6,924 matches
-
exemplul Lady Gaga), sau vorbesc în neștire (Madonna, Amy Winehouse), sau se automutilează (Michael Jackson, Marilyn Manson). Dragi colegi ai generației mele, luați în seamă numai exemplele bune, nu vă drogați, beți sau fumați, vă veți irosi viața pe niște mizerii! Este un nimic acest lucru, vă va face mai mult rău decât bine! Refugiați-vă mai bine în lumea cărților, a muzicii sau a talentului. Totul este să fii optimist! După acest sfat, vreau să abordez discuția despre punctele slabe
Ce pot cauza drogurile?. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Stan Georgiana, Honciuc Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1990]
-
și de rigorile familiei, ci să treacă la fapte, iar în cazul unei opoziții îndărătnice, să fugă cu mine în lume. Pe această prietenă a mea și tovarășe a Maitreyiei, singura care a consolat-o în zilele ei de blestemată mizerie, o vedeam foarte rar, îi vorbeam numai întîmplător și nu i-am știut niciodată numele. Am recitit de mai multe ori jurnalul ca să-l regăsesc; nu l-am găsit, pentru că nu-l notasem. Și totuși, femeia aceasta a fost singura
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
și durere cum eram. Călugării aceștia indieni nu te pot consola niciodată, căci li se pare nevrednic de consolat acel suflet robit durerii, și idealul lor de atroce detașare nu are nimic de-a face cu omenescul care suferă, cu mizeria experienței. Trăiesc oarecum prea dumnezeiește oamenii aceștia, al căror ideal este suprema placiditate. De altfel, cum eu nu venisem la math pentru consolare, ci numai pentru că acolo aș fi putut-o revedea pe Maitreyi a mea, cea din amintire, cea
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
aceia ? Bietul nenea Jorj s-a prăpădit cum s a prăpădit, și ei au continuat să facă memorii pentru casă și să aștepte înghesuiți toți în mansardă, ciocnindu-se nas în nas pe scară, coborând la baia de serviciu, spălând mizeria, scara, curtea în urma chiriașilor. Mergând timorați în vârful picioarelor, vorbind în șoaptă... — închideți odată radioul, venea Muti gâfâind, că Petruța își face iar de lucru pe la ușa noastră. Închideți-l, v-am spus de atâtea ori să renunțați... Nu înțeleg
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
oricât ai avea tăria să înduri, de multe ori, nu mai ai ocazia să te bucuri de ce-ai așteptat. Nu terminaseră zugrăvitul și curățenia atunci când Muti a început să insiste să meargă după tâmplar. Cum să termini ? Lăsaseră o mizerie în urma lor ! O jale ! Niki a găsit prilejul să amintească desele propuneri pe care le făcuse el în timpuri dificile, ca să fie vândută mobila mai prețioasă. Dar aici, să fim drepți, nu avea dreptate ! Nu prea am avut noi lucruri
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
orbecăit amândouă de braț o bună bucată de vreme. — Cocoane cu pălărie ! Cocoane cu pălărie ! strigau după ele niște haimanale. Pierduseră aproape speranța, se și întunecase, când, în sfârșit, au nimerit strada din întâmplare. Au intrat într-un gang, o mizerie, un miros îngrozitor, au bătut la tot felul de uși... Ca să afle că tâmplarul lui Muti se prăpădise cu o săptămână înainte ! Ei, biata Muti, dintr-odată a fost atât de șocată... Atât de dezorientată... Parcă n-ar mai fi
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
a vorbit un colonel în rezervă - fost pe vremuri coleg al lui -, un om, dacă vrei, mai simplu... Dar a vorbit din inimă : neam de boieri, a spus, au trăit ca niște boieri și tot ca niște boieri au suportat mizeria și vulgaritățile vieții... Soție și mamă devotată, a spus, chiar când a pătimit ce-a pătimit, chiar când a rămas singură, și-a crescut fetele așa cum trebuiau crescute... Venise, de altfel, la înmormântare și una dintre fiice, cea care este
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
de ziua ta (adresa trebuie s-o fi reținut de când ai fost bolnav și Profesorul, într-un acces de grandilocventă mărinimie, a trimis feciorul să se intereseze). Acum, mai spectaculos, chiar ea, însă (noroc pe tine !) neprinzându-te deloc în mizerie. Totuși, să te trezești cu tânăra doamnă Mironescu venind pe ascuns, cu o birjă închiriată și cu un voal des pe față, plăcerea ca vecinii să vadă o asemenea elegantă urcând la tine și gândind ei că vine pentru un
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
