3,785 matches
-
de pantă și microdepresiuni cu ochiuri de apă stagnantă, unde se instalează habitate higrofile. Alte amenințări sunt: desțelenirea unor suprafețe de stepă din sit și cultivarea lor, existența în imediata vecinătate a terenurilor cultivate a speciilor ruderale, unele chiar invazive, pășunatul, managementul defectuos al deșeurilor și existența unor drumuri agricole circulate în incinta sitului. Harta cu distribuția habitatelor de pajiști cu Molinia caerulea, tufărișuri ponto-sarmatice și stepe ponto-sarmatice este prezentată în Anexa nr. 2 la Planul de management. Tufărișurile ponto-sarmatice, 40C0
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
bovine și ovine. Starea de conservare a habitatelor utilizate ca fânețe este favorabilă la bună, pe când habitatele stepice și tufărișurile ponto-sarmatice exploatate ca pășune, tind să aibă o stare de conservare nefavorabilă, prin simplificarea compoziției lor floristice. Principala amenințare este pășunatul, prin reducerea speciilor bune furajere, tasarea terenului, schimbarea reacției chimice a solului, datorită dejecțiilor de animale și prin pătrunderea speciilor de buruieni invazive. Prin Planul de management al sitului se urmărește creșterea suprafețelor gestionate durabil, prin implicarea factorilor interesați, reglementarea
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
din situl Fânețele seculare Ponoare Tabelul nr. 8 *Font 9* ┌─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┐ │ Activități │ Indicatori de realizare Creșterea suprafeței pe care se reinstalează habitate naturale A.22. Restricționarea utilizării │- 4 ha din sit destinată vizitării │ │drumurilor agricole Scăderea suprafețelor pășunate A.23. Interzicerea pășunatului │- zero ha pășunate în perimetrul sitului Încurajarea utilizării durabile a resurselor naturale A.27. A.28. Amenajarea infrastructurilor de │- 5 panouri informative amplasate în sit │ │vizitare A.29. A.30. A.31. Colaborarea cu factorii interesați │- 10 parteneriate încheiate între
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
localitățile aflate pe teritoriul Rezervației Biosferei "Delta Dunării" sau în cele limitrofe poate recolta în scop gospodăresc resurse naturale regenerabile și poate folosi unele terenuri din domeniul public de interes național, ieșite temporar de sub ape, pentru activități economice tradiționale, respectiv pășunat, albinărit, culturi agricole, în baza normelor aprobate prin decizia guvernatorului și cu respectarea condițiilor de la alin. (1). Se consideră localități limitrofe următoarele UAT-uri al căror teritoriu administrativ se află parțial în RBDD: Grindu; Luncavița; Niculițel; Isaccea; Somova; Nufăru; Mahmudia
PROCEDURĂ din 11 aprilie 2008 (*actualizată*) de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor şi animalelor din flora şi, respectiv, fauna sălbatice şi a importului acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272339_a_273668]
-
de pășuni și fânețe, naturale ori cultivate, folosite pentru producția de iarbă sau de alte plante erbacee furajere, care nu au fost incluse timp de cel puțin 5 ani în sistemul de rotație a culturilor și care sunt utilizate pentru pășunatul animalelor și producerea de furaje, cu respectarea bunelor condiții agricole și de mediu, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare; ... ----------- Lit. a) a art. 1^1 a fost modificată de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 31 din 25 februarie
ORDIN nr. 246 din 23 aprilie 2008 (*actualizat*) privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu şi zone defavorizate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249388_a_250717]
-
