19,067 matches
-
franci Pătură între 12 și 25 franci Săpun 4 franci 1 kg de sare 1, 75 franci 1 cutie de chibrituri 2,50 franci 1 oală 20 franci 1 seceră 3 franci Este dificil, totuși, să căutăm în acest consum monetar restrâns cauza unică a perenității coerciției și a imposibilității de a o înlocui printr-o activitate voluntară. Ce înseamnă acest raport de forță? El servește înainte de toate la gestionarea imposibilității de a integra această activitate în structura satelor. Ea rămâne
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
revoluție internă totală, care pune în cauză toate manifestările vieții satului. Numai în acest cadru de revoluție totală se poate transforma o producție coercitivă în activitate voluntară (cf. Coasta de Fildeș și producția de cafea). Banii (și, de aici, consumul monetar) proveniți din exterior în afara acestui proces revoluționar au un rol nu numai limitat, ci de-a dreptul negativ. Aceasta s-a întâmplat, în perioada respectivă, cu șefia; administrația a crezut că poate să o integreze, adică să o elibereze de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
nu numai limitat, ci de-a dreptul negativ. Aceasta s-a întâmplat, în perioada respectivă, cu șefia; administrația a crezut că poate să o integreze, adică să o elibereze de raportul de forță acoperind-o cu bani, dându-i puterea monetară. Pe lângă veniturile obținute din activitatea sa judiciară, șeful primea 10% din totalitatea raportului monetar al producției de pe teritoriul său, adică în medie între 50 și 300 franci pe lună; 5% reducere la impozit, adică, pentru subdiviziunea Abolo, de exemplu, între
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
respectivă, cu șefia; administrația a crezut că poate să o integreze, adică să o elibereze de raportul de forță acoperind-o cu bani, dându-i puterea monetară. Pe lângă veniturile obținute din activitatea sa judiciară, șeful primea 10% din totalitatea raportului monetar al producției de pe teritoriul său, adică în medie între 50 și 300 franci pe lună; 5% reducere la impozit, adică, pentru subdiviziunea Abolo, de exemplu, între 120 și 1320 franci pe an. Venitul unui șef de teritoriu se ridica la
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
exemplu, între 120 și 1320 franci pe an. Venitul unui șef de teritoriu se ridica la 2 500 franci pe an, într-o perioadă în care venitul mediu era de 10,8 franci per contribuabil. Din câte știm, această bogăție monetară considerabilă a șefilor nu le-a permis în niciun fel să-și depășească exterioritatea; dimpotrivă, și-au format o clientelă; au transformat, monetarizându-l, sistemul judiciar, iar banii le-au permis să-și sporească mijloacele de forță, rupându-i din ce în ce mai mult
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
la punct a unor circuite de preluare a produsului cu camioanele. Totul a fost în zadar. Exploatarea culturii de palmieri naturali apare în dezechilibru în raport cu procesul politic de decolonizare. Pe de o parte, această decolonizare se înscrie în contextul economiei monetare rurale, pe de altă parte, exploatarea palmierului sălbatic este străină de natura însăși a economiei monetare. Nu putem accepta continuitatea implicită stabilită de nenumărați observatori cu privire la evoluția satelor între autosubzistență și economia monetară, cea de-a doua fiind percepută ca
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Exploatarea culturii de palmieri naturali apare în dezechilibru în raport cu procesul politic de decolonizare. Pe de o parte, această decolonizare se înscrie în contextul economiei monetare rurale, pe de altă parte, exploatarea palmierului sălbatic este străină de natura însăși a economiei monetare. Nu putem accepta continuitatea implicită stabilită de nenumărați observatori cu privire la evoluția satelor între autosubzistență și economia monetară, cea de-a doua fiind percepută ca un progres cantitativ și limitată la domeniul economic. În această optică restrictivă se situează responsabilii administrativi
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
această decolonizare se înscrie în contextul economiei monetare rurale, pe de altă parte, exploatarea palmierului sălbatic este străină de natura însăși a economiei monetare. Nu putem accepta continuitatea implicită stabilită de nenumărați observatori cu privire la evoluția satelor între autosubzistență și economia monetară, cea de-a doua fiind percepută ca un progres cantitativ și limitată la domeniul economic. În această optică restrictivă se situează responsabilii administrativi și politici, care văd în injectarea banilor singurul factor de evoluție. Există, de fapt, o ruptură calitativă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
