5,117 matches
-
aflau întrebările asupra „originii sociale“ și „locului unde lucrează tatăl copilului“. În ziua înscrierii, m-am dus s-o văd pe directoare. „Biată tovarășă Stolojan! Asta-i viața! Bărbații ne părăsesc, toți sunt la fel! Știu că ești o femeie muncitoare, se vede după mâinile tale. Hai, completează hârtia asta!“ Am semnat aruncând pe furiș o privire asupra mâinilor mele și am părăsit-o recunoscătoare și ușurată. N-am s-o uit nici pe acea redactoare a Editurii de Stat care
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
mult, prea mult, ceea ce-l obosise. Avea o cultură de autodidact. Muncise în uzină și spunea că muncitorii urau regimul comunist. Când acesta a vrut să-și creeze intelighenția, au văzut că el avea școală și, din muncitor, devenise student muncitor. Dar și acolo era o zăpăceală întreagă. Îl obligaseră să facă școala în goană, ba să-și dea și bacalaureatul și l-au trimis la o școală care se numea Școala de Limbi Moderne, dar care nu era Facultatea de
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
era rezervat cetățenilor români. Cu toate acestea, mulți dintre străini își găsesc rapid locul în societatea românească, excepție făcând evreii nou-sosiți în valuri masive, într-un interval de timp relativ scurt și care au probleme de integrare. Țărănimea și clasa muncitoare, numeric restrânse, se află în plin proces de evoluție. Muncitorii au un regim foarte dur, ziua de muncă ajungând și la 16 sau 18 ore, situație consemnată de Eminescu în Curierul de Iași, din 12 decembrie 1876: "Muncind 12-14 ore
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
mai mizerabile. Ei sînt cei pe care îi descriu în primul rînd anchetele filantropilor și observatorii sociali. Ei sînt cei ale căror condiții de locuit, orare de lucru, salarii sînt cele mai mediocre. Nu în acest mediu, ci în aristocrația muncitoare a vechilor meserii care are o adevărată calificare, tradiții de cultură, gustul instrucției se afirmă militanții unei prime mișcări muncitorești, rapid influențată de ideile republicane și socialiste. Această Franță, încă tradițională, cunoaște, începînd cu 1840, mutații decisive. În timp ce se continuă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
organizării învățămîntului elementar: ea face să coexiste școli publice și private, creează școlile primare superioare, stabilește o școală normală pe departament (în afara cazurilor de grupare) și determină înscrierea, sarcinile de învățămînt și condițiile de plată ale institutorilor. DOCUMENT 2 Clasele muncitoare în Franța către 1848 "Ar însemna să comitem o gravă eroare dacă am confunda în aceeași analiză ceea ce-i privește pe muncitorii din orașe și ceea ce-i privește pe cei din sate, ceea ce-i privește pe muncitorii înregimentați din marile
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
comun cu nomazii din strada Mouffetard și din foburgul Saint-Jqcques care adună resturi de țesături pentru a le vinde". Adolphe Blanqui, Des classes ouvrières en France pendant l'année 1848 Economist liberal, Adolphe Blanqui (1798-1854), în raportul său Despre clasele muncitoare în Franța în timpul anului 1848, subliniază diversitatea lumii muncitoare: diversitate geografică, diversitate a activităților, a condițiilor de viață. 23. Revoluția din 1848 și al Doilea Imperiu: de la Republica democratică la democrația autoritară Monarhia din Iulie se prăbușește de la sine în fața
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Saint-Jqcques care adună resturi de țesături pentru a le vinde". Adolphe Blanqui, Des classes ouvrières en France pendant l'année 1848 Economist liberal, Adolphe Blanqui (1798-1854), în raportul său Despre clasele muncitoare în Franța în timpul anului 1848, subliniază diversitatea lumii muncitoare: diversitate geografică, diversitate a activităților, a condițiilor de viață. 23. Revoluția din 1848 și al Doilea Imperiu: de la Republica democratică la democrația autoritară Monarhia din Iulie se prăbușește de la sine în fața revoluției democratice și sociale din 1848. După efervescența revoluționară
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
unei Franțe noi (sfîrșitul secolului al XIX-lea începutul secolului al XX-lea) Creșterea pe care o cunosc atunci o mare parte a Europei și Statele Unite capătă în Franța trăsături proprii: demografie stagnantă, industrializare mai puțin rapidă, urbanizare lentă. Clasa muncitoare se dezvoltă. Puterea burgheziei se întărește prin aportul claselor mijlocii. Aspecte și limite ale avîntului economic De-a lungul celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea se desăvîrșește cu adevărat modernizarea Franței. Intrarea definitivă în vîrsta industrială
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în sfîrșit timpului care este puterea suverană în istorie, s-a format, într-o oarecare măsură, o nouă Franță. Fără îndoială că nevoia politică pe care o avea Imperiul de a uimi, de a crea locuri de muncă pentru masele muncitoare, cu prețul a nenumărate cheltuieli exagerate și al unor ruinări cărora le vedem astăzi consecințele, a creat în același timp noi muncitori. Acest guvern, dorind să dea o satisfacție aparentă a ceea ce se numește democrație, dorind să-i facă concesii
