4,130 matches
-
a constata fapta ofensatoare. În această situație, dacă nu vrea să se vadă târât prin tribunale, amorezului prins în flagrant nu-i rămâne decât să o ia de soție sau să răscumpere cu bani ocara adusă tinerei persoane. Așa a pățit, povestește marchiza de San Carlos, un milionar din America de Sud, care a fost nevoit să plătească 200 000 de franci unei domnișoare zglobii care sucise capul fiului său. Un spițer, care fusese și el prins în capcana flirtului, a fost silit
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
dea de mâncare, verișoara ei, Frumosu Eleonora care născuse un copil a solicitat-o pe Maria, sora mea, să se ocupe de creșterea lui. În împrejurarea descrisă, acum, gândurile noastre ne frământau și ne trimiteau la a afla, ce o să pățim la jandarmerie, deși nu ne închipuiam de ce am fost s ăltați de acasă. Mama deja începuse să plângă, iar eu care căutam cu privirea încotro suntem dirijați, ce credeți, o și zăresc pe sora mea Maria care, și ea, identificânduăne
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
sfîrșească ceva nu știu ce, poate viața acolo, pe lespezile din San Pietro in Vincoli. Desigur că acum, cînd vă povestesc toate acestea, risc să par îngrozitor de melodramatică, dar atunci așa mi se părea mie. Ce vreți, cred că oricare dintre noi pățește uneori așa ceva. Abia tîrziu, peste cîteva minute sau peste cîteva sute de ani, am simțit că nu sunt singură și am văzut că pe treptele altarului stăteau cei doi tineri ciudați, care nu vorbiseră nimic tot timpul. Și atunci m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
unghiile și cu pumnii pe mine. Luasem de multe ori note mai bune decât el și așa ceva nu putea să suporte. Nu se putea răcori decât bătându-mă. Și doar eram elev mediocru. Asemenea bătaie și asemenea rușine nu am pățit decât o dată în viață. Atât eram de rușinat că am fost păcălit, încât nici celor de acasă nu le-am spus nimic. Târziu de tot, când crescusem mare, le-am povestit isprava băiatului și cucoanei inginerului. Întâmplarea a avut în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
din partea mea, recunoscu el cam rușinat. Aveam impresia nevoii de o „supapa” de siguranță și aceea ai fost tu, Lăură. Asta-i tot, dar nu am avut niciodată curajul să- ti spun. Lăură zâmbi. - E clar c-ai s-o pățești până la urmă! Era la fel de frumoasă, era foarte vioaie, dar ceva în ea devenise acum mult mai evident și mai constant că altădată: afișa un amestec de insensibilitate și insecuritate. El îi zise: - Ar trebui să te autoevaluezi. Lăură
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
rog, astâmpără-te, zise Lăură. -Sunt cuminte, răspunse el. -Eu nu, replică ea. Nu vreau să te las. Doar să pun un pic mâna. -Lăură, o cauți cu lamânarea, glumi el pe seama neastâmpărului ei. -De ce? -Iar o s-o pățești! Se mai uita o clipă în ochii lui și-i spuse: -Închide ochii! Simți că ea se ridică ușor, așezându-se iarăși lângă el. Deschise ochii, dar acum îi închisese ea. Caută neastâmpărat sânii ei rotunzi și grei și-i
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
l-am văzut și la românii din Bucovina de Nord, pun pe masă toate felurile de mâncare deodată, nu pe rând, ca la noi. Și eu cred că e mai bine așa, pentru că omul mănâncă ce-i place și nu pățește ca "țiganul" flămând aflat în vizită la cumătru, care s-a săturat cu primul fel și apoi s-a uitat cu ciudă la felurile următoare, mai gustoase, dar fără folos. Moștenirea socialistă este încă puternică. Capitala este, în mod evident
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
uimit și încântat pe mulți, dar au stârnit și ura celor educați de decenii în spirit stalinist. Gorbaciov nu a dorit distrugerea sistemului în fruntea căruia se afla, ci doar reformarea lui, aducerea lui "la zi". Numai că el a pățit ca ucenicul vrăjitor, care, după ce a dat drumul la stihii, a uitat formula prin care puteau fi aduse înapoi și stăpânite. Sistemul economic și cel politic sovietice erau atât de depășite, încât fie cea mai mică fisură putea duce la
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
se maturizase și nu mai era dispusă să asculte orbește de Unchiul Sam. Dar Franța s-a mai răzbunat pe SUA și într-un fel, oarecum, involuntar: i-a lăsat moștenire Vietnamul și Indochina, în general, și știm ce au pățit acolo americanii. Și acum, dintr-o dată, Franța s-a hotărât să revină la sentimente mai bune, să se întoarcă, cu totul, la sânul Alianței. De ce? Lumea s-a schimbat profund. SUA nu mai sunt liderul mondial, de necontestat. Irakul a
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
din care a generat Alexandru Mălin-Tacu, poetul care a pornit către aștri la vârsta de roua proaspătă, mai tarziu lovit de ură stranie a securității comuniste. Că Alexandru a cântat ,,Trăiască regele” și a fost, elev fiind, torturat, au mai pățit-o și alții...; ca apoi, pentru refuzul categoric de a depune jurământul militar În fața comisarului politic al Armatei roșii, eliberatoare, a fost arestat, condamnat, Întemnițat și transformat În forța de muncă ieftină, a fost drumul pe care au mers mulți
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
cu sângele În urină) și brigadierul, daca nu crede, este invitat la closet să-i arate... faptul reclamat, mai ales că În colonie nu există dispensar; Niță asculta cu multă luare-aminte și-i spune lui Humulescu că și el a pățit mai zilele trecute la fel, dar band multă apă i-a trecut; În consecință, i-a recomandat colegului meu de „echipa” să bea mai multă apă, chiar pe stomacul gol, și-i va trece boală. Nu mai știu cum a
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
identificări făcute cu ajutorul unor liste și numărători repetate, am fost Îmbarcați În vreo douăzeci de autocamioane cu prelata și duși sub pază severă până pe platoul din mijlocul lagărului Peninsula. În capitolul următor, voi Încerca să vă relatez ce-am mai pățit și ce-am mai vazut și În această „colonie de reabilitare prin munca” Valea Neagră-Peninsula”. La noul ,,domiciliu” se numește un titlu din capitolul cărții lui Cezar Zugravu, unde acesta descrie viața de la lagărul ,,Peninsula” - locul unde s-a Întâlnit
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
a păcălit pe junimiști de două ori. Întâi cu poezia „Eu și Ea”, publicată la 15 iulie 1871. Poezia era semnată de un oarecare I. M. Elias, ca traducere dintr-un inventat poet german Gablitz. A doua oară, Junimea a pățit-o și mai rău. În 1875, s-a primit și s-a publicat în Convorbiri literare poezia „La noi”, semnată P. A. Calescu. Era un acrostih care desemna titlul revistei Convorbiri literare. Cel care a descoperit și semnalat păcăleala a fost
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
Eminescu. Momentul este descris de Iacob Negruzzi: „În ziua apariției Convorbirilor eu stam acasă cu revista în mână... când Eminescu intră în odaie la mine palid la față și fără a-mi da o bună dimineață îmi spuse încet: Am pățit-o! Am fost păcăliți de Hașdeu! Cum așa? Ce fel? La noi e putred mărul e iscălit de P.A.Calescu,adică Păcălescu”... La Junimea totul era croit pe măsura membrilor ei. Componenții societății - grație lui Pogor și nu numai - purtau
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
mine mai la vale, în cazul acesta am să-l opresc zicându-i bunăoară: <<Nu ești în drept să te superi, onorabile cetățene, bunăoară, căci iată chitanța care dovedește că eu plătesc taxă pe burlăcărit firește>>”. Altădată spunea ce a pățit popa de la Neamț în noaptea Sfântului Toma: „Era în noaptea Sfântului Toma. Popa de la Neamț cetea la o lumânărică din biserică, viața sfinților, având pe dascăl lângă el. Când popa, în glasul lui nazal dar creștinesc, ajunse la pasagiul: <<Avraam
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
pentru a mânca. Cei de față s-au dezmeticit relativ repede și au început să sporovăiască între ei zgomotos. Vrute și nevrute minciuni și adevăruri, banalizând ori exagerând. Fiecare are deja varianta lui și fiecare după puterea de imaginație, anticipa ceea ce voi păți din cauza ,,inconștienței’’ de care am dat dovadă. Acum răsuflă ușurați, la fel și eu, că nu au fost ,,băgați în seamă’’ și ei. Aceștia sunt cei mai mulțumiți. * * * Tot acest show de prost gust a culminat cu următoarea scenă plină
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
mai avut nevoie de el și, mai ales, când a simțit nevoia de a dezorganiza opoziția conservatoare care începuse să devie supărătoare, și-a atras centrul, a adus pe Vasile Boerescu la Externe și a jertfit pe Kogălniceanu. Așa au pățit, rând pe rând, Manolachi Costachi, Gheorghe Vernescu, Nicolae Ionescu și alții. Rândul lui Kogălniceanu se apropia. în ziua de 12 februarie, cetatea Vidinului, care erea asediată de români, cât și fortăreața Belgradjikul, capitulează. între Izzet-pașa, comandantul Vidinului și general Manu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
peste câteva zile, o nouă scădere a rublei de argint va fi decretată. Imediat a dat fuga la minister, s-a înțeles cu mandatarul nostru ca să înlesnească operația împrumutului și... farsa ne fu jucată. Bineînțeles, numai mandatarul nostru n-a pățit pățania noastră. anul 1879 [Diverse. Acordarea drepturilor politice la evrei. Răscumpărarea căilor ferate.] [diverse] Anul 1878 s-a închis asupra unei mari deziluzii și cu o însemnată în grijorare. România nu primise târgul ce-i oferea Rusia. Generalul Ignatief, fostul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Ion Athanasiade. Athanasiade era o figură foarte cunoscută a Bucureștilor și trecea și drept un om de spirit. Și, fiindcă o zicătoare populară atribuie cocoșaților mult duh, direcțiunea i-a fost oferită, ca un element de succes. însă Athanasiade a pățit una bună cu directoratul lui. Într-unul din numerele Scaiului s-a publicat o zeflemea pentru un domn Ghica. Acesta s-a supărat și a trimis redacțiunii o scrisoare de protestare, cerând o rectificare. Dar în loc de rectificare, omul s-a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de Instrucțiune - instalat atunci în strada Colței, în casa Ritoridi colț cu Batiștea, casă dispărută de mult - făceam serviciul la ziar seara. După o lună am părăsit redacția fiindcă Emile Galli nu a voit să-mi plătească. De altfel, așa pățeau mai toți redactorii lui. Emile Galli era un tip fără scrupul din acest punct de vedere. Mai târziu, în 1881, după ce V.A. Urechiă m-a destituit din funcțiunea de copist al Ministerului de Instrucțiune pentru faptul că participam la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
septembrie clopotul școlii și-a lansat ecoul în tot satul, n-am stat mult pe gânduri și am pornit țanțoșă spre școală. Aveam și prieteni, ce-i drept mai mari, care m-au încurajat: Hai cu noi că n-o să pățești nimic! Avem noi grijă de tine tot drumul dus și întors. M-au strigat la poartă și așa am ieșit în uliță, gata de atac. Mamei îi păru lucru de șagă, dar când văzu că se îngroașă treaba, m-a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pe care eu n-aveam cum să-l văd? Dacă... Nu vreau să-mi închipui urmările. Conștient de pericol, riscam, deși în sinea mea îi dădeam dreptate mamei. Noaptea mă visam obsedant pe stradă, mereu în spatele autobuzului. De fiecare dată pățeam ceva, și filmul mi se rupea. Pândeam, ca mai toți copiii din blocul nostru, sosirea oricărui vizitator pe două roți, la oricare vecin. Pe nea’ Mitică sau pe Clement, îi așteptam să-și lase bicicletele rezemate de scara blocului apoi
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
Cred că tot în perioada în care eram începător, mergeam amândoi pe o bicicletă. El pedala, eu așezat pe cadru, aveam grija ghidonului. Bănuiesc, am avut parte și de căzături, însă neamintindu-le, nu cred să fi fost serioase. Am pățit-o mai târziu, după terminarea liceului, când coboram printr-o pădure, la vale prin serpentine, fără să frânez. Urma o curbă. O fracțiune de secundă privirea mi-a fost atrasă pe cealaltă parte a drumului, unde apăruse cineva. Viteza era
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
Nu mă durea nimic, și mă-întrebam cum de nu mă lovisem la cap. Omul de pe cealaltă parte fugi spre mine alarmat, dar constată că în afară de o zdrelitură serioasă și o capsă a blugilor intrată-n piele, nu pățisem nimic. Tot pe două roți, am avut altă pățanie. Un vecin din spatele blocului, un sârb despre care se spunea că fusese spion infiltrat printre noi după război, avea o motocicletă cu care obișnuia să-i plimbe pe copii, arătându-se
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
comanda. Plictisit, am mers alături, la restaurantul de categoria I. Nici aici nu m-a băgat nimeni în seamă, deși eram singurul client. Nici apă n-aveam de unde bea. Revenit la hotel, indignat, i-am povestit și recepționerei ce pățisem, sperând s-o impresionez. După un timp mi-a cerut buletinul mie, și altui tip care zicea că era în delegație pe acolo. Spre marea mea mirare, aceeași doamnă m-a sfătuit să pun bicicleta pe hol, că pe acolo
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]