3,917 matches
-
Craiova Dolj ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 35. Penitenciarul de Minori și Tineri Tichilești Tichilești Brăila ─────────────────────────────────────────���────────────────────────────────────── 36. Penitenciarul-Spital București-Jilava Str. Sabarului nr. 1 Jilava Ilfov ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 37. Penitenciarul-Spital București-Rahova Sos. Alexandriei nr. 154 București ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 38. Penitenciarul-Spital Dej Str. Parcului nr. 18 Dej Cluj ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 39. Penitenciarul-Spital Târgu Ocna Str. Crizantemelor nr. 9 Târgu Ocna Bacău ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 40. Penitenciarul-Spital Colibași Bd. Dacia nr. 1 Mioveni Argeș ─────────────────────────────────────────────────────────────────��────────────── 41. Penitenciarul-Spital Poarta Alba Poarta Alba Constanța ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 42. Centrul de Reeducare Buziaș Str. Florilor nr. 14 Buziaș Timiș ─────────────────��────────────────────────────────────────────────────────────── 43. Penitenciarul Găești Str. Dumbravei nr.
HOTĂRÂRE nr. 1.849 din 28 octombrie 2004 (*actualizată*) privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272127_a_273456]
-
și Tineri Tichilești Tichilești Brăila ─────────────────────────────────────────���────────────────────────────────────── 36. Penitenciarul-Spital București-Jilava Str. Sabarului nr. 1 Jilava Ilfov ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 37. Penitenciarul-Spital București-Rahova Sos. Alexandriei nr. 154 București ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 38. Penitenciarul-Spital Dej Str. Parcului nr. 18 Dej Cluj ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 39. Penitenciarul-Spital Târgu Ocna Str. Crizantemelor nr. 9 Târgu Ocna Bacău ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 40. Penitenciarul-Spital Colibași Bd. Dacia nr. 1 Mioveni Argeș ─────────────────────────────────────────────────────────────────��────────────── 41. Penitenciarul-Spital Poarta Alba Poarta Alba Constanța ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 42. Centrul de Reeducare Buziaș Str. Florilor nr. 14 Buziaș Timiș ─────────────────��────────────────────────────────────────────────────────────── 43. Penitenciarul Găești Str. Dumbravei nr. 2 Găești Dâmbovița ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 44. Centrul de
HOTĂRÂRE nr. 1.849 din 28 octombrie 2004 (*actualizată*) privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272127_a_273456]
-
Penitenciarul-Spital Colibași Bd. Dacia nr. 1 Mioveni Argeș ─────────────────────────────────────────────────────────────────��────────────── 41. Penitenciarul-Spital Poarta Alba Poarta Alba Constanța ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 42. Centrul de Reeducare Buziaș Str. Florilor nr. 14 Buziaș Timiș ─────────────────��────────────────────────────────────────────────────────────── 43. Penitenciarul Găești Str. Dumbravei nr. 2 Găești Dâmbovița ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 44. Centrul de Reeducare Târgu Ocna Str. Tisesti nr. 137 Târgu Ocna Bacău ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 45. Centrul de Formare și Str. Nicolae Grigorescu Specializare nr. 8 Arad Arad a Ofițerilor din Administrația Penitenciară ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 46. Școala Națională de Pregătire a Str. Tisesti nr. 137 Târgu Ocna Bacău Agenților de Penitenciare
HOTĂRÂRE nr. 1.849 din 28 octombrie 2004 (*actualizată*) privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272127_a_273456]
-
Mioveni Argeș ─────────────────────────────────────────────────────────────────��────────────── 41. Penitenciarul-Spital Poarta Alba Poarta Alba Constanța ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 42. Centrul de Reeducare Buziaș Str. Florilor nr. 14 Buziaș Timiș ─────────────────��────────────────────────────────────────────────────────────── 43. Penitenciarul Găești Str. Dumbravei nr. 2 Găești Dâmbovița ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 44. Centrul de Reeducare Târgu Ocna Str. Tisesti nr. 137 Târgu Ocna Bacău ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 45. Centrul de Formare și Str. Nicolae Grigorescu Specializare nr. 8 Arad Arad a Ofițerilor din Administrația Penitenciară ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 46. Școala Națională de Pregătire a Str. Tisesti nr. 137 Târgu Ocna Bacău Agenților de Penitenciare Târgu Ocna ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 47. Baza de Aprovizionare