politici, care văd în injectarea banilor singurul factor de evoluție. Există, de fapt, o ruptură calitativă care pune în cauză nu numai realitatea economică a satului, ci totalitatea structurii lui. Să luăm ca exemplu satul cu arbori de cafea. Economia monetară (care marchează prin definiție o ruptură la nivelul satului între producție și consum) se traduce în două serii de manifestări materiale: mărfurile și plantațiile. Această separare trebuie depășită; cele două aspecte concrete formează un univers material specific, pe care trebuie
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
producție și consum) se traduce în două serii de manifestări materiale: mărfurile și plantațiile. Această separare trebuie depășită; cele două aspecte concrete formează un univers material specific, pe care trebuie să-l percepem ca pe o realitate nefragmentată. Centrul revoluției monetare constă în emergența acestui univers material; el se obiectivează, sătenii se situează în raport cu el. În satul de autosubzistență, contextul material nu avea nicio existență obiectivă; raporturile umane erau directe, în vreme ce, în satul monetar, ele se înscriu în contextul material care
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ca pe o realitate nefragmentată. Centrul revoluției monetare constă în emergența acestui univers material; el se obiectivează, sătenii se situează în raport cu el. În satul de autosubzistență, contextul material nu avea nicio existență obiectivă; raporturile umane erau directe, în vreme ce, în satul monetar, ele se înscriu în contextul material care servește oarecum drept continuator. Universul uman al autosubzistenței era încremenit într-o organizare a raportului personal; el își epuiza în el însuși realitatea (stereotipurile gesturilor și atitudinilor, jocul statutelor și al rolurilor etc.
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
înscriu în contextul material care servește oarecum drept continuator. Universul uman al autosubzistenței era încremenit într-o organizare a raportului personal; el își epuiza în el însuși realitatea (stereotipurile gesturilor și atitudinilor, jocul statutelor și al rolurilor etc.). În cadrul economiei monetare, contextul material determină noua societate: familia conjugală se sprijină pe el; ea își găsește acolo realitatea proprie, o individualitate teoretică se ascunde în spatele lucrurilor etc. Nu putem, din lipsă de elemente, să împingem mai departe această descriere a revoluției. Ce
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
al savanei. El nu se obiectivează, adică nu devine realitate umană, decât în măsura în care este creat de om, în măsura în care este rezultatul unei activități pozitive. Așadar, acest univers material își află principiul realității sale în activitatea creatoare. Vedem cum se prezintă realitatea monetară: totul depinde nu de consum, ci de activitatea de producție; prin aceasta din urmă se poate interioriza consumul, adică poate ajunge să corespundă concret realității sale. Plantatorul arborelui de cafea ia în stăpânire prin defrișare o porțiune de pădure și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de aici se situează la capătul acestui proces creator. Această activitate de producție creatoare nu numai că antrenează emergența unui context material corespunzător (plantația), dar este și principiul întregului proces de emergență și umanizare ale universului material, principiul întregii revoluții monetare. Exploatarea culturii de palmieri naturali este un mod de activitate neadecvat, chiar și atunci când e suprimat transportul uman (acest element negativ prin excelență). Într-adevăr, ea se situează într-un mediu nestăpânit, dar care este suportat (pădurea): nicidecum creație originală
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
poate rezulta niciun context material umanizat. De unde caracterul artificial al consumului, non-integrarea mărfurilor și a numerarului. Această imposibilitate a activității de producție de a servi ca principiu de obiectivare a unui univers material umanizat exclude toate manifestările concrete ale economiei monetare: consumul și producția însăși, care nu poate decât să rămână în impasul raportului de forță. Exploatarea culturii de palmieri sălbatici nu a putut depăși suprimarea coerciției în virtutea naturii înseși a acestui mod de activitate. Este absolut inutilă încercarea, prin măsuri
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cercul autosubzistenței. Pentru construirea lor, s-a apelat la un specialist: zidarul. Fiecare are două serii de elemente care au fost "cumpărate": ușile și ferestrele sunt din lemn încrustat; acoperișul e făcut din "țigle de bambus". Să precizăm următorul aspect monetar: există două categorii de ferestre: de 250 franci și de 350 franci, și trei de uși: de 800, 1 000 sau 1 500 franci. De exemplu, ansamblul de uși și ferestre îl va costa 5 250 franci pe șeful teritoriului