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
fără tendințe belicoase, ea este profund atașată ideii de independență și de securitate a Franței. Mobilizarea se face fără entuziasm, dar cu hotărîre. Intrarea Franței în "războiul drept" trezește chiar și în pacifiști și în antimilitariști flacăra din 1792. "Clasa muncitoare s-a hrănit întotdeauna cu tradițiile revoluționare ale soldaților anului II mergînd să ducă lumii libertatea", clama secretarul general al CGT, Léon Jouhaux, la funeraliile lui Jaurès, asasinat de un naționalist, la 31 iulie. Socialiștii intră în guvernul de Uniune
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
locuri. În sînul opoziției, care numără 220 de aleși, centrul-dreapta se retrage în favoarea dreptei intransigente. Victoria electorală a stîngii antrenează o mișcare, în bună măsură spontană, de greve fără violențe, cu ocupare de uzine. Liniștită după grevele de după război, clasa muncitoare speră ca prin schimbarea politică să aibă loc o revoluție profundă în relațiile sociale. Sindicatele, slăbite după anii 20 și împărțirea lor în CGT și CGTU (Confederația generală a muncii unitare, apropiată de Partidul Comunist), reunificate în martie 1936, vor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ceea ce nu era probabil tot atît de exact, în orice caz ținea o socoteală insuficientă a diferitelor nuanțe ale muncii umane. Îl vezi indignîndu-se că muncitorul necalificat găsea timpul liber pentru a merge la cinematograf, ca și patronul! Spiritul claselor muncitoare, pe care lunga lor insecuritate le obișnuise să trăiască fără să se îngrijească prea mult de ziua de mîine, lovea în respectul său înnăscut pentru economii. În aceste mulțimi cu pumnul ridicat, exigente, un pic arțăgoase și a căror violență
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
metalurgia); dezvoltarea unor sectoare noi, în electronică, informatică, marcate de o diferențiere tot mai mare a formelor de activitate, de aportul inovațiilor tehnologice rapide. Încă din anii '60, unii sociologi au putut vorbi în legătură cu această situație despre o "nouă clasă muncitoare" cu un înalt grad de calificare, apropiată de specialiști. Și încă trebuie remarcat că ea nu reprezintă decît o minoritate a lumii muncitorilor. Procentajul de muncitori necalificați rămîne, din anii '60, în jurul a 60%. Această calificare mediocră constituie o trăsătură
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
17% din muncitori, folosiți în proporție de o treime în construcții și în lucrările publice) formează grosul batalioanelor acestei clase muncitoare instabile și descalificate, de condiție precară, căreia i se opune, pentru a relua analiza lui Michel Verret, o clasă muncitoare calificată, stabilă, protejată mai ales prin statuturile întreprinderilor publice. Dacă trecem la venituri, realitatea îmbogățirii muncitorilor este de netăgăduit. Puterea de cumpărare s-a dublat într-un sfert de secol (din 1950 pînă în 1976). În schimb, s-a menținut
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1830, 280 Domnia lui Ludovic-Filip, 281 Societatea franceză sub monarhia constituțională, 283 Importanța politică și socială a elitelor, 283 Păturile populare, 283 Romantism și religie, 285 Documente: 1. Legea Guizot din 28 iunie 1833 asupra instrucției primare, 285 2. Clasele muncitoare în Franța către 1848 23. Revoluția din 1848 și al Doilea Imperiu: de la Republica democratică la democrația autoritară, 289 Revoluția din 1848 și a II-a Republică, 289 Mișcarea revoluționară, 289 Refluxul. Prințul Ludovic Napoleon, 290 Imperiul autoritar, 293 Imperiul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
susține, dorește s-o clarifice pentru el și pentru alții. Fapta lui este gravă, adâncă, plină de răspunderi acceptate. Înscrie în poezia politică a vremii una din paginile cele mai adevărate și răscolitoare”. Apropierea lui Nicolae Labiș de partidul clasei muncitoare, adăuga Vladimir Streinu, avea semnificația unei opțiuni sufletești: „...poet politic în sensul acut al cuvântului. El a înțeles revoluția în înțelesurile ei intime și a cântat-o dinlăuntrul devenirii sale istorice, aducând în peisajul generației sale poetice un efort de
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
menționate omorul, atacul armat și violul, săvârșite, mai ales, de acei indivizi care sunt abrutizați de condițiile dure ale capitalismului; * crime de rezistență (opoziție), printre care actele clandestine de sabotaj economic și munca făcută fără simț de răspundere; caracterizează clasa muncitoare, care alege aceste mijloace pentru a se împotrivi capitalismului; * crime de dominare, comise de către corporații, printre care fixarea artificială a prețurilor, încălcarea legislației financiare, poluarea mediului etc., care au ca scop menținerea sistemului existent; * crime ale puterii executive (acte de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
