3,729 matches
-
cumnatul lui Isaac (prin Maria de Mangop), este atunci în lupte crâncene cu Turcii, și politica lui Isaac îi șubrezește poziția. Ștefan îl susține atunci pe Alexandru Gavras, alt cumnat căruia îi pune la dispoziție câteva corăbii și 300 de ostași cu care Alexandru ajunge la Doros unde îl detronează pe Isaac. Dar Turcii reacționează rapid și violent : pe 6 iunie 1475, comandantul otoman Ahmet Pașa Gedik cucerește Caffa și la sfârșitul anului, după șase luni de asediu, cetatea Doros : Alexandru
Principatul de Theodoro () [Corola-website/Science/327119_a_328448]
-
Palatul Prefecturii și sediul Consiliului Județean. Pe latura vestică a pieței se află clădirea "Cercului Militar", care încă adăpostește la parter fostul cinematograf "Royal", fost "Corvin", fost "Popular" și actualul "Victoria" (din 1964). În spatele Catedralei Ortodoxe este amplasat monumentul „Glorie Ostașului Român”, inițiat de administrația Gheorghe Funar pe locul unui monument al tanchiștilor sovietici.
Piața Avram Iancu din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/327165_a_328494]
-
a atacat armata germană în flancul drept. Atacul puternic al italienilor a zdrobit rândurile germanilor, făcându-și drum până la garda lui Frederic. În încăierarea care a urmat, purtătorul stindardului imperial a fost ucis iar Frederic a căzut de pe cal, toți ostașii crezând că el a fost ucis. Atacată de dușmani din ambele părți și crezând că împăratul este mort, armata germană s-a retras la Pavia. Numărul ucișilor în bătălia de la Legnano este necunoscut, însă se presupune că pierderi mari au
Bătălia de la Legnano () [Corola-website/Science/327171_a_328500]
-
ajunse la curtea regală a Poloniei, se credea chiar că merge vorba de o expediție armată trimisă de domnul Moldovei. Ulterior, regele Cazimir al IV-lea a adunat nobilii pentru o campanie împotriva rebelilor și a angajat în acest sens, ostași bine pregătiți din Ordinul teutonic. În vara anului 1490, cu toată dârzenia de care dăduseră dovadă, răsculații sunt învinși la Rohatîn de oștirea mai bine înarmată a castelanului de Liov, după care rămășițele rebele conduse de același Muha, s-au
Răscoala lui Muha () [Corola-website/Science/330660_a_331989]
-
sau două scaune. "Palatul Regal" sau "Casa Regelui", cum era de obicei numită, a rămas reședința Regelui până la "celebra confruntare" de la 1 februarie 1713. În imediata apropiere de "Casa Regelui" au fost construite o cancelarie, grajduri, acareturi, o cazarmă pentru ostași și alte clădiri. Cancelaria era de asemenea construită din cărămidă, în timp ce alte clădiri erau ridicate din lemn sau din lut. Tabăra suedeză, centrul natural al căreia era "Casa Regelui", în scurt timp s-a transformat într-o comună și, într-
Încăierarea de la Bender () [Corola-website/Science/330674_a_332003]
-
care la trec cu ușurință peste podul rămas intact și nepăzit în mod corespunzător. Atacul surpriză determină trupele române să se retragă la Berezovca, abandonând pozițiile. „A rămas pe loc doar o companie din Regimentul 57 Mehedinți, alcătuită din 62 ostași și 3 ofițeri, condusă de maiorul invalid Anghel Ciucu. Acest mic detașament a luptat eroic, baricadat în hrube și case timp de 3 zile, până la revenirea camarazilor lor”. Trupele retrase se regrupează la Bulboaca, primesc întăriri - 2 batalioane și la
Lupta de la Tighina (1918) () [Corola-website/Science/330695_a_332024]
-
Focșani, și se apropiau tot mai mult de acest „avanpost turcesc” în regiune. În martie 1790, rușii au încercuit Ismailul, care avea la moment o garnizoană de 35.000 de soldați cu 200 de tunuri, Surorov dispunea 31.000 de ostași. În dimineața zilei de 21 decembrie 1790, acesta a dispus atacul asupra cetății. După un bombardament care a durat până la ora 3:00, trupele ruse au început asaltul, la 5:30 acestea au avansat în nord, est și vest. Zidurile
Asediul Ismailului () [Corola-website/Science/330870_a_332199]
-
toate garnizoanele au fost anihilate. Rușii au jefuit orașul timp de 3 zile. Otomanii au suferit pierderi foarte mari, de cca. 30.000 de oameni, întreaga garnizoană fiind ucisă, rănită sau capturată. Rușii au au pierdut doar 5.350 de ostași, dintre care, 2.136 uciși.