România... Când în atâtea cazuri însemnează sărăcie, primitivism, provizorat anarhic... Toată bine cunoscuta mea iubire pentru țăranii români nu mă poate face să nu recunosc că sunt mai înapoiați decât alții din Europa. Nu-i vezi, dragul meu, deprinși de mizerie să mănânce mămăligă cu oțet, să meargă cu pantofii în mână până la intrarea în oraș și doar acolo să se încalțe ? Aici, dragă, susțin ca și liberalii că reforma este necesară. Sophie oftează și, continuând să o țină de mână
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ochiul nevinovat al unor doamne ; cât despre acti vitatea lor, îmi pare mai degrabă inutilă, pentru că asemenea distinse doamne și domnișoare nu ajung (et Dieu nous en préserve !) a face acele trebi umile și respingătoare pe care le-ar reclama mizeria umană a unor bieți oameni, cei mai mulți de joasă extracție și ajunși într-o jalnică stare... Nu mai rămâne atunci decât o mondenitate, ce permite contacte în lumea cea mai înaltă. Să fi fost o egoistă ieșire de gelozie ? Cine știe ce a
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
altfel ! Nu stătea nimeni să-ți pună piedici la tot pasul, până te blazezi... Nu stătea nimeni să-ți dea la cap... Ei, bietul Tudor !... Bietul Niki !... Bietul domnul Delcă : să se chinuie, săracul, la bătrânețe, pentru o pensie de mizerie ! Bieții de noi ! De multe ori îmi spun așa, dragă madam Delcă, când văd câte îndurăm... Ce fire optimistă eram - și cum nu mai am nicio speranță. Niciuna ! în tinerețe m-am gândit că voi voiaja, avusesem o bursă pe
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
De muced, de gaz ! Săraca, a avut intenție bună, dar... Din păcate, toate hainele ei miros așa, după ce pleacă trebuie să aerisesc în urmă ! Este și ea o biată bătrână, și n-a mai găsit alte soluții ca să lupte cu mizeria ! Soluția ei higienică este gazul, soluția ei medicală e carbaxinul, și așa mai departe ! De fapt, dacă te gândești bine, este o originală, probabil de aceea ține la mine, de aceea a ținut la Muti, pentru că nu se poate nega
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
fugit cu el ! — Aaa, nu ! Larisa a rămas în continuare cu soțul ei în Elveția, ceea ce știu din scrisorile pe care le-a mai primit mama ei. Puține. Mama Larisei a mai trăit aproape un an, paralizată și într-o mizerie neagră... Ivona se ridică de pe scaun și, păstrându-și țigara în colțul gurii, se apropie de bufet și potrivește ceasul vechi, care a rămas iar în urmă... — Și madam Margot ? — Margot ? Câteva luni, poate și mai mult, au tracasat-o
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
la nesfîrșit, o prefăcătorie perfectă. SÎnt prins Într-o capcană: mă simt vinovat și pentru că fac ceva, și pentru că, de fapt, nu fac nimic. Un an și patru luni? CÎT? Băga-mi-aș... Poate ca o compensație pentru toate aceste mizerii, maistrul militar de la magazie mă premiază cu o pereche de bocanci noi-nouți, cu șireturi. SÎnt bocanci de parașutist, din piele, nu precum cei obișnuiți, cu catarame, dintr-o mușama oribilă care imită pielea. O face cu zgîrcenie, se vede pe
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
În ultima săptămînă. Dar nutream speranțe, poate că totuși nu e atît de irevocabil, poate că uită de noi, aici sus, pe munte, cu cerul În cap, niște amărîți care un an și patru luni trăiesc și așa destul de multă mizerie. Poate că se Îmbolnăvește dracului și crapă. Sau poate că se Îmbolnăvește și crapă și apoi uită. Sau poate că se Îmbolnăvește și crapă și uită și apoi se Îmbolnăvește iar și crapă și el, și cel care Îl trimite
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
și crapă și el, și cel care Îl trimite aici, și cel care Îl verifică pe cel care Îl trimite aici. Toți odată sau unul cîte unul, treaba lor cum. Dar să ne lase pe noi să ne bucurăm de mizeria noastră, aici sus, cu cerul În cap. Dar acum e aici și nu mai e loc de Întors - dacă vreo clipă am avut senzația că măcar de data asta o să fie altfel, ne-am Înșelat. S-a terminat. Toată tensiunea
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
facă meseria, să ne țină uniți prin condiția noastră comună, controlabili prin nevoi și plăceri, dar totodată dezbinați de suspiciune și de frică, de vină nemărturisită și nici măcar mărturisibilă. Sistemul știe să ne macine pe dinăuntru, ne bagă În paradoxul mizeriei absolute. Iar noi sîntem foarte tineri, abia dacă am avut ocazia să Întrezărim aceste lucruri despre care am auzit vorbindu-se și despre care aflăm acum ce Înseamnă. Nu sîntem nici pe departe niște eroi moralizatori din amintirile unui filozof
