Doar el îi poate schimba soarta omului nemulțumit." Intr-un alt basm [Puterea destinului] [Oprișan, IV], Dumnezeu creștin preia funcțiile Ursătoriului, iar îngerii pe cele ale ursitoarelor, marcând asimilarea zonală a divinităților străvechi de către noua religie. Tudor Pamfile scrie în Mitologie românească: "O singură dată, pe lângă ursitoarele femei, întâlnim și ursitorii bărbați, și anume în povestea Sfântului Petru. După cât se pare, ei ajută să se îndeplinească scrisul fiecărui om." Povestirea culminează cu secvența în care dascălul își aduce aminte de scrisa
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
rămâi] cum a ursit-o Dumnezeu și ursâtorile." O altă narațiune prezintă cazul copilului care moare pe ghizdurile fântânii. Tatăl aude ursirea, astupă fântâna dar la 16 ani " Băiatul își făcuse loc sub spini și acolo murise." [Pamfile] Tot în Mitologie românească, T. Pamfile consemnează că ursitoarele "fac sau torc firul unui om, care este cotit prin toate locurile pe unde cel venit pe lume va umbla în viața lui, de la ursală până la moarte". Se spune că acel fir îl dă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
se poate face la întâmplare. Tradiția simbolică proprie folclorului are un cuvânt greu de spus. Afirmarea primatului cosmologic al apei apare adesea în legendele românești. Umblând pe deasupra apelor infinite, Dumnezeu si Diavolul sunt cei doi arhitecți ai lumii. În toate mitologiile, potopul distruge o lume care devenise irațională. Pământul este conținut de apă. Aerul este reprezentat ca suflare divină, dar mai cu seamă ca vânt. "Nașterea lui este închipuită în felurite moduri: a fost făcut de Dumnezeu pentru a rupe pânza
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
calului înaripat, după moartea bătrânului, reprezintă un topos frecvent în basmele fantastice. Calul a preluat nu numai atributele păsării, ci și funcțiile ei. Basmul vădește trăsături mai arhaice decât religia greacă. Dacă în basm calul este dăruit de mort, în mitologia greacă, zeii înșiși sunt întotdeauna cei care o fac." Copilul este înspăimântat la vederea furnicarului de oameni și de case. Calul îl încurajează astfel: "aici sunt cu șartul lor; de aceea dar, trebuie să știi ca să-ți faci și tu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Algirdas Julien Greimas desprinde câteva trăsături ale mărului: "Dragostea, frumusețea și sănătatea (fără a mai vorbi de metamorfoza sexului care, aparținând aceluiași câmp semantic, constituie un caz aparte), sunt atributele esențiale dobândite și transmise cu ajutorul mărului fermecat, atribute care, în cadrul mitologiei indo-europene, caracterizează cel mai adesea cea de-a treia funcție de suveranitate enunțată de Dumezil, plasată sub patronajul divinităților feminine (Afrodita, Freya etc.)". f. Probele pețirii Motivul central din următoarele basme, cel al încercărilor grele la care este supus eroul (care
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
care-și găsesc paralelisme la albanezi și la grecii moderni, ba chiar și la grecii cei vechi, la cari Eriniile sau Furiile devin Eumenide, adică Zâne binevoitoare [...]." Rolul ielelor este subliniat astfel de Antoaneta Olteanu în Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară: "[...] sunt duhuri ale aerului care au înfățișarea unor fete tinere - 3, 5, 7, 9, sau 12 la număr -, de o frumusețe uimitoare... Umblă despletite și capul le e împodobit cu flori. Conform tradiției, petrecerea lor e cântarea și jocul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
narative cu relevanță identitară (mituri, legende etc.), menținute în timp datorită tehnicilor specifice de memorare, au structurat eficient "câmpul imaginativ" general, care la rândul lui le-a ajutat să se stabilizeze. Oricât de bogată ar fi o literatură sau o mitologie locală, un fenomen precum cel al memorării colective este prin natura lui organizat și constrâns să fie schematic, ca să se poată menține, pe perioade îndelungate și în teritorii culturale extinse, un "limbaj" comun și o imagine coerentă despre sine a
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
colectivă experiența istorică); reperele vieții spiritual-religioase (calendar, figuri sacre, narațiuni, ritualuri, imagini, simboluri etc.); un program politic structurat, cu câteva mari teme mobilizatoare în momente de criză, susținut public de ceremonialurile puterii (spectaculoase și persuasive în raport cu simplitatea vieții cotidiene); o mitologie dominată de modelele rezistenței creștine împotriva "păgânilor" (spre exemplu, împăratul Constantin I sau Ștefan III al Moldovei) ori "creștinate" imaginar (precum Alexandru Macedon), dar și de imagini ale unor forțe resimțite ca fiind mereu potrivnice (umane, naturale sau divine). Pentru
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
