3,808 matches
-
altă denumire are același parfum, însă un război poate părea mai puțin grav dacă este numit "conflict armat internațional", termenul dat de Pentagon ostilităților din Vietnam. Acest război a prilejuit numeroase alte eufemisme care aveau scopul de a reduce impactul ororilor sale: de exemplu, se folosea "a elimina" pentru "a ucide și a distruge" sau "cătun nou înființat" pentru "tabără de refugiați". Asemenea termeni ne anesteziază mai ușor decît simpla folosire a metaforelor tradiționale. Wat (1988:174) descrie acest proces ca
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Dacă e să ținem cont de numeroasele nenorociri care otrăvesc lumea și care îi afectează și pe creștini este, oare, viața consacrată o problemă prioritară? Spiritualitatea întrupată a acestui papă, experiența pe care a trăit-o printre marile mizerii și oroarea dictaturilor, fluctuația oamenilor între secularism și «revenirea lui Dumnezeu», în sfârșit, orbecăiala «războiului nesfârșit» în care lumea s-a angajat, nu ar fi trebuit, oare, să ne conducă pe alte tărâmuri, să ne indice alte orizonturi, mai surprinzătoare ori mai
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
facă sau o vor face, ne-am schimbat inexorabil în însăși felul nostru de a ne simți și de a voi să fim bărbați și femei, în primul rând, iar, mai apoi, ucenici. Fie ca toate scandalurile și abuzurile, inclusiv oroarea vreunui rău provocat sau îndurat, să devină un semn acceptat, demn de a fi descifrat cu o umilință atât de radicală încât să ne ajute să regăsim calea spre casă ... și să o regăsim împreună; mai ales atunci când, pe bună
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
întreaga cultură și literatură română din 1947 încoace. Și sub Dej, și sub Ceaușescu. Cine poate uita cenzura sălbatică, stalinistă, interzicerea și masacrarea clasicilor, aruncarea atâtor scriitori în închisoare, normativele și propaganda primitivă, alungarea în exil și multe, multe alte orori? Practic, totalitarismul și dictatura comunistă au urmărit deznaționalizarea și distrugerea vechilor rădăcini, și apoi remodelarea stalinisto-ceaușistă a întregii culturi române. Ne amintim cu toții de formula: Națională în formă, socialistă în conținut. Ne este dat să trăim a doua oară aceeași
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ajuta mult, este adevărat. Adesea chiar o și fac. Dar numai forța rezistenței noastre morale și spirituale, civice și politice ne va putea salva, în primul rând, de acest ultim asalt al neocomunismului totalitar. Comunismul în literatură mai înseamnă suprema oroare pentru orice scriitor care concepe și scrie liber și independent, în demnitate: transformarea sa în funcționar literar și în instrument docil de propagandă. I s-au aruncat câteva avantaje materiale. Dar în schimb i s-au impus odiosul cult al
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de comunism, ideea însăși de partid politic a fost grav compromisă. Ea se confundă încă pentru foarte mulți subconștient sau nu cu aceea de P.C.R. A veni la ședințe, a asculta discursuri prefabricate, lozinci și limbaj de lemn, o adevărată oroare ! Și mulți, foarte mulți, fug, alungă orice atingere cu această idee, pentru ei impură. Ea este nu numai viciată, dar și teroristă ! Există și alte cauze nu mai puțin profunde și obiective. Partidul politic românesc oricare ar fi acesta după
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
clișee învățate mecanic etc. Toate marile adevăruri le descoperi singur sau nu le descoperi niciodată. N-ai nevoie de nici un ghid, care să-ți spună imperativ: gândește ca mine ! Să ne asumăm deci riscul inițiativei proprii ! Personal am rămas cu oroarea ideii de magistru încă din perioada cu o jumătate de secol în urmă colaborării cu G. Călinescu. Și mă bucur să constat că specia... tânărului rebel n-a dispărut. Din fericire. în scrisoarea XIV din Lettres Persannes, unde vine vorba
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și pe un ton obraznic. Inflexiunea vocii nu poate fi uitată: Dar este o carte de telefon particulară !. Pentru această funcționară, dovadă supremă de erezie, aberație și non-existență. Cuvântul particular îi provoca o repulsie spontană, sinceră și definitivă. O adevărată oroare. Un sistem care produce astfel de reacții trebuie pus foarte serios sub lupă și examinat cu toată atenția. Ierarhiile oficiale într-o structură de stat strict ierarhizată și de comandă, profund conservatoare și imobilă, ierarhia oficială devine metoda specifică de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