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
mutării era doar o posibilitate. Pieptul meu de oțel e cuprins acum de Îndoieli, de regrete și de vină, cu tot cu scrisoare. Mai Întîi, episodul cu CI-stul, acum - această mutare care nu sună deloc bine, o altă porție de necunoscut și mizerie, după ce abia reușisem să-mi fac cîțiva prieteni, după ce abia reușisem să mă Învăț cu lucrurile din jurul meu, ca să nu mă mai lovesc de ele. După cum se Întrevede noua poveste, nu exagerez dacă spun că la sosire ne așteaptă dracu
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
să se schimbe, ca să fugă acasă să gătească, dacă au ce, sau să spele, sau să facă temele cu ăia mici, sau alte lucruri la fel de importante, dar se iscă un scandal monstru pentru că nenorocita aia de Aura a făcut iar mizerie la dușuri, o dementă bețivă pe care nu se știe cine dracu’ a angajat-o, În primul număr de balet din actul doi au trebuit s-o Împiedice cu forța să intre În scenă, ar fi ieșit circ, pentru că abia
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Nu... Nu Neacșu, nu el, o fi o greșeală... Stătea În gazdă, Într-o casă nu departe de liceu, sîmbătă seara, proprietarul a făcut focul pentru prima dată În toamna aia, fără să curețe coșurile de cuiburile de ciori și mizeriile adunate peste vară, au murit asfixiați. A apărut diriginta, se tot căznea să vă spună cîteva lucruri cu sens, dar fără succes... A Început să plîngă, au plîns și cîteva fete. În afară de Răzvan, toată lumea era În șoc. Diriginta a reușit
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
nu pot, nu știu cum ar reacționa, dacă ar fi dezamăgită sau dacă s-ar teme și mai tare pentru mine. Așa cum o văd, sufocată de grija mea, mi-e teamă că s-ar duce să-l certe, să-i facă niște mizerii. Înfulec În liniște, sfîșiat de o durere fără nume. Un an și două luni și jumătate voi sta departe de casă, o să-mi lipsească multe lucruri, probabil că o să-mi lipsească și ea, chiar și așa pisăloagă cum e. Un
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
sigur nu de la școală, nu de la televizor sau din vreo carte pe care o găsești În biblioteca orașului. De unde? De vreme ce abia dacă putem să vorbim În familie, cu părinții... De undeva, de unde le știm pe toate, dintr-un străfund al mizeriei noastre comune, de unde aceste lucruri răzbat fără cuvinte, Într-o limbă mormăită, Înjumătățită... cineva scapă o vorbă, altcineva face o glumă, bucățile se lipesc Încet și cu răbdare, poate fără toate detaliile, o informație redusă la esențial, dar suficientă... De ce
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
cîteva mii de kilometri. Conflictul cu santinele revoltate de cruzimea stupidă a caporalului a devenit o parte din spectacolul zilnic. Cum uneori e bine să vezi și profitul din părțile rele, aș spune că partea bună e că frigul și mizeria Împiedică o infecție mai veche să mi se vindece. Degetul mare de la mîna stîngă arată ca o prună, pe care stă cu greu lipit un plasture. Îl fac direct responsabil pe caporalul Portocală de o posibilă cangrenă, vindecabilă doar prin
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
nu Înregistrează nimic. Mă ascund de realitatea tăioasă În filmul pe care această voce plină de ironie și de un umor de rasă mi-l proiectează În minte și care mă face părtaș aproape fără voia mea la ororile și mizeria altor timpuri. Nu mai știu a cîta oară o recitesc, plăcerea e de fiecare dată aceeași. Toată această Încremenire durează deja de prea mult timp și, avînd În vedere circumstanțele, Începe să devină extrem de neplăcută. Măcar de-atîta lucru pot să
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
-l prind hrănindu-se cu ce și-o fi adus el de-acasă (mă Îndoiesc că e un adept al pilafurilor dietetice de la cantina spitalului - cine ar putea să fie? puținele alimente avizate de Bucătarul Suprem dau măreție de simbol mizeriei generale). Și poate din politețe primesc și eu ceva comestibil din prînzul lui. Aș putea deci să mă informez și să și mănînc ceva - poate că e atît de bun să-și Împartă prînzul cu mine. Așa că deocamdată amîn vizita
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]