aparent insurgent, oricum dificil de încadrat ca obiect de studiu. În plus, un fenomen controversat, mai ales atunci când a fost abordat conceptual și redus la efectele psiho-sociale provocate de fantezie, la rezultatele manifestării funcției imaginației "onirice" - asimilate tenebrosului, elucubrațiilor neștiințifice, mitologiilor populare, superstițiilor și credințelor păgâne. Prin Meditationes de prima philosophia in qua dei existentia et animæ immortalitas demonstratur (1641), René Descartes a provocat una din cele mai puternice crize pe care le-a traversat conceptul de imaginar. Acuzația care i-
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
topografia ceremonialurilor). Tot o dimensiune antropologică voi pune în lumină și în relația dintre imaginar și ideologia puterii medievale românești de influență bizantină, aspect fundamental pentru strategia după care se memorează istoria și după care se combină credința creștină cu mitologia locală a eroicului. Aceste observații ne duc către următoarea interpretare a imaginarului: ca fenomen, este o lume internă și specifică a mentalului colectiv; se comportă precum un sistem care primește continuu informații dinspre realitate prin filtrul gândirii colective și al
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
teoriile gândirii imaginative specifice acelei culturi, perioade, spiritualități sau civilizații. Cum imaginea nu poate fi separată de artele memoriei, dar nici de psihismul utopiilor sau de procedurile de consolidare a cunoașterii, ea afirmă un rol major în memorarea atât a mitologiilor (oficiale sau subversive), cât și a simbolisticii autorității, atât a imaginii despre sine, cât și a proiecțiilor despre diversele forme de alteritate (afină sau adversă). * Într-un volum colectiv apărut în Franța și dedicat metodologiilor imaginarului, coordonatorul secțiunii teoretice, Joël
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
În declarația de intenție a autorilor, se precizează și faptul că aceste lecturi în spiritul teoriilor recente ale imaginarului urmăresc să stabilească o relație mai eficientă între metodologii specifice și marile "departamente" ale cunoașterii și ale creativității (literatura, artele vizuale, mitologiile, științele exacte, istoria, sociologia, psihologia, filosofia etc.). Ceea ce devine însă imediat provocator este faptul că sunt numite principiile de constituire a schemelor și a structurilor imaginarului, anume: relația, circulația, combinația și complexitatea. Pentru acest înțeles acordat imaginarului, imaginea este fondatoare
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
îl fac capabil de o fecunditate care nu are ca scop reproducerea mecanică a informației, ci crearea de noi forme și semnificații. Este înțeles drept o lume de imagini colective aflate într-un continuu proces de auto-organizare, generator de cosmogonii, mitologii, credințe, discursuri identitare etc. (Thomas 17). Imaginarul ajunge să se substituie acțiunii propriu-zise atunci când este luat de subiectul creator drept o formă de real, deși el are o logică și o structură internă specifice. Rolul lui în relațiile dintre individ
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
este locuit de o imagine și posedat de ea, în sens negativ sau pozitiv). Reprezentările sinelui compun în acest caz o "imagerie spéculaire" (Thomas 23); dar atunci când sinele devine conștient de sine însuși și iluzia speculară se destramă, se instalează mitologia armonioasă a dublului, a fratelui geamăn, a alter-ego-ului sau a celuilalt-asemănător. Reprezentarea, schemă de reproducere a unei informații senzoriale sau intelective, posibilă cu ajutorul funcției imaginative mimetice, subiectivează referentul (obiectul), reinvestit cu semnificații chiar prin procesul de de-materializare. Studiile asupra
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
regăsi și în al doilea model, dedus pe baza lecturii mărturiilor istorice românești. Dacă este să amintim prima interpretare pe deplin filosofică acordată acestei forme, atunci putem numi ideea de divin (Binele) la Platon (pe linia lui Parmenide), așa cum în mitologia (politică a) imperiului roman arhetipurile majore erau zeii întemeietori ai cetății eterne; în cazul imaginarului creștin, valorile absolute ale lumii greco-romane și ale celei iudeo-creștine sunt cumulate într-un unic arhetip, al divinității, ca voință fondatoare a lumii. Arhetipul tinde
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
folosim în teoria de față și nu încadrarea acestei noțiuni. Putem înțelege prin arhetip cel mult schema (abstractă, și nu icoana divinului − fără să diferențiem aici între divinul precreștin și cel creștin), care a primit diverse interpretări și adaosuri în mitologii, religii și credințe particulare. "Matrice ale ideii"14, "categorii ale gândirii", "metafore axiomatice" (Durand 52-53), la acest nivel, non-narativ, așadar în care nu este necesar să plasăm categorii referențiale (timp, spațiu), arhetipurile 15 și formele determinate de acestea sunt caracterizate