a fost modificat de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 31 din 25 februarie 2013 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 26 februarie 2013. (2) Pentru acordarea plății unice pe suprafață pentru pajiștile permanente comunale utilizate pentru pășunatul animalelor sau producerea de furaje, pe lângă documentele prevăzute la alin. (1), se anexează următoarele: ... a) copie a cardului exploatației conform Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de identificare și înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor și bovinelor, aprobată prin Ordinul președintelui
ORDIN nr. 246 din 23 aprilie 2008 (*actualizat*) privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu şi zone defavorizate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249388_a_250717]
-
săpăligii din corn de animal). Solurile bogate în cernoziom și pânza freatică la mică adâncime au determinat cultivarea intensivă a plantelor. Zona păduroasă a oferit un fond cinegetic bogat care sub aspect economic reprezenta o sursă importantă pentru vânătoare și pășunat. Pădurea a servit ca loc de exploatare pastorală, agricolă și apicolă și ca loc de așezare a satelor sau drumurilor. Pe harta întocmită de stolnicul Constantin Cantacuzino în anul 1700 precum și în cea a lui Specht (1790), Caracalul apare înconjurat
Caracal () [Corola-website/Science/296952_a_298281]
-
de lunca și izlaz a cărei stăpâna era, să fie trecută cu moară pe numele morarului, iar țăranii care macină la moară să lase animale la păscut. Ulterior poruncii date de către contesă, în anul 1915 a fost înființată Asociația de Pășunat a Urbariaristilor din Comuna Crivina. A ținut foarte mult la oamenii din zonă. Fiul ei a murit într-un duel pentru salvarea onoarei unei românce. A fost înmormântat într-o cripta în apropierea satului Poieni. Și astăzi se văd ruinele
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
cale ferată erau la Banloc. În acest an s-a schimbat numele satului din Offszenitza în Karatsonyifalva, după numele proprietarului (Monografia Comitatului Torontal, Barawszky Samu) În anul 1911 există în comuna reuniune de cântări, reuniune de citire și asociație de pășunat. Primul război mondial a cerut 29 de victime și din rândul locuitorilor din Ofsenița. În amintirea celor căzuți în război s-a ridicat monumentul eroilor din centrul comunei, care a fost executat din marmură albă, ridicată pe un postament de
Ofsenița, Timiș () [Corola-website/Science/301382_a_302711]
-
au avut moșiile în zonă. Balda este limita administrativă sudică a orașului Sărmașu la circa 4 kilometri sud, în direcția orașului Luduș. Este înconjurat de dealuri mari, cu câteva pâlcuri de pădure răzlețe, majoritatea terenului fiind utilizat pentru agricultură sau pășunat. Satul are forma literei "U" cu baza la șoseaua DJ151 Luduș - Sărmașu și cu brațele înspre vest. Partea sudică a satului este situată pe valea unui afluent al râului Pârâului de Câmpie, fiind mai bogată în surse de apă. Partea
Balda, Mureș () [Corola-website/Science/300108_a_301437]
-
de pe teritoriul satului se reflectă direct în alcătuirea vegetației. La cele mai mari înălțimi se întâlnește etajul alpin reprezentat prin pajiști alpine alcătuite din gramine microterme că Festuca sapina, Agrostis rupestris, funcus trifidus. Adeseori aceste pajiști sunt degradate în urmă pășunatului excesiv . Fauna este răspândită în funcție de vegetație, astfel în etajul alpin este prezentată acvila , gaița de munte, forfecuța, dintre păsări, cerbul, porcul mistreț dintre mamifere. În etajul făgetelor putem aminti căprioara, veverița , mistrețul, lupul, vulpea dintre mamifere, mierla, cinteza, gaița, cucu
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
brațe de muncă la cosit și la strânsul lui. S-a impus astfel alternanța țarină-imaș, adică într-un an terenul se ara și se semăna, în celălalt se pășuna și se gunoia natural prin prezența oilor și vitelor mari la pășunat, cu excepția boilor, care se duceau în ciurdă pe platoul de pe Muntele Mare. Mai la îndemâna oamenilor erau locurile de pe terasele cu pante domoale de desupra satului, delimitate adeseori de păraie mari și foarte adânci, datorate eroziunii solului, de obicei împădurite, unde
