4,567 matches
-
etnice, cel de-al doilea stat românesc, cu o suprafață de 33.843 de kmp și o populație de 3.938.679 de locuitori, dintre care 72,20% s-au declarat români și moldoveni, potrivit datelor recensământului din 2004. Termenul "moldoveni" prin care se mai desemnează aceștia în mod tradițional nu indică în realitate nicio conotație etnică, ci doar una regională, și este proprie tuturor locuitorilor nativi ai fostului Voievodat (Principat) al Moldovei, așadar și rezidenților din județele de est ale
PROIECT DE LEGE-CADRU nr. 211 din 29 martie 2013 privind statutul cetăţenilor Republicii Moldova pe teritoriul României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251633_a_252962]
-
7. Dragomirești 19. Ștefan cel Mare 8. Dumbrava Roșie 20. Tazlău 9. Gîrcina 21. Tupilați 10. Girov 22. Viișoara 11. Mărgineni 23. Zănești 12. Pîngărați 3. JUDECĂTORIA ROMAN cu sediul în municipiul Roman MUNICIPIU 1. Roman COMUNE 1. Bahna 13. Moldoveni 2. Bîra 14. Oniceni 3. Botești 15. Poienari 4. Bozieni 16. Români 5. Cordun 17. Sagna 6. Doljești 18. Săbăoani 7. Dulcești 19. Secuieni 8. Făurei 20. Stănița 9. Gherăești 21. Tămășeni 10. Horia 22. Trifești 11. Icușești 23. Valea
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
homofobia și legea antidiscriminare, libertatea de expresie în teatru. Irina Vacarciuc a propus explorarea mass-mediei ca sursă de informare sau de manipulare, educația sexuală în școală, discriminarea din cauza orientării sexuale, familia ca pilon al societății și violența domestică și tema moldoveanul - diagnostic sau identitate?. În propunerile lui Emilian Cretu revin teme precum religia, educația sexuală sau legea antidiscriminare, alături de problema limbii ruse că o posibilă a doua limba oficială. Ina Surdu a propus tema violenței în familie - tema explorata de actrița
ROGVAIV – proiect de artă activă împotriva oricărei forme de discriminare () [Corola-website/Science/295781_a_297110]
-
stare de spirit. Credem că pentru a explica această diferență notabilă în percepția atitudinii populațiilor din Basarabia și Transnistria față de evrei, aspectul identitar trebuie luat în considerație. În Basarabia, problema loialității naționale - strâns legată de identificarea, fie chiar parțială, a moldovenilor cu națiunea română - plasa compasiunea față de victimă și solidaritatea general-umană într-o relație complexă. În Transnistria, orice act de caritate față de evrei putea fi justificat atât la nivel individual, cât și sub aspect social, fiind reprezentat că un act de
Atitudinea populației ne-evereiești din Basarabia și Transnistria față de evrei în perioada Holocaustului: o perspectivă a supraviețuitorilor () [Corola-website/Science/295809_a_297138]
-
rezistență împotriva ocupanților. În Basarabia însă, acelasi act putea fi interpretat ca o subversiune sau o subminare a propriului regim, deci un act de trădare. Această ultimă ipoteza era puțin atractivă și, în consecință, presupunea mai putina motivație social-politică pentru moldoveni, fie în sensul ajutorului acordat evreilor, fie în exprimarea unor comentarii critice față de acțiunile guvernului. O supraviețuitoare își amintește un caz curios, ce a a avut loc în timpul deportării familiei sale spre Transnistria: în fiecare zi, aceștia erau forțați să
Atitudinea populației ne-evereiești din Basarabia și Transnistria față de evrei în perioada Holocaustului: o perspectivă a supraviețuitorilor () [Corola-website/Science/295809_a_297138]
-
O supraviețuitoare își amintește un caz curios, ce a a avut loc în timpul deportării familiei sale spre Transnistria: în fiecare zi, aceștia erau forțați să meargă zeci de kilometri pe jos, în arșiță nemiloasa a verii. Aproape de satul Rublenița, un moldovean cu o căruță s-a oferit să-i transporte și i-aluat până la Vertiujeni. Femeia evreica a încercat să-și exprime gratitudinea și i-a oferit un palton, însă bărbatul a refuzat să-l accepte. Supraviețuitoarea ați amintește foarte clar