proprii, personalitate și chiar originalitate, este de neconceput. Destinul său rămâne doar sincronizarea mecanică, parafraza, compilația seacă, în perpetuitate. Când ne-am permis, cândva, să aducem unei celebrități critice franceze și unele obiecții, am produs un dezgust sincer și chiar oroare. Căci cultura română este, nu poate fi altfel, decât o eternă colonie. Un critic român măcar egal și nu mai mult cu unul occidental? Dar este o aberație totală ! A te compara cu o celebritate de la Seuil, o megalomanie nepermisă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
pe durata șederii acestuia în Franța. A fost un apropiat al lui Boris Suvarin, a denunțat Gulagul, împreună cu David Rousset, avocatul lui Kravcenko. Procesul lui Kravcenko, în 1949, a reprezentat întîiul progres împotriva totalitarismului comunist și ocazia de a revela oroarea lagărelor. A mai militat apoi, dar mereu în mod marginal. A intrat în Mișcarea pentru Statele-Unite socialiste ale Europei, înainte ca aceasta să devină Mișcarea socialistă pentru Statele-Unite ale Europei. Cu el am fondat aceasta mișcare în 1945-46, alături de Georges
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
torționar e un ticălos și atît. Salagnon e un tip cu studii, un om inteligent și sensibil, parașutat în Indochina din 1946. Cum reacționează un asemenea om într-o situație de război? Ce transformări induce confruntarea cu teama, sau cu oroarea în cel mai înalt grad la o ființă umană educată și echilibrată? Iată genul de probleme care îl pasionează pe Alexis Jenni și cărora a încercat să le dea un răspuns prin intermediul personajelor sale. Îmi mergea prost ; totul merge prost
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
extremă, el nefiind o excepție, ci un simptom al unei lumi tot mai ruptă de ea însăși și de valorile pe care s-a clădit. Dincolo de torturile incredibil de crude la care a fost supus tînărul Ilan (Elie, în roman), oroarea supremă constă, poate, în faptul că el a fost răpit, chinuit și ucis pentru că banda îi reproșa apartenența la o comunitate pe care o percepeau ca integrată, în vreme ce ei reprezintă rebuturile, deșeurile pe care o lume bogată și organizată le
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
sa urmărindu-i pe tineri prin toate locurile implicate: Bagneux, Bobigny, Paris, Abidjan, apartamente, beciuri, străzi, mașini, internetcafe-uri, hoteluri, aeroporturi etc., oră de oră, ca un polițist, dublat de un sociolog și, desigur, de un scriitor adevărat. Ideea că, adesea, oroarea provine din absurditate sau, mai rău, din exces de inteligență, nu e o noutate, psihologia călăului a fost îndelung studiată de-a lungul timpului (între alții, mai recent, de Hannah Arendt sau Jonathan Littell). Dar ineditul analizei lui Morgan Sportès
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
cu zecile, amestecînd reportaje și mărturii directe, de n-ar fi să-l amintim decît pe cel al lui Jean Hatzfeld, La stratégie des antilopes, laureatul premiului Médicis în 2007. Nici nu e de mirare, Occidentul ca în atîtea alte orori petrecute în ultimele zeci de ani a jucat un rol mult mai mare și mai împovărător decît răzbate din mesajele sale oficiale. Dar de data aceasta, lucrurile se prezintă altfel. Mai întîi, e vorba doar de o voce dinăuntru, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de la bun început, atît pe fond cît și în formă. Asturiana Paz e caricaturală la maximum: frumoasă, rebelă, răsfățată a aristocrației pariziene, dar permițîndu-și să deteste confortul burghez și mondenitățile. César nu îi pare defel mai credibil. Trecut prin toate ororile imaginabile (după reportaje făcute în Tailanda, în urma tsunami-ului din 2004, sau în timpul războiului din Liban), nu-și mai găsește fericirea decît în lectura clasicilor și în perspectiva unui copil, pe care îl obține, cu prețul pierderii femeii iubite. Delphine
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
nu respectă pactul autobiografic, Roussy își bate joc de pactul romanesc în spiritul căruia cititorul ar fi cufundat, de la primul rînd, într-o lume ficțională logică și predictibilă în interiorul unui cadru dat. Or, scriitura crudă și scenele scabroase, de o oroare gratuită, care abundă în cele două principale romane ale sale Du sang sur la chair d'une pomme (Un înger care plînge) și Mon père est un fantôme (Tatăl meu e o fantomă) țin mai mult de o succesiune video
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
aveau într-adevăr un panteon cu totul uzual, cu zei pentru folosul exclusiv al Greciei, în dușmănie cu numenii altor rase. Romanii cultivau zei de stat. Zamolxe era o divinitate universală, exponent al existenței de după moarte. Grecii văietători priveau cu oroare locul cu umbre al morții pe care-l așezau în Septentrionul cețos, geții n-ar fi căutat moartea cu atâta frenezie de n-ar fi socotit-o prilej de izbăvire. Tradiția spune că Decebal și toate căpeteniile sale s-au