Asediul Ismailului () [Corola-website/Science/330870_a_332199]
-
a „Întâlnirilor literare Radu Săplăcan” de la Beclean (începând din anul 2003). Din iunie 1994, realizează la Radio Cluj, unde este redactor, emisiunea de muzică folk „Diligența de Bizanț”. Florin Săsărman s-a preocupat, începând cu anul 2004, de soarta cimitirelor ostașilor români din Republica Moldova, lăsate în paragină sau chiar desființate de puterea sovietică și, apoi, de cea filorusă de la Chișinău. În această perioadă, ca președinte al Asociației Culturale “România din inima mea” Bistrița și în calitatea de membru al Biroului Director
Florin Săsărman () [Corola-website/Science/330173_a_331502]
-
din diaspora), Florin Săsărman a desfășurat o amplă campanie în presă în favoarea reamenajării acestor cimitire și chiar a comandat, transportat și instalat, în parteneriat cu parohii din Republică Moldova, un număr de 4 troițe maramureșene în locurile de veci ale ostașilor români de la Țiganca, Cania, Ialoveni și Nicolaieuca. Pentru această activitate, Florin Săsărman a primit în noiembrie 2007 “Diploma de excelență” din partea Oficiului Național pentru Cultul Eroilor.
Florin Săsărman () [Corola-website/Science/330173_a_331502]
-
atunci, ordinul poartă denumirea de "Ordinul cavalerilor de Malta". În timpul alianței dintre Franța și Imperiul Otoman, ele devin adăpostul principal al marinei turcești în zonă. Regele Francisc întâiul le confirmă insulelor statutul de refugiu, administrat de către călugări, dar păzit de ostași care îi împiedică cei ajunși aici să mai plece vreodată. Insulele sunt arendate conților provensali din Carcès, care cultivă aici măslini, cu ajutorul refugiaților. Cu timpul, autoritatea atât civilă cât și bisericească scade. În 1549, arenda este încredințată unui mercenar german
Insulele de Aur () [Corola-website/Science/329052_a_330381]
-
ortodox român, care a îndeplinit demnitățile de Episcop al Armatei, cu sediul la Albă Iulia (1937-1948) și apoi de Episcop al Românului și Hușilor (1962-1978). În perioada celui de-al doilea război mondial, s-a ocupat cu îndrumarea spirituală a ostașilor români care luptau pe frontul de est, celebrând slujbe religioase, susținând conferințe, îndrumându-i pe preoții militari și tipărind cărți de rugăciuni etc. A sustinut războiul pentru eliberarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord. După eliberarea teritoriului Basarabiei de sub ocupația
Episcopia Hotinului (Mitropolia Bucovinei) () [Corola-website/Science/328597_a_329926]
-
trupelor numeric inferioare ale britanicilor. Ioan a concentrat o mare parte din trupele sale în Chartres, la nord de Tours-ul asediat. Cu scopul de a majora viteza de deplasare Ioan a demobilizat totalul său de infanterie necalificată de 15-20.000 ostași. Aflând despre apropierea trupelor franceze, Eduard a ordonat retragerea. Urmărit de regele francez, Eduard se retrăgea cu trupele sale tot mai în sud. Francezii însă i-au ajuns pe englezi, la câțiva kilometri sud-vest de Poitiers. În dimineața zilei, înainte de
Bătălia de la Poitiers (1356) () [Corola-website/Science/328737_a_330066]
-