Atitudinea populației ne-evereiești din Basarabia și Transnistria față de evrei în perioada Holocaustului: o perspectivă a supraviețuitorilor () [Corola-website/Science/295809_a_297138]
-
a oferit să-i transporte și i-aluat până la Vertiujeni. Femeia evreica a încercat să-și exprime gratitudinea și i-a oferit un palton, însă bărbatul a refuzat să-l accepte. Supraviețuitoarea ați amintește foarte clar cum, pe parcursul întregii călătorii, moldoveanul nu a scos niciun cuvânt, păstrând tăcerea. Totuși, familia evreiască avea impresia că acesta era „plin de compasiune” pentru ei.[13] Totuși, în majoritatea cazurilor, atitudinea rezervată a populației basarabene era interpretată că o dovadă de ostilitate față de evrei. Un
Atitudinea populației ne-evereiești din Basarabia și Transnistria față de evrei în perioada Holocaustului: o perspectivă a supraviețuitorilor () [Corola-website/Science/295809_a_297138]
-
fapt perspectivele lor, nu perspectiva mea. Asta se vede cel mai clar în faptul că am ajuns la alt subiect decât cel de la care am pornit. Noi când am inceput cercetarea, ne-a preocupat ideea de identitate moldoveneasca, ce înseamnă moldoveni versus români, versus ruși, sau vorbitori de română versus vorbitori de rusă, și în timpul cercetării, vorbind cu ei, mie mi-a devenit clar că problema asta identitara e mai degrabă o problemă a elitelor care n-are mare legătură cu
„Despre aceste lucruri nu se vorbește nici acolo, nici aici.” () [Corola-website/Science/295807_a_297136]
-
propriile prejudecăți. În contextul în care nu se vorbește deloc despre asta și Moldova trece prin niște lucruri foarte grave, nimeni nu se întreabă de unde vin problemele astea. Și de-asta se ajunge la concluzii de tipul „așa suntem noi, moldovenii”, ceea ce e foarte grav. Ideea asta, care e mai răspândită că la noi („așa suntem noi moldovenii, românii, proști și înapoiați”), și vine la pachet cu reversul ei, un patriotism exacerbat („noi suntem cei mai frumoși, cei mai deștepți, cei
„Despre aceste lucruri nu se vorbește nici acolo, nici aici.” () [Corola-website/Science/295807_a_297136]
-
lucruri foarte grave, nimeni nu se întreabă de unde vin problemele astea. Și de-asta se ajunge la concluzii de tipul „așa suntem noi, moldovenii”, ceea ce e foarte grav. Ideea asta, care e mai răspândită că la noi („așa suntem noi moldovenii, românii, proști și înapoiați”), și vine la pachet cu reversul ei, un patriotism exacerbat („noi suntem cei mai frumoși, cei mai deștepți, cei mai mari poeți”), e criminală, pentru că în loc să-ți ofere o înțelegere politico-economică a istoriei, îți dă o
„Despre aceste lucruri nu se vorbește nici acolo, nici aici.” () [Corola-website/Science/295807_a_297136]
-
parte există ideea asta că trebuie să-i „romanizam”, să-i „civilizam”, ca ei, „săracii”, au fost pervertiți de cultură asiatică, rusească și, desigur, de cultură comunistă de tip sovietic. E și un fel de orientalism în relația noastră cu moldovenii. Țin minte că vorbeam noi despre cultura populară în Moldova, si mai ales despre muzica, pentru că în spectacol apar multe fragmente muzicale care mi-au atras atenția. Și pentru că spuneai că noi, în România, n-avem un spectacol despre tranziție
„Despre aceste lucruri nu se vorbește nici acolo, nici aici.” () [Corola-website/Science/295807_a_297136]
-
90% dintre familii sunt mixte, nu numai români, și ruși, plus ucraineni, găgăuzi, evrei, bulgari. Mai este un spectacol din Moldova, </i><b>Clear History<i>, lucrat cu Nicoleta Esinencu, care a stârnit niște reacții critice, în special din partea naționaliștilor moldoveni. Ce reacții ați primit la spectacolul vostru în media?</i></b> În primul rând, e clar că istoria Moldovei nu e un subiect atât de delicat precum Holocaustul, n-are un potențial atât de exploziv, ca să zic așa. Nivelul de
„Despre aceste lucruri nu se vorbește nici acolo, nici aici.” () [Corola-website/Science/295807_a_297136]