până la această vârstă 3 spitalizări a câte 14 zile, însoțită de mamă. 2. Ancheta socială. Tatăl fără probleme de sănătate, muncitor la Șantierul de drumuri și poduri, este fumător și bea din când în când, fără să fie alcoolic. Mama muncitoare, are 39 de ani la nașterea fetiței, la 12 ani după nașterea primului copil, băiat născut normal. Venirea pe lume a copilului malformat nu a tulburat relațiile normale care existau în familie între părinții ei, dimpotrivă aceștia s-au unit
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
putea provoca efecte în direcții de nedorit, mulți gînditori din secolul XIX, fără a refuza progresul liberal, au propus, cum remarcă profesorul româno- american, îmbunătățirea și moderarea acestuia printr-un număr destul de mare de măsuri sociale menite a ajuta clasele muncitoare; practic, ei au fost printre primii inventatori ai conceptului de "plasă de siguranță". Virgil Nemoianu susține o îndreptățită pledoarie în marginea social-democrației, a rolului ei de restabilire a unui echilibru cît mai corect între aspectul material și cel spiritual; pe
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
gestalt" politic al epocii moderne: "Iată cîteva dintre cele mai importante principii. Demnitatea persoanei era opusă individualismului atomizat al capitalismului liberal: ea reprezenta stîlpul de susținere în lupta pentru dreptul la viață, pentru opțiunea preferențială a săracilor și a clasei muncitoare, pentru libertățile omului, pentru toleranță, dar și pentru sprijinirea comunității și controlul judicios al pieței. Subsidiaritatea susținea statutul inalienabil al familiei ca cea mai importantă celulă socială, apăra drepturile locale și încuraja numeroase forme locale de implicare comunitară, mergînd pînă
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cetățean „nevoi materiale și sufletești superioare―, date de o „viață În societate, o cultură mai aleasă―. Astfel, suferințele orășeanului sunt „amarnice― și „se ridică până la conștiința tragică― (Aderca 1935: 3-4). Totuși, statul Încearcă să ridice nivelul de trai al populației muncitoare prin legi care protejau și ofereau beneficii salariaților, la care se adaugă și diversele programe sociale . Astfel, conform datele extrase din Enciclopedia României, alui Dimitrie Gusti, au fost Întemeiate instituții de protecție a muncitorilor, dintre care merită amintite oficiile de
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
are dreptul de ale rezilia contractul. Nu este permis companiilor să angajeze copii mai mici de 14 ani, iar pentru lucrul de noapte nu pot fi folosiți minori (Gusti 1938: 599). Toate aceste legi au menirea de a proteja clasa muncitoare implicată În industrie și de a evita exploatarea acesteia. Un moment legislativ important cu efect asupra implicării Întreprinderilor private În ameliorarea condiției muncitorului este anul 1930. În data de 3 aprilie se aprobă legea pentru protecț ia muncii , care are
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
Dar nici aici nu găsește înțelegerea și deschiderea umanistă, pe care le căuta cu înfrigurare. Lansează, împreună cu câțiva prieteni, o revistă de avangardă, dar aceasta este desființată în Scânteia, al cărei redactor șef era Miron Constantinescu; se angajează cu entuziasm muncitor în fabrica, dar constată că se ivește rapid o prăpastie între muncitor și noii conducători, în ochii cărora lucea o omenească,”mult prea omenească lăcomie de onoruri și privilegii”; descoperă cum „comunismul devenise o armată, aproape o biserică”, înțelege că
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
de selecționare a celor devotați și de “lichidare” a celor ce se puteau eventual opune. Reprezentanții vechii elite erau etichetați “reacționari”, “renegați”, “dușmani ai poporului”, și - în numele unui discurs politic voluntarist - li se opunea noua elită, livrată obligatoriu de clasa muncitoare. Discriminarea mergea până acolo încât se făcea o distincție clară între “cadre” (de partid), ca aparat înarmat cu competență ideologică și acțională și “intelectuali” (termen peiorativ, semnificând extracția burgheză, apartenența la ideologiile noncomuniste). Cadrele aveau misiunea de a “milita” pentru
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
mai puțin clandestine și mai mult sau mai puțin extremiste, care au reușit să reziste represiunii autoritare. Acest proces este mai probabil atunci când există baze sociale solide ale opoziției (de exemplu, poate fi vorba de biserică sau de o clasă muncitoare destul de puternică, cu tradiții anterioare de organizare). Capacitatea de acțiune și de distribuire a resurselor coercitive, de influență și de presiune (chiar și doar cu mijloace economice), a diverselor grupuri din opoziție (atunci când aderă la etapa a doua a crizei
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]