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cheltuiala pentru o casă din cărămizi se va ridica la 10 000 franci și un ied, fie tocmești serviciile acestor rude, adică Akania și Leboka, și atunci ești prins într-un hățiș de relații ambigue care ține deopotrivă de economia monetară și de prestația familială, de schimb și de dar. Vom regăsi mai târziu acest fenomen esențial. Dincolo de aceste câteva trăsături generale comune, cele opt case se deosebesc unele de celelalte. Se evidențiază o adevărată căutare a originalității, o anumită grijă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pădurii a fost semnalată de nenumărate ori, fiind unul din elementele de bază ale apariției satului de țărani. Un ultim element al acestui univers material al satului: obiectele. Constatăm o adevărată acumulare de mărfuri, adică de obiecte obținute în cadrul schimbului monetar. Este vorba fie de bunuri de import de fabricație europeană, fie de produse ale artizanatului local incipient. Pentru fiecare gospodărie (celibatari, bărbați sau femei, luați împreună) am făcut inventarul complet al obiectelor deținute. Pentru fiecare dintre ele, am precizat: prețul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
al obiectelor deținute. Pentru fiecare dintre ele, am precizat: prețul de cumpărare, amplasarea și natura magazinului, proprietatea în cadrul gospodăriei. Nu am terminat încă analiza, destul de lungă, a acestui inventar, însă ne vom mulțumi cu câteva rezultate generale bazate pe valoarea monetară de cumpărare. Două remarci generale, pentru început: ponderea slaba a producției artizanale, care nu reprezintă decât 8,5% din valoarea monetară totală; darurile (pe care nu le-am scăzut în calculele noastre) sunt neglijabile (mai puțin de 1% din ansamblu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
terminat încă analiza, destul de lungă, a acestui inventar, însă ne vom mulțumi cu câteva rezultate generale bazate pe valoarea monetară de cumpărare. Două remarci generale, pentru început: ponderea slaba a producției artizanale, care nu reprezintă decât 8,5% din valoarea monetară totală; darurile (pe care nu le-am scăzut în calculele noastre) sunt neglijabile (mai puțin de 1% din ansamblu). Paturi și piese de mobilier 11% din valoarea monetară totală a obiectelor posedate Veselă 18% Haine 41% Arme, biciclete și mașini
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
slaba a producției artizanale, care nu reprezintă decât 8,5% din valoarea monetară totală; darurile (pe care nu le-am scăzut în calculele noastre) sunt neglijabile (mai puțin de 1% din ansamblu). Paturi și piese de mobilier 11% din valoarea monetară totală a obiectelor posedate Veselă 18% Haine 41% Arme, biciclete și mașini de cusut 21% Diverse: unelte, lămpi, valize și coșuri 9% Acumularea mărfurilor variază în mod considerabil de la o gospodărie la alta. Iată valoarea monetară globală a ansamblului de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
mobilier 11% din valoarea monetară totală a obiectelor posedate Veselă 18% Haine 41% Arme, biciclete și mașini de cusut 21% Diverse: unelte, lămpi, valize și coșuri 9% Acumularea mărfurilor variază în mod considerabil de la o gospodărie la alta. Iată valoarea monetară globală a ansamblului de bunuri deținute pe gospodărie (în franci CFA): Mboula (2 F. 40 ani) 225 955 Sanga (3 F. 45 ani) 216 905 Mvouma (4 F. 45 ani) 188 060 Lendebe (1 F. 40 ani) 132 750 Awassa
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
niciodată utilizarea directă; adică el este determinat de individ, rămâne dizolvat în el. Astfel, coliba dispare odată cu moartea proprietarului; dispariția unui șef duce la anihilarea contextului material al satului, care se va reconstrui în altă parte. Satul pătrunzând în economia monetară, realitatea lui materială ajunge să fie valorizată, devenind autonomă: ea are o existență independentă de indivizi. Ajunse obiecte de moștenire, casele și plantațiile capătă o permanență dincolo de moartea proprietarului; mărfurile sunt acumulate nu pentru utilitatea lor, ci pentru valoarea lor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de arbori de cafea din Okelataka e liber, în sensul cel mai deplin al termenului, iar această libertate explică absența de dinamism din activitatea sa (acest dinamism calitativ și cantitativ). Această practică industrială nu e susținută decât printr-un consum monetar specific ce pune în joc nu nevoile vitale, ci nevoile de prestigiu. Ea se situează la nivelul vieții colective a satului. Vom reveni mai târziu la acest consum monetar a cărui natură este atât de specială. Nu vom putea rezolva
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cantitativ). Această practică industrială nu e susținută decât printr-un consum monetar specific ce pune în joc nu nevoile vitale, ci nevoile de prestigiu. Ea se situează la nivelul vieții colective a satului. Vom reveni mai târziu la acest consum monetar a cărui natură este atât de specială. Nu vom putea rezolva această problemă a subactivității prin îndemnuri radiofonice sau de alt fel spre a munci sau a consuma bunuri de import. O acțiune nu are șanse de succes decât plasându
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]