-
Moldova. În secolele XVII-XVIII importanța așezării, cu cele două părți ale sale - moldovenească și muntenească - a crescut din nou, fapt atestat de numărul mare de biserici și mănăstiri construite aici. Toponomia orașului Focșani ar putea proveni de la numele familiei Focșa, "„moldoveni buni și drepți din vremea lui Ștefan cel Mare”". Focșani se află în Moldova, la limita între regiunile istorice Moldova și Muntenia din România. E situat la intersecția căilor de comunicație rutieră și feroviară europene, fiind străbătut de coridorul feroviar
Focșani () [Corola-website/Science/296965_a_298294]
-
mai multe ori în decursul anilor, culminând cu marele cutremur din 1940 care a distrus jumătate din clădirile orașului. În anul 1822 Bârladul a fost ars și jefuit de turci după înăbușirea răscoalei eteriștilor (luptători pentru independența Greciei), cu care moldovenii au simpatizat, iar în anul 1826 o parte a târgului este mistuită de un puternic indendiu. Cu toate aceste vicisitudini, în a doua jumătate a secolului XVIII și începutul sec. XIX orașul se reclădește și se repopulează, reluându-și locul
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
o gară proiectată de Anghel Saligny. Cea mai veche mențiune documentară a numelui de „Râmnicu Sărat” descoperită până acum, datează din 8 septembrie 1439. Este vorba despre un privilegiu comercial acordat de domnitorul muntean Vlad Dracul negustorilor poloni, ruși și moldoveni, în care se precizează că „liovenii plătesc prima vamă la Râmnicu Sărat, doi florini ungurești de căruță încărcată, apoi dau și celelalte vămi”, referire care poate fi însă despre râu. Ca oraș apare pentru prima dată atestat în 1474. La
Râmnicu Sărat () [Corola-website/Science/296977_a_298306]
-
precum și a unor mărfuri de export ale Moldovei. Epoca de apogeu avea să fie însă în timpul lui domniei lui Ștefan cel Mare (1457-1504). În vara anului 1476, Mahomed al II-lea Cuceritorul își încearcă norocul sub zidurile cetății, dar rezistența moldovenilor îl silește să se retragă. Ștefan cel Mare făcuse din Suceava un fel de creier al sistemului său de apărare. În 1497, 21 de zile și nopți în șir, tunurile leșilor au bătut în ziduri, dar acestea au rămas neclintite
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Este traversat de șoseaua națională DN15, care leagă Bacăul de Piatra-Neamț. Din acest drum, la Buhuși se ramifică șoseaua județeană DJ156B, care duce spre sud-vest la Blăgești, și șoseaua județeană DJ158, care duce spre nord în județul Neamț la Români, Moldoveni și Secuieni (unde se termină în DN2). Prin oraș trece și calea ferată Bacău-Bicaz, pe care este deservit de stația Buhuși. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Buhuși se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din
Buhuși () [Corola-website/Science/297006_a_298335]
-
Pe firul Dunării. De la Baziaș la Marea Neagră”, „Dicționarul geografic al județului Dolj”, „Dunărea. Privire istorică, economică și politică”. În sfârșit, amintim lucrarea lui Al. Cebuc și C. Mocanu, care pledând pentru aceeași ipoteză, susțin că genovezii, concurenții venețienilor, ajutați de moldoveni, împing comerțul lor pe Dunăre până la Calafat, servindu-se de diferite nave. Alți istorici susțin originea bizantină a toponimicului local. Așa, de pildă, C.C. Giurescu, după ce menționează existența Calafatului „înainte de Basarab întemeietorul”, deci sfârșitul secolului al XII-lea și începutul
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
ca o treaptă obligatorie în evoluția sa spirituală și o urmare firească a unui ancestral cult al strămoșilor găsit în orice cultură umană. În Republica Moldova se editează revista "Studii de arhondologie și genealogie", la care colaborează cei mai prestigioși genealogiști moldoveni: Sergiu Bacalov (redactor-șef), Dinu Poștarencu, Alexandru Furtună, Valentin Tomuleț, Alla Cestina, Teodor Candu, Ivan Duminica, Stepan Bulgar etc.