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
s-adun frumoasele Când nu mai sunt dorite. Iar liliecii nopților Ce au aicea locul - Ascunși în hârca morților - Umblau să stingă focul. O flacără misterică Dă palidă lumină; Iar stâlpii în biserică Păreau că se înclină. O babă ce oroarele Uscaseră în lume Tot răscolea vulvoarele, Șoptind încet un nume. Intriga poemului e bizară și în definitiv de ordin secundar. Remarcabilă e la un moment dat, când Mihnea bea dintr-o hârcă, o mișcare haotică, o sarabandă de duhuri, adică
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
curîndmuntean prin mamă; dar prin amândoi părinții avea mult sânge grecesc, din al grecilor de aici, bineînțeles. Nuanța sa temperamentală se lămurește deplin prin această împrejurare. El are aristocratismul elinic, infatuarea aceea stăpânită cu amabilitate (era de un orgoliu imens), oroarea de mediul insalubru și vulgar, aptitudinea înnăscută pentru viața în cercurile fine și la curte, darul convorbirii. Junimiștii și-l aminteau venind la ședințele lor. Poetul obsecvios și rece strângea mâna lui Maiorescu și a lui Jacques Negruzzi, care se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
grăbeau să-i împingă fotoliul, și saluta global și cu dignitate restul asistenței ridicate respectuos în picioare. Elinitatea, în sens românesc, a lui Alecsandri se verifică în nostalgia statornică de mare și de spațiul exotic, în călătoriile lui neîntrerupte, în oroarea de frig, de zăpadă. Iarna poetul hibernează la Mircești, primăvara iese "à la recherche du soleil". Munții înălbiți de nea, brazii încărcați cu țurțuri preferă să-i vadă de pe ferestrele castelului Peleș, cu picioarele "pe covoare groase unde nu pătrunde
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
zăpăcit, acceptând să facă servicii fără a avea tăria să le ducă la bun sfârșit, ceea ce îl autorizează să ceară și el servicii oricui ("Să nu zici că nu poți! Știu că poți! trebuie să poți!"). El e comod, cu oroare de suferință și e mai ales un om manierat. Impresia că eroii lui Caragiale sunt vulgari e falsă și vine mai ales de acolo că, voind să pară distinși, ei nu și-au educat încă limbajul și gesticulația. Lărgind sfera
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ca recrut, în puterea sergentului de la cazarmă. Prin asta Vlahuță atingea punctul cel mai scump socialiștilor, chestiunea bătăii în armată, pe care unii voiau s-o dezvolte, nu din umanitarism, ci pentru a câștiga aderenți la sate și a trezi oroarea de serviciul militar. Izbucnise tocmai afacerea Dreyfus. Vlahuță cultivă nu numai scena zdrobirii soldatului-țăran în bătăi, ci și aceea a învățătorului bătăuș. Instigația școlărimii de la Contemporanul e reluată literar. "Domnu" e o fiară cu voluptatea turnatului la bancă, și scriitorul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și aceea a învățătorului bătăuș. Instigația școlărimii de la Contemporanul e reluată literar. "Domnu" e o fiară cu voluptatea turnatului la bancă, și scriitorul nu-și aduce aminte trainic din epoca băncilor decât de o strașnică bătaie. Vlahuță are în fond oroare de violență și toate schițele lui sunt obsedate de figura omului care suferă. Se pare a se zări și un dostoievskism pe cale secundară, după Zola și frații de Goncourt. Vlahuță nu e creator și opera lui e mai mult un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sufletești în "viața boierilor moldoveni". "Boierii" sunt niște bătrâni, fie încă bogați, fie mai ales scăpătați, oricum depășiți de vreme și refugiați în patriarhalitate, nedeosebindu-se întru nimic de ființele cele mai rudimentare, cu excepția conștiinței că sunt boieri și a oroarei de a se amesteca cu prostimea. Ei sunt reacționari și în război cu tinerii. Sistematizarea lor se vădește în "tabieturi", în "slăbiciuni", în "metehne". Unul iese în "cerdac" cu "ciubucul", se cuibărește pe divan, cu ochelarii prinși pe după urechi cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
distincte cu viața neamului său, cunoașterea trecutului literar și istoric al acestuia și puterea originală de a crea". Punea însă condiții de conținut, precum rezultă din expresii ca "grele rătăciri estetice și morale", "a înfățișa stări reale din viață". Avea oroare de cărțile "subversive", iar pe decadenți îi voia "țintuiți la stâlpul infamiei". Criticile în sine sunt însă superficiale și fugitive. LITERATURA DE PESTE MUNȚI Nota particulară a nuvelei lugojanului Ion Popovici-Bănățeanu (1868-1893), continuator al lui Slavici, cu același fel de oameni
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]