9,678 matches
-
mai mult de o clipă, fu urcat pe spinarea animalului; împungându-l sălbatic și urlându-i cu furie în urechi, țâșni în urmărirea Fredianei. O văzu galopând în fața sa, prin câmpie, la liziera mestecenilor. Observă că nu purta armură, ci pