4,012 matches
-
biologiei ieșene; toate sunt scrise cu multă căldură sufletească, cu respectul avut față de profesorii și colegii de breaslă. Nu pot să nu-mi amintesc de cele 15 ediții ale simpozionului „Personalități ale biologiei românești și universale”, organizat de profesorul Gh. Mustață pentru studenți, la care întotdeauna am participat cu deosebită plăcere, ascultându-l cu cât patos vorbea despre oamenii de știință pe care i-a cunoscut sau despre care a citit; și a citit despre mulți, scriind pagini de neuitat. Este
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
și om de știință al Universității ieșene nu știe să stea degeaba; citește mereu, în birou, acasă, în tren, în avion, în mașină, ba chiar și în stațiile unde așteaptă un mijloc de transport. L-am cunoscut pe colegul Gh. Mustață în numeroasele aplicații practice cu studenții, organizate în împrejurimile Iașului, în Delta Dunării și la Marea Neagră, în mulți dintre munții noștri; ca fin observator al viețuitoarelor animale, ca fervent ocrotitor al naturii, totdeauna antrenând studenții în cunoașterea biodiversității, atrăgându-i
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
didactice, mijloacele moderne de predare, în ajutorul lor venind și prin publicarea unui număr mare de prelegeri de specialitate și volume de metodică. Puțini dintre noi pot îmbina atât de armonios activitatea didactică cu cea științifică și managerială; profesorul Gh. Mustață se numără printre aceștia. În ultimele două decenii a îndeplinit diferite munci de răspundere, ca șef de Catedră, decan, cancelar general al Universității, redactor șef al Analelor științifice ale Universității noastre (seria Biologie animală), președinte al Comisiei de Științe exacte
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
președinte al Comisiei de Științe exacte din cadrul Consiliului Național de Evaluare și Acreditare Academică; pe toate le-a privit cu deosebită responsabilitate, în sprijinul perfecționării învățământului universitar românesc. O mențiune specială merită efortul și competența profesională cu care profesorul Gh. Mustață a condus, în calitate de director, Stațiunea Biologică Marină „Prof. dr. Ioan Borcea” de la Agigea-Constanța. Lui i se datorește preluarea Stațiunii, în 1990, de la Institutul Român de Cercetări Marine, reorganizarea spațiilor, organizarea de laboratoare și încadrarea cu personal calificat. Această Stațiune, înființată
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
și încadrarea cu personal calificat. Această Stațiune, înființată de profesorul Ioan Borcea în 1926, fusese desființată în 1970, clădirea luând o altă destinație și, în cele din urmă, fiind lăsată în paragină. Cu un efort ieșit din comun profesorul Gh. Mustață a pus Stațiunea în circuitul științific și didactic pentru învățământul biologic românesc, organizând și conducând direct practica studenților, efectuând cercetări de hidrobiologie la Marea Neagră , stabilind relații de colaborare cu instituții de profil din diferite țări europene, și nu numai. Nu
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
de două ori pe lună, iar vara chiar două luni consecutiv, la Stațiunea pe care i-a încredințat-o spre conducere Consiliul Facultății de Biologie și Senatul Universității din Iași. În calitatea de director al acestei importante instituții, profesorul Gh. Mustață a dovedit spirit de sacrificiu, pasiune și înaltă competență profesională. Nu pot încheia această succintă prezentare a vieții și operei colegului Gh. Mustață fără a sublinia că el este omul care, timp de peste cinci decenii, zi de zi, de dimineața
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
de Biologie și Senatul Universității din Iași. În calitatea de director al acestei importante instituții, profesorul Gh. Mustață a dovedit spirit de sacrificiu, pasiune și înaltă competență profesională. Nu pot încheia această succintă prezentare a vieții și operei colegului Gh. Mustață fără a sublinia că el este omul care, timp de peste cinci decenii, zi de zi, de dimineața până seara poate fi găsit în laborator, la masa de lucru, în bibliotecă, cercetând, scriind, pregătindu-și cursurile, seminariile și conferințele, informându-se
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
apropiat centru universitar de Chișinău. Cunoșteam mulți colegi de la Univ."Al.I.Cuza" și doream să întrețin relații cu ei. Priveam peste graniță așa cum privești peste gard în curtea vecinului, poate mai aflu câte ceva; era înainte de 1989. De domnul Gheorghe Mustață nu auzisem nimic; nu-l cunoșteam. La începutul anului 1990 au ajuns la Universitatea de Stat din Chișinău mai multe colete cu tratate de specialitate, între care multe purtau ștampila GH.MUSTAȚĂ. Ne-am bucurat deoarece erau cursuri universitare de
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
aflu câte ceva; era înainte de 1989. De domnul Gheorghe Mustață nu auzisem nimic; nu-l cunoșteam. La începutul anului 1990 au ajuns la Universitatea de Stat din Chișinău mai multe colete cu tratate de specialitate, între care multe purtau ștampila GH.MUSTAȚĂ. Ne-am bucurat deoarece erau cursuri universitare de mare folos. În luna august a aceluiași an am organizat, în calitate de titular a cursului de Ecologie și de Ministru al Mediului și Protecției Naturii o EXPEDIȚIE ECOLOGICĂ "PRUT 1990", la care participau
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
în calitate de titular a cursului de Ecologie și de Ministru al Mediului și Protecției Naturii o EXPEDIȚIE ECOLOGICĂ "PRUT 1990", la care participau specialiști de pe ambele părți ale Prutului. Colectivul din România era condus de domnul șef de lucr. dr. Gh. Mustață. Cu această ocazie ne-am cunoscut și ne-am împrietenit. M-a impresionat cu figura sa sobra și cu barba mare, deasă și neagră, ca a lui Titu Maiorescu. Treptat am început să devenim buni parteneri în diferite acțiuni. În
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
a lui Titu Maiorescu. Treptat am început să devenim buni parteneri în diferite acțiuni. În octombrie 1990 am primit invitații la Sesiunea Științifică a Facultății de Biologie, cu ocazia Zilelor Universității "Al.I.Cuza". Între organizatori se afla și domnul Mustață, noua mea cunoștință. L-am simțit foarte apropiat de noi, cei de la Chișinău. După Sesiune ne-a condus într-o aplicație la Mănăstirea Putna. Era singurul care putea organiza o astfel de aplicație deoarece soția sa, Mariana Mustață era un
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
și domnul Mustață, noua mea cunoștință. L-am simțit foarte apropiat de noi, cei de la Chișinău. După Sesiune ne-a condus într-o aplicație la Mănăstirea Putna. Era singurul care putea organiza o astfel de aplicație deoarece soția sa, Mariana Mustață era un om al mănăstirii. Organizase un Șantier Național pentru conservarea Mănăstirii și a bunurilor ecleziale din Muzeul mănăstirii împotriva agenților biodeterioratori. Cu această ocazie am cunoscut-o și pe distinsa doamnă. Am fost primiți împărătește, ca la Curtea lui
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
ani la rând. Mai ales cu studenții de la Tiraspol, dar nu numai. În 1996 am participat la Conferința Națională cu participare internațională MAREA NEAGRA ÎN CUMPĂNĂ, care a avut loc în luna octombrie. Conferința era organizată de domnul prof.dr.Gheorghe Mustață, directorul STAȚIUNII. Atunci am descoperit calitățile umane și manageriale ale mai tânărului coleg. Domnia sa m-a invitat la Universitate să țin prelegeri de Ecologie studenților de la Biologie. De fiecare dată când venea la Chișinău ține unele conferințe și chiar prelegerii
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
unele conferințe și chiar prelegerii studenților și cadrelor didactice dezvăluindu-și calitățile de orator și valențele didactice și științifice. Legăturile dintre noi s-au cimentat în timp. În 1994 am fost nominalizat membru în Comisia de doctorat a doamnei Mariana Mustață, comisie care a analizat teza COLEOPTERE DĂUNĂTOARE BUNURILOR DE PATRIMONIU ȘI COMBATEREA LOR, elaborată sub conducerea profesorului Constantin Pisică. Interesele noastre s-au concentrat pe ecologie, evoluționism și ecologie acvatică. Apreciind tratatele scrise de mine și realizările din cadrul Ministerului Mediului
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
DĂUNĂTOARE BUNURILOR DE PATRIMONIU ȘI COMBATEREA LOR, elaborată sub conducerea profesorului Constantin Pisică. Interesele noastre s-au concentrat pe ecologie, evoluționism și ecologie acvatică. Apreciind tratatele scrise de mine și realizările din cadrul Ministerului Mediului și Protecția Naturii domnul prof. Gheorghe Mustață, în calitate de Secretar Științific al Senatului Univ."Al.I.Cuza" m-a onorat cu titlul de PROFESOR DE ONOARE AL SENATULUI acestei instituții academice. Cunoscând, la rândul meu activitatea științifică a colegului și mai ales lucrările de ecologie am hotărât, împreună cu
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
de PROFESOR DE ONOARE AL SENATULUI acestei instituții academice. Cunoscând, la rândul meu activitatea științifică a colegului și mai ales lucrările de ecologie am hotărât, împreună cu staful Academiei Naționale de Ecologie din Republica Moldova să-l primim pe domnul prof.dr.Gheorghe Mustață ca membru titular al Academiei. Apoi a devenit membru în Comisia Superioară de Diplome și în unele comisii de doctorat. Apoi am început nu numai să ne consultăm în unele probleme științifice, ci și să ne supervizăm reciproc tratatele științifice
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
științifice, ci și să ne supervizăm reciproc tratatele științifice elaborate, ceea ce înseamnă un respect reciproc de înaltă ținută academică. Fiind colegi în cadrul Academiei Oamenilor de Știință din România avem obiective comune. Îmi face plăcere să recunosc în domnul profesor Gheorghe Mustață un prieten și colaborator apropiat. În pragul aniversării tale îți doresc multă sănătate, multe succese în activitatea științifică și aprecierea sinceră a colegilor.
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
a lui Francesco. Din acest moment, viața acestuia s-a schimbat radical. Tânărul avea 35 de ani. În ochii bunei societăți apărea ca o partidă optimă: bogat, simpatic, vivace și aproape frumos, înalt de statură, un fizic suplu, cu două mustăți splendide la modă, mereu elegant și de aspect aristocratic. A fost printre primii din Verona care au cutreierat înșeuat pe velociped, bicicleta cu roata anterioară mai mare decât cea posterioară, îmbrăcat într-o ținută perfect sportivă. Nu se rușina să
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
și al raclelor cu relicve sfinte, însoțite de distribuirea de monede aruncate din belșug de servitorii pontificali. Dar așa cum se prezenta ținuta de paradă, poporul privea favorabil trecerea regelui pe străzi, cu figura sa plăcută pe care sprîncenele stufoase și mustața groasă nu reușeau să o facă fioroasă. Curajul dovedit la Custozza și pe alte cîmpuri de bătălie și în urma atentatelor eșuate ("Acesta este neprevăzutul meseriei", spunea el blînd) sau trecerea pe la căpătîiul celor atinși de holeră la Neapole erau lucruri
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
o sobă mare care nu intra pe scara de serviciu... Domnul Crozier reprezenta Franța ca celibatar cu succes la femei: înalt, cu talia bine strînsă într-o redingotă cu revere mari de mătase, figură de motan încălțat rîzînd sub o mustață groasă, albă și zbîrlită așa cum a fost popularizat de caricatura lui Léandre în "Rire", pe cînd era Șef de protocol la Quai d'Orsay. Om plăcut, pasionat de muzică, ducea o politică concepută să "dea pe brazdă" Austria, prin acordarea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
apa bazinelor abia tulburată de trecerea lebedelor mîndre. În ținuta sa de campanie, cu Legiunea de onoare și, în cinstea mea, ordinul militar românesc Mihai Viteazul, Pilsudski era imaginea energiei aprige și concentrate. Cu părul său tuns în perie și mustața groasă de un auriu șters, căzînd à la Vercingétorix, te fixa cu ochii lui pătrunzători de un albastru deschis, în timp ce vocea răgușită, amintind de cea a mareșalului Lyautey, lansa în rafale neregulate, ca niște rateuri de motocicletă, aforisme și sentințe
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
formând un cadru luminos căruia îi corespund cele două panouri ale porții întredeschise de unde apare figura din partea stângă, a cărei înfățișare sporește impresia de stranietate. Ambiguitatea culorii evocă o lume ce pare însuflețită, dar defunctă totodată. Personajul din dreapta, cu sprâncenele, mustața și mâna osificate, un leitmotiv la Dalí, confruntă o Gala viu colorată, surâzătoare și plină de viață. Personajele lui Millet transformă figurile în stânci biomorfice mari și albe, menhire atavice, în Îngerul arhitectonic al lui Millet (1933), iar în Atavismul
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
pe care o călcăm și văzduhul pe care-l respirăm. Nu numai patria se pregătește de alegeri, ci și mișcarea olimpică. Țiriac e un fel de Iliescu la sfîrșit de mai multe mandate, minus Corina Crețu, minus „măi dragă“, plus mustața, plus surprize-surprize, plus avioanele personale, plus un miliard de dolari. Cum COR-ul e o chestie ereditară ca suflul sistolic, vechiul președinte face pîrtie pentru favoritul Octavian Morariu. Ceva mai stilat decît Adrian Năstase, nițel mai francofon decît Mircea Geoană
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
de floarea-soarelui contra sumei de 5 dolari. Sau ce naște din pisică șoareci mănîncă. Așa își intitula Nicolae Filimon romanul apărut în 1863. Personajul central se numea Dinu Păturică și era un boiernaș parvenit. Cînd boierii pămînteni aveau încă bărbi, mustăți, caftan și anteriu, arivistul Păturică umbla ras și încerca să facă pe franțuzitul într-un București care încă nu se scuturase de Fanar. Veacurile s-au schimbat, oamenii nu. Caftanele, anteriile și pantalonii „de postavă văpsiți cafeniu“ au ajuns la
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
părăginit și gol. Iarbă mare, bănci de rezervă deteriorate. Meciul e aprig, antrenorul gazdelor strigă în ungurește la elevele sale, fără să fie probabil adeptul enclavizării, ci pur și simplu din obișnuință. Omologul bucureștean, un tip între două vîrste, cu mustață, se agită, ceartă jucătoarele, care aleargă de parcă în joc s-ar afla potul Ligii Campionilor. Se șutează îndesat, se transpiră abundent și se țipă subțire. În final, bucureștencele înving, după ce vor fi trecut prin mari emoții. Se bucură fără margini
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]