HOTĂRÂRE nr. 1.849 din 28 octombrie 2004 (*actualizată*) privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272127_a_273456]
-
Centrul de Reeducare Târgu Ocna Str. Tisesti nr. 137 Târgu Ocna Bacău ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 45. Centrul de Formare și Str. Nicolae Grigorescu Specializare nr. 8 Arad Arad a Ofițerilor din Administrația Penitenciară ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 46. Școala Națională de Pregătire a Str. Tisesti nr. 137 Târgu Ocna Bacău Agenților de Penitenciare Târgu Ocna ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 47. Baza de Aprovizionare, Gospodărire Str. Sabarului nr. 1 Jilava Ilfov și Reparații ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 48. Subunitatea de Pază și Escortare Deținuți Str. Maria Ghiculeasa nr. 47 București Transferați ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ----------- Pct. 43 din anexa a fost modificat
HOTĂRÂRE nr. 1.849 din 28 octombrie 2004 (*actualizată*) privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272127_a_273456]
-
Tisesti nr. 137 Târgu Ocna Bacău ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 45. Centrul de Formare și Str. Nicolae Grigorescu Specializare nr. 8 Arad Arad a Ofițerilor din Administrația Penitenciară ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 46. Școala Națională de Pregătire a Str. Tisesti nr. 137 Târgu Ocna Bacău Agenților de Penitenciare Târgu Ocna ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 47. Baza de Aprovizionare, Gospodărire Str. Sabarului nr. 1 Jilava Ilfov și Reparații ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 48. Subunitatea de Pază și Escortare Deținuți Str. Maria Ghiculeasa nr. 47 București Transferați ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ----------- Pct. 43 din anexa a fost modificat de art. 3 din HOTĂRÂREA nr.
HOTĂRÂRE nr. 1.849 din 28 octombrie 2004 (*actualizată*) privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272127_a_273456]
-
vânatului din pădurile maramureșene este menționată și în prima atestare documentară, din 1229, a Maramureșului, în speță: a domeniu de vânătoare regal. Rezervarea unor zone în acest scop a făcut să se păstreze, până azi, denumiri ca "Pădurea Crăiască" din Ocna Șugatag. De acest aspect e legată și vânătoarea lui Dragoș Vodă, în urma căreia ar fi ajuns, potrivit legendei, în Moldova. Ultimul zimbru de pe teritoriul românesc a fost vânat în Maramureș în anul 1852. Capra neagră a dispărut din Maramureș, cel
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]
-
de pajiștile și bălțile din țară nestingheriți. Chiar și în cazul unui război între cele două țări, satele păstorilor români erau protejate de către un boier trimis special. Sarea și arama extrasă din mine au reprezentat o sursă însemnată de venit. Ocnele reprezentau un bun al domniei, fiind concesionate și zeciuite. Cea mai importantă ocnă era cea de la Ocnele Mari, lângă Vâlcea. Sarea se exporta mai ales în sudul Dunării, de unde se adunau astfel venituri importante. Vlad Dracul mărturisește despre cetatea Giurgiu
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
între cele două țări, satele păstorilor români erau protejate de către un boier trimis special. Sarea și arama extrasă din mine au reprezentat o sursă însemnată de venit. Ocnele reprezentau un bun al domniei, fiind concesionate și zeciuite. Cea mai importantă ocnă era cea de la Ocnele Mari, lângă Vâlcea. Sarea se exporta mai ales în sudul Dunării, de unde se adunau astfel venituri importante. Vlad Dracul mărturisește despre cetatea Giurgiu că "„nici o piatră din acest castel nu e, care să nu fi costat
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
satele păstorilor români erau protejate de către un boier trimis special. Sarea și arama extrasă din mine au reprezentat o sursă însemnată de venit. Ocnele reprezentau un bun al domniei, fiind concesionate și zeciuite. Cea mai importantă ocnă era cea de la Ocnele Mari, lângă Vâlcea. Sarea se exporta mai ales în sudul Dunării, de unde se adunau astfel venituri importante. Vlad Dracul mărturisește despre cetatea Giurgiu că "„nici o piatră din acest castel nu e, care să nu fi costat pe tatăl meu [Mircea
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