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
că mai mulți codri din Europa de est amintesc, prin numele lor, de acest popor: i erau descriși în De administrando imperio, lucrare a împăratului Constantin al VII-lea Porfirogenetul, ca „populație nomadă, care se deplasa în funcție de ploi și de locurile de pășunat” și că „erau bogați” de pe urma controlului exercitat asupra rutelor comerciale și a negoțului de sclavi, blănuri și ceară. Cronicarul Marzaui (Marzawi) furnizează în secolul al IX-lea detalii privitoare la teritoriile stăpânite de pecenegi:Structura socială la pecenegi era tipică
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
valea Bărăștiului, dar și pe platouașele de pe versanții dealurilor, mini depresiuni, văii (păraie) astfel: - pe dealul Copăciosu cătunul Bâcuiești, pe valea Brezăii cătunul Albești, pe depresiunea de sub Podeu Germănești, în capătul din nord pe vale Anceștii. Cătunele cu zonele agricole, pășunat, pădure aferente se numeau "crânguri". Intrarea (acccesul) în sat se face acum de la sud spre nord pe două drumuri (unul al satului si unul al pădurii), amenajate de o parte și alta a văii, care după vreo 4km se unesc
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
aruncate în baltă Zălăuașului de lângă Aluniș. După revoluția din 1848, în 1854, situația socială și economică a huducenilor s-a schimbat, participanții la revoluție fiind împroprietăriți. Locuitorii satului au primit pământuri, păduri și li s-a acordat și drepturi de pășunat, toate acestea în baza calității de participant la revoluție sau de urmaș al unui revoluționar. În Maiorești calitatea de participant la revoluție a fost respectată cu sfințenie, fiind de multe ori asimilată precum o normă juridică. Revoluția a adus schimbări
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
timpul, pierzându-li-se neamul, a dispărut. Cătunul Răiculești așezat între moară și dispensarul comunal, își are obârșia în comunele Icoana și Băliganu pe Olt, sat ai cărui locuitori, plecați cu oile spre răsărit să-și găsească loc bun de pășunat, au fost surprinși de legile țării dintre anii 1700-1750 și s-au statornicit pe aceste meleaguri. Altă variantă ar fi că și ei fuseseră prigoniți de turci, ascunzând panduri, după revoluția lui Tudor Vladimirescu, și-și găsiseră loc pe aici
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
loturi lui Brâncoveanu la 1688 , fiind scutiți de bir și dijmă și primind în schimb , locuri pentru pășuni și fânețe , necesare pentru animale , mai ales pentru oi . Atrași probabil de condițiile de existență mai bune și de suprafețele mari pentru pășunat , pe teritoriul localității s-au adunat moșneni și clăcași , veniți din diverse regiuni ale țării , mulți dintre ei ca păstori . Cei mai mulți păstori însă , au venit în timpul domnitorului Știrbei Vodă ( 1849 - 1856 ), printre aceștia numărându-se , oltenii “, care au venit comuna
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
de apă și pârâul Solonț poartă spre Tazlăul Mare , cantități uriașe de apă într-un interval mic de timp ( sub formă de viitură) distrugând totul în cale . În fața satului pe versantul de sud , până pe dealul Sorbului , este izlazul ( loc de pășunat pentru vite) , cu restricții primăvara , pe care se organizează cirezi de vite cu văcari plătiți de săteni. Date Istorice. Acest sat , se pare că poartă numele unei persoane : Băhnaș sau Bahnaș . Pe la începutul secolului al xvi -lea , satul se numea
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
de acces: DJ 118 Sănduleni-Florești cu acces către DN 11 Bacău-Brașov si DN 2G Bacău - Moinești cu acces la DN 12A, spre Comănești. Activități zonale: cultivarea pământului, creșterea animalelor, industria petrolieră, prelucrarea lemnului, zonă de deal cu mari posibilități de pășunat și produs furaje. Ca vechime, cercetările arheologice atestă așezările omenești din zona Văii Tazlăului până în neolitic și perioada stăpânirii Imperiului Roman. În zonele imediat învecinate s-au descoperit așezări neolitice aparținând culturii Starĉevo-Criș (la Verșești, Onești, Oituz), culturii Cucuteni (Băsești
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
deoarece suprafețele de pământ deținute erau reduse și calitatea solului terenurilor era de calitate mai scăzută. Cu toate acestea, ocupația predominantă a locuitorilor a fost creșterea și îngrijirea animalelor datorită posibilităților oferite de proprietatea unor suprafețele întinse de terenuri pentru pășunatul animalelor, atât în împrejurimile satului dar mai ales pe dealuri sau la munte, terenurile erau fie sub formă de izlazuri sau parcele individuale, având lăcașuri sau stâne (la munte) unde locuiau păstorii.Aceste stâne aveau în mijloc vatra amenajată pentru
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
în păduri și munți, dintre aceștia însă foarte mulți nu știu ce este acela composesorat. Foarte puțini mai merg în pădurea de lângă sat (ca părinții lor) după lemne cu: carul, sania sau tânjala. De asemenea ne mai practicându-se vara la munte pășunatul animalelor: vite mari sau oi, pe terenurile livedenilor merg la păscut cu vitele sătenii din zona orașului Uricani și pădurea livedenilor este exploatată de intreprinderile de stat (Ocolul Silvic sau IFET-ul din orașul Lupeni) pentru interesul altora, lucrători din
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
cu scopul prevenirii, încetinirii sau opririi declanșării acestora. În acest sens se pot delimita două categorii de măsuri: preventive și curative sau de ameliorare. Măsurile preventive urmăresc preîntâmpinarea producerii alunecărilor. Dintre acestea cităm: menținerea învelișului vegetal pe versanții înclinați; raționalizarea pășunatului sau interzicerea acestuia pe pantele care indică alunecări în pregătire; practicarea arăturilor în sensul curbelor de nivel; uscarea argilei prin drenări de suprafață și subterane, prin intermediul cărora apa să fie evacuată în afara regiunii cu potențial de alunecare; modificarea naturii argilelor
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
usuce și procesul de alunecare poate fi oprit. Numai după o asemenea măsură urmează și amplasarea de ziduri sau diguri din beton, care să fie montate cu o talpă cât mai adancă în sol, concomitent cu împădurirea versanților și interzicerea pășunatului. Nisipul este o rocă detritică, necimentată, marea mobilitate și permeabilitate fiind proprietățile ei specifice. Nisipurile predominant cuarțifere au o mare mobilitate, pe când cele care conțin minerale diverse, pot forma un fel de liant (nisipuri micacee, feldspatice). În ultimul caz, ele
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
sate de moșneni, care se ocupau cu vânatul și prelucrarea lemnului. Moșia a fost atribuită în 1672 de domnitorul Radu Leon moșnenilor sibiceni (din Sibiciu de Sus și Sibiciu de Jos) care au stăpânit-o în devălmășie, folosind-o pentru pășunat, întrucât zona Sibiciului nu avea terenuri suficiente. În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu s-a stabilit dreptul de proprietate asupra munților Buzăului, acesta revenind unui număr de cinci persoane, proprietatea întinzându-se până la granița cu Imperiul Austriac, printre care un anume
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
orchestră și promovată ca loc de vindecare a ftiziei. Cum stațiunea era amenințată de viiturile ce antrenau bolovani venind de pe dealul neîmpădurit Tega, pe care se formaseră crevase, Maican a ordonat plantarea de brazi pe acel deal și a interzis pășunatul. Acea zonă este astăzi o pădure deasă de brazi care a înlăturat pericolul viiturilor. În timpul Primului Război Mondial, zona a fost ocupată între 1916 și 1918 de armatele germane, care au găsit la Gura Teghii un loc propice pentru construirea unui sanatoriu
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]