de regele francez, Eduard se retrăgea cu trupele sale tot mai în sud. Francezii însă i-au ajuns pe englezi, la câțiva kilometri sud-vest de Poitiers. În dimineața zilei, înainte de luptă în armata anglo-gasconă s-a ținut o liturgie, mulți ostași fiind numiți în titlu de cavaler, după care Prințul Eduard a dat ultimele instrucțiuni. La ordinul său a fost interzis de a lua prizonieri atât timp cât englezii nu au obținut o victorie decisivă. Prințul a ordonat oamenilor săi să se abțină
Bătălia de la Poitiers (1356) () [Corola-website/Science/328737_a_330066]
-
fiul său Filip. A pierit floarea cavalerismului francez. Printre cei uciși numărându-se: ducele Petru I de Bourbon, conetabilul Franței Gautier al VI-lea de Brienne, episcopul de Chalon, 16 baroni, 2426 cavaleri, în total fiind uciși cinci mii de ostași, trei mii în timpul retragerii. Pe 24 mai 1357 rege capturat a fost adus solemn la Londra, fiind semnat un armistițiu cu Franța timp de 2 ani. Prețul de răscumpărare a regelui a egalat suma veniturilor regale pentru 2 ani. Prada
Bătălia de la Poitiers (1356) () [Corola-website/Science/328737_a_330066]
-
de 100 de Ani, care a avut loc pe 22 martie 1421 între forțele engleze pe de-o parte și cele franco-scoțiene pe de altă parte. În luna martie 1421 trupele ducelui de Clarence, aproximativ 3.500 - 4.000 de ostași, inclusiv aproximativ 2.000 de arcași, efectua o razie de prădare în provinciile Maine și Anjou. Către 21 martie trupele engleze au ajuns la orașul Baugé, la est de Angers, capitala provinciei de Anjou, în care era situat palatul mamei
Bătălia de la Baugé () [Corola-website/Science/328750_a_330079]
-
în care era situat palatul mamei Delfinului Franței, Yolanda de Aragon. Forțele engleze, în cea mai mare parte arcași s-au împrăștiat prin împrejurări în căutare de furaje, jefuind satele din apropiere. Armata franco-scoțiană, numărând aproximativ 5.000 - 6.000 ostași, compusă preponderent din infanteriști sub comanda contelui de Buchan și noului conetabil al Franței, Gilbert La Fayette se îndrepta spre Baugé, ajungând în apropierea orașului la 21 martie. Cel mai probabil, englezii nu au cunoscut poziția și nici numărul francezilor
Bătălia de la Baugé () [Corola-website/Science/328750_a_330079]
-
Willoughby, cel stâng, Salisbury. Înaintea luptei au fost înnobilați Guillaume de Vienne, Ioan de Saint-Georges, Filip de Auxey, seniorul de Trenaunay și alții. Potrivit cronicilor înregistrare, numai Salisbury singur numai a ridicat în rang de cavaler cel puțin 80 de ostași. În locul în care armata engleză a oprit, adâncimea râului era mică. Apa ajungea la talie, râul având o lățime de 15 de metri, precum și un curs rapid. Timp de trei ore armatele au rămas nemișcate pe maluri opuse ale râului
Bătălia de la Cravant () [Corola-website/Science/328768_a_330097]
-
ore armatele au rămas nemișcate pe maluri opuse ale râului, după care Salisbury strigând "Sfântul Gheorghe!" a poruncit avansarea. În urma lui Salisbury s-a grăbit restul armatei, astfel încât "inamicul a văzut pe malul opus al râului aproximativ 1.500 de ostași, sau mai mult ... decât săbiile și sulițe lor". În același timp, arcașii englezi nu au permis francezilor să prevină trecerea râului. Potrivit "Cartei de trădări și insulte aduse Franței, de casa Burgundiei" în timpul trecerii britanicilor a râul scoțienii au deschis