mai erau "dijma de produse" (a oilor, a porcilor, a găleților de grâne, a vinului, din ceară și miere, a coșurilor de fructe, a laptelui și a peștelui, a fânului etc.). Tot în categoria dijmei se mai înscriu veniturile de la ocnele de sare și din minele de aramă. Toate acestea erau adunate de către funcționari specializați (câblari, vinăceri etc.) în „casele domnești” — de fapt hambare și depozite din care domnul putea face, la o adică, daruri în natură. Este de menționat că
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
cariera de scriitor. În 1902 apare primul manuscris al romanului "Frații Potcoavă", unele dintre fragmentele acestuia fiind publicate în revista "Pagini Alese" cu pseudonimul "M. S. Cobuz". În iunie 1903, Sadoveanu este incorporat și face armata în apropiere de Târgu Ocna, perioadă care l-a inspirat să scrie „Amintirile căprarului Gheorghiță”. Această primă perioadă din viața sa avea să fie evocată de scriitor în opera sa "Anii de ucenicie" (1944). După terminarea armatei se stabilește la Fălticeni, unde întemeiază o mare
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
arestatului în prevederile Ordinului 5/1948, categoria preventivi, vizând arestarea foștilor legionari.() Neputându-se reține în sarcina sa vreo acuzație dovedită, este trimis la închisoarea Jilava, unde rămâne până la 23 aprilie 1949. Este ridicat de la Jilava și transportat la închisoarea Ocnele Mari, fără ca situația sa de reținut să primească vreo clarificare. Aici este uitat până în noiembrie 1950 când este, oficial, internat prin Decizia M.A.I. nr. 193/1950, pe timp de 24 de luni, "pentru activitate legionară", pedeapsa expirând la 29
Petre Țuțea () [Corola-website/Science/297629_a_298958]
-
luni. După eliberare, în perioada decembrie 1945 - decembrie 1948 Manoilescu și-a oferit experiența în economie noilor autorități comuniste. A fost arestat din nou în decembrie 1948 și întemnițat fără a fi judecat (!!!); a fost deținut în închisorile de la Jilava, Ocnele Mari și Sighet, fiind grav bolnav, iar la Sighet (”închisoarea elitelor”) a murit la sfârșitul lui 1950. Dacă a murit din pricina bolilor sau a relelor tratamente, nimeni nu știe, dar lipsa de tratament în cazul bolilor grave rămâne în categoria
Mihail Manoilescu () [Corola-website/Science/297663_a_298992]
-
Sebeșul, Pianul, Cugirul etc. În zona Munților Apuseni mai important este râul Arieș cu afluenții Arieșul Mare și Mic. Orașe principale sunt: Alba Iulia, Aiud, Sebeș și Blaj, urmate de orașe mai mici ca: Abrud, Baia de Arieș, Câmpeni, Cugir, Ocna Mureș, Teiuș și Zlatna, ponderea mai mare a populației fiind în regiunea urbană, cu o structură alcătuită din: 90% români, 6% maghiari, 3% germani. La recensământul din martie 2002 a fost înregistrată următoarea structură confesională la populației județului Alba: 86
Județul Alba () [Corola-website/Science/296588_a_297917]
-
Această rețea hidrografică este întregită de numeroase lacuri: Gâlcescu, Zănoaga Mare, Iezerul Latoriței (lacuri glaciare), Vidra, Brădet, Cornet, Călimănești, Dăești, Râmnicu Vâlcea, Râureni, Govora, Slăvitești, Ionești Zăvideni Drăgășani (lacuri artificiale pe Lotru și Olt pentru hidrocentrale) și lacurile sărate de la Ocnele Mari. "Munții" cu vaste "păduri de conifere și foioase" unde trăiesc urși, capre negre, cerbi, căprioare. De asemenea pășuni alpine unde "oieritul" este ocupația ancestrală a oamenilor locului. Către dealuri, plantațiile pomicole oferă fructe: mere, pere, prune, nuci, cireși, vișini
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
întregită de importante resurse minerale, importante atât pentru economia județului cât și pentru economia națională. De la Cataracterele Lotrului, lângă Voineasa, se exploatează mică, pegmatite de cuarț și fedspat; calcar de la cariera Bistrița din comuna Costești: sare (clorură de natriu) de la Ocnele Mari; cărbune brun de la Berbești, Alunu, Copăceni; țiței și gaze naturale de la Băbeni, Mădulari, Făurești; izvoare de ape minerale de la Călimănești, Băile Olănești, Băile Govora; "hidrocentrale" (17 la număr). În sudul județului, la Bugiulești, s-au găsit cele mai vechi
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
Mihăești, Căzănești, Valea Răii din municipiul Râmnicu Vâlcea, Orlești au scos la iveală mărturii ale locuirii arealului județului încă din perioada neolitică. Urmează apoi atestarea epocii de bronz prin săpăturile de la Boișoara, Buleta, Bârsești și Govora-sat din comuna Mihăești, orașul Ocnele Mari, Goranu și Râureni din municipiul Râmnicu Vâlcea, Scundu, Ștefănești. Iar epoca de fier este semnalată prin aceleași săpături la "Căzănești, Costești, Ocnele Mari, Bârsești, Valea lui Stan. Fortărețele dacice de la Ocnița, Grădiștea și Tetoiu au format un sistem defensiv