Genealogie () [Corola-website/Science/301011_a_302340]
-
are loc pe raul Ialomița în satul Finta (jud. Dâmbovița), la jumătatea drumului dintre București și Târgoviște, la 17/27 mai 1653. Vasile Lupu dispunea de c. 24 000 de oameni, între care 12 000 de cazaci, 8 000 de moldoveni, iar restul, mercenari germani, în timp ce Matei Basarab se baza pe 30 000 de oameni, majoritatea lefegii. Ambele armate dispuneau de pedestrime cu arme de foc și de artilerie”. (George Marcu (coord.), Enciclopedia bătăliilor din istoria românilor, Editura Meronia, București, 2011
Ibrianu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301174_a_302503]
-
Moldoveni este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se află în partea de vest a județului, puțin în aval de vărsarea Prahovei în râul Ialomița, pe malul stâng al acestuia
Moldoveni, Ialomița () [Corola-website/Science/301245_a_302574]
-
spre est la Urziceni (unde se termină în DN2) și spre nord la Adâncata și mai departe în județul Prahova la Ciorani (unde se termină în DN1D). Prin comună trece și calea ferată București-Urziceni, pe care este deservită de stația Moldoveni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Moldoveni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,51%). Pentru 2,49% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută
Moldoveni, Ialomița () [Corola-website/Science/301245_a_302574]
-
XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Câmpul a județului Ialomița și era formată din satele Moldoveni, Patru Frați și Panțoiu, având în total 2168 de locuitori. În comună funcționau două biserici și două școli mixte, la Patru Frați și Moldoveni, cu 105 elevi (dintre care 13 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Urziceni a aceluiași județ, având în compunere satele Moldoveni și Patru Frați, cu o populație de 2894 de locuitori. În 1950, comuna a trecut în
Moldoveni, Ialomița () [Corola-website/Science/301245_a_302574]
-
în administrarea raionului Urziceni din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea Ploiești și (din 1956) regiunea București. În 1968, s-a revenit la organizarea administrativă pe județe, iar comuna a trecut la județul Ilfov, fiind însă imediat desființată, satul Moldoveni trecând la comuna Dridu. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei Dridu (cu satul Moldoveni) înapoi la județul Ialomița. Comuna Moldoveni fost reînființată în anul 2005, prin legea nr. 67 din 23 martie 2005, prin desprinderea
Moldoveni, Ialomița () [Corola-website/Science/301245_a_302574]
-
1968, s-a revenit la organizarea administrativă pe județe, iar comuna a trecut la județul Ilfov, fiind însă imediat desființată, satul Moldoveni trecând la comuna Dridu. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei Dridu (cu satul Moldoveni) înapoi la județul Ialomița. Comuna Moldoveni fost reînființată în anul 2005, prin legea nr. 67 din 23 martie 2005, prin desprinderea satului Moldoveni din comuna Dridu.
Moldoveni, Ialomița () [Corola-website/Science/301245_a_302574]