Bătălia de la Cravant () [Corola-website/Science/328768_a_330097]
-
a zguduit însă foarte mult moralul scoțienilor care au pierdut mulți compatrioții în luptă, dar au continuat să fie o forță serioasă. La începutul anului 1424 Buchan a sosit din nou în Franța, aducând cu el și 6.500 de ostași. Cu acesta venind în Franța, și Archibald de Douglas, unul dintre cei mai influenți nobili scoțieni. La 24 aprilie 1424 armata scoțiană având 2.500 de infanteriști și 4.000 de arcași a venit la Bourges, reședință Delfinului (moștenitorul tronului
Bătălia de la Verneuil () [Corola-website/Science/328775_a_330104]
-
scoțieni din propria inițiativă, aruncându-se pe flancul drept scoțian neprotejat. După care dosul armatei scoțiane a fost atacat de Bedford, completând încercuirea și distrugerea inamicului. Strălucita victorie i-a costat mult pe englezi, care au pierdut 1.600 de ostași. Franco-scoțienii au pierdut 6.000 ostași, dintre care majoritatea au fost scoțieni. Aproximativ 200 au fost luați prizonieri.
Bătălia de la Verneuil () [Corola-website/Science/328775_a_330104]
-
pe flancul drept scoțian neprotejat. După care dosul armatei scoțiane a fost atacat de Bedford, completând încercuirea și distrugerea inamicului. Strălucita victorie i-a costat mult pe englezi, care au pierdut 1.600 de ostași. Franco-scoțienii au pierdut 6.000 ostași, dintre care majoritatea au fost scoțieni. Aproximativ 200 au fost luați prizonieri.
Bătălia de la Verneuil () [Corola-website/Science/328775_a_330104]
-
urmărea: controlul drumului ce lega Megara de Teba. Spartanii și aliații lor, tebanii, au ras orașul de pe fața pământului. Mulți plateeni care au supraviețuit măcelului care a urmat după predarea cetății (conform lui Tucidide spartanii au ucis peste 200 de ostași plateeni) s-au refugiat la Atena, unde au primit cetățenia. "Pacea lui Antalcidas" din 386 î.Hr. (încheiată între Artaxerxes al II-lea al Persiei și Sparta, reprezentată de generalul Antalcidas) le-a permis descendenților refugiaților plateeni să-și reconstruiască cetatea
Plateea () [Corola-website/Science/328827_a_330156]
-
poterna Chenault"". În plus, rezultatul primului atac a fost deteriorate și avarierea gravă a multor cladiri. La 21 octombrie a fost atacat zidul (valul) turelei franceze. Primul atac, după o luptă aprigă a fost respins, atacatorii au pierdut 240 de ostași, în timp ce apărătorii 200. După aceasta, englezii au abandonat atacul frontal și au decis să submineze zidul care apăra turela. Această încerecare a fost una de succes, apărătorii s-au retras pentru a apărara turela, dar focul de artilerie feroce a
Asediul Orléans-ului () [Corola-website/Science/328826_a_330155]
-
troieni că dacă lasă să intre în oraș Calul troian vor cădea într-o capcană întinsă de grecii ahei: Laocoon a izbutit să arunce o lance în calul de lemn, iar când troienii erau pe punctul de a distruge calul, ostașii troieni l-au adus pe Sinon care prin minciunile plănuite de Odiseu a ajuns să-l lămurească pe Priam de faptul că calulreprezenta o imagine sfântă a Atenei. Laocoon, în încercarea sa de a opri intrarea calului în oraș, a
Laocoon și fiii săi () [Corola-website/Science/328829_a_330158]