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
apoi atestarea epocii de bronz prin săpăturile de la Boișoara, Buleta, Bârsești și Govora-sat din comuna Mihăești, orașul Ocnele Mari, Goranu și Râureni din municipiul Râmnicu Vâlcea, Scundu, Ștefănești. Iar epoca de fier este semnalată prin aceleași săpături la "Căzănești, Costești, Ocnele Mari, Bârsești, Valea lui Stan. Fortărețele dacice de la Ocnița, Grădiștea și Tetoiu au format un sistem defensiv ingenios în partea sud-estică a reședinței regilor daci, Sarmizegetusa Regia, din munții Orăștiei. La Ocnele Mari, săpăturile arheologice efectuate în locul unde a existat
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
este semnalată prin aceleași săpături la "Căzănești, Costești, Ocnele Mari, Bârsești, Valea lui Stan. Fortărețele dacice de la Ocnița, Grădiștea și Tetoiu au format un sistem defensiv ingenios în partea sud-estică a reședinței regilor daci, Sarmizegetusa Regia, din munții Orăștiei. La Ocnele Mari, săpăturile arheologice efectuate în locul unde a existat cetatea dacică Buridava, cetate menționată de istoricul grec Ptolemeu în scrisurile sale, au scos la iveală bucăți de ceramică cu inscripțiile REB și BUR și o vază pe care scrie "„Basileo Thiamarcos
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
în decembrie 1989. În jurul anului 1870, este ales primar al orașului Hunedoara George Dănilă. „"În acea perioadă, Hunedoara se număra printre orașele cu o populație majoritar românească, conform recensământului din anii 1869 - 1870, alături de Brașov, Abrud, Sebeș, Alba Iulia, Orăștie, Ocna Sibiului și Hațeg. Dintre orașele enumerate mai sus, singurele localități urbane cu conducere românească sunt Hunedoara și Hațegul"” (Ioachim Lazăr). Documentele păstrate la Direcția Județeană a Arhivelor Statului arată că primarul George Dănilă s-a implicat cam în toate problemele
Hunedoara () [Corola-website/Science/296882_a_298211]
-
sau un județ în Țară Românească, fiind ajutat de un sfat de 12 pârgări și de un sfat format din bătrâni. Supravegheau meșteșugarii și negustorii, judecau membrii comunității, administrau veniturile, repartizau dările. Veniturile erau realizate de pe domeniile domnitorului, din vămi, ocne, gloabe, dări și plocoane. Dările puteau fi în natură (produse alimentare), în bani sau în muncă la construirea cetăților, poduri, transporturi, cosire etc. ori în serviciu militar prin pază hotarelor și drumurilor. Organizarea fiscală centrală avea trei instituții importante: tezaurul
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
vânătoarea cu șoimi era o distracție. Domnitorii erau obligați să trimită anual un număr de șoimi la Instanbul. În Transilvania erau resurse bogate de aur, argint, fier, sare și sulf. Sarea era monopolul regal, fiind exploatată în minele din Maramureș, Ocna Dejului, Turda, Cojocna, Ocna Sibiului, fiind transportată pe apă în celelalte regiuni ale Ungariei și în Imperiul Otoman. Fierul era extras în Hunedoara, Bihor, Ciuc, Rîmetea, Mădăraș și Vâșcau. Aurul și argintul erau extrase din Munții Apuseni la Zlatna, Abrud
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
o distracție. Domnitorii erau obligați să trimită anual un număr de șoimi la Instanbul. În Transilvania erau resurse bogate de aur, argint, fier, sare și sulf. Sarea era monopolul regal, fiind exploatată în minele din Maramureș, Ocna Dejului, Turda, Cojocna, Ocna Sibiului, fiind transportată pe apă în celelalte regiuni ale Ungariei și în Imperiul Otoman. Fierul era extras în Hunedoara, Bihor, Ciuc, Rîmetea, Mădăraș și Vâșcau. Aurul și argintul erau extrase din Munții Apuseni la Zlatna, Abrud, Roșia, Brad, Baia de
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Bihor, Ciuc, Rîmetea, Mădăraș și Vâșcau. Aurul și argintul erau extrase din Munții Apuseni la Zlatna, Abrud, Roșia, Brad, Baia de Cris și Baia de Arieș, Baia Mare, Rodna. Aurul mai era extras din nisipul râurilor Arieș, Lotru și Chisindia-Arad. Erau ocne de sare la Ocnele Mari și la Ocna Mică, la Ghitioara și Telega. Se extrăgea aramă la Bratilovo, iar în Buzău erau extrase resurse de chihlimbar și sulf. Când a început perioada fanariotă, minele au fost închise pentru că turcii să
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]