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
52-53), la acest nivel, non-narativ, așadar în care nu este necesar să plasăm categorii referențiale (timp, spațiu), arhetipurile 15 și formele determinate de acestea sunt caracterizate doar de "sememe" ale rolurilor definitorii: întemeietorul, civilizatorul, principiul generator matern etc. Venind dinspre mitologie sau religie (dogmatică) înspre imaginea umanului, schemele tipologiilor paradigmatice asigură joncțiunea între unitățile determinante și simplele reprezentări. Ele întâlnesc timpul istoriei și se "narativizează", dar în afara paradigmelor, pentru că în interiorul lor unitățile componente de bază și cele derivate rămân "forme vide
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
mărcii sacrului și de absența completă a scenariului mitic. Al doilea nivel (depășirea arhetipului se face prin intervenția dubletului categorial "timp-mișcare") este cel al unităților și al structurilor sintagmatice. În cadrul lui putem proiecta complexele ideatice unitare și supra-funcționale de tipul: mitologii, religii, credințe, ideologii, utopii (politice, istorice, științifice). Mijlocul imaginativ prin care aceste unități sunt "narativizate" este mitul, format dintr-o sumă de mitogeme (motive) și miteme (teme) specifice: ... un sistem dinamic de simboluri, de arhetipuri, de scheme, sistem dinamic care
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
mobilizator pe nevoia de reconfirmare a victoriilor în numele credinței (linia constantiniană), pe continuitate (motivul cetății asediate fără succes) și pe apartenență (motivul tradiției) la un grup etnic sudat religios și cu o moștenire nobilă. Dat fiind că au creat o mitologie medievală cu valențe istorice și au menținut-o (mai mult în formele oralității) pe structurile precreștine ale arhetipalului, dar cu motivații religioase, românii transformă imaginarul într-o formulă a rezistenței ortodoxe, culturale și identitare. Celebra și funcționala dihotomie occidentală natură-cultură
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
personajului central, strămoșul. Ce Sțitia coprinde loc mult, nu numai al nostru, ce închide și Ardealul și Țara Muntenească și câmpii preste Nistru, de coprinde o parte mare și din Țara Leșească... (Ureche 8) Aceasta ar fi patria primordială din mitologia medievalității românești. O teratologie proiectată la început timid într-o lumină sacră, pentru că arhetipul nu are dimensiunile uriașe din cosmogoniile grecești sau orientale, ci limitele geografice ale unui teritoriu real. Totuși, întâiul descălecător, Traian, prezent mai târziu la Miron Costin
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
o reprezintă și care se găsește în toate marile sale creații (43). Dintr-o istorie trăită sub semnul amenințării și al instabilității, imaginarul istoriografic preia în principal din folclorul local motivul jertfei, integrând astfel și un important element comun al mitologiilor balcanice. Eliade scrie în același loc despre Monastirea Argeșului că românii au ales-o pentru că ... sufletul lor se recunoaște în mitul sacrificiului suprem, care face să dureze o operă construită de mâna omului, fie o catedrală, o țară sau o
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
modelelor de putere și de moralitate creștină autohtonizată, păstrate timp de secole în imaginarul colectiv și în texte. Mărturiile păstrate, în special cele scrise, reafirmă prevalența codului eroicului și a imaginii puterii - indiferent de natura ei etnică - în constituirea noilor mitologii politice; în baza lor, secolul "românesc" următor va decanta "gândul patriei", în consonanță cu mișcările europene de idei făcute cunoscute în Țările Române prin exercițiul cultural al puterii din secolul XVIII (Lemny 182). În toată aventura sa istorică sau imaginară
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
aceeași schemă cosmico-eschatologică, dominată de imagini stereotipe, care slăbesc în final "tensiunea conflictual-magică, tangentă la existența propriu-zisă" (Ciobanu 118). Marile spații și locuințele fastuoase se bucură de cele mai reușite descrieri în romanele cavalerești. Marcate de suprarealitatea fantastică, trecând din mitologiile precreștine în ortodoxismul primar, asimilat de folclor și de credințele populare, romanele dezvoltă narațiuni de largă respirație, în care protagonistul nu este deloc străin de traseul inițiatic al eroului de basm. Dincolo de parabole, sentințe și enigme, au loc nașteri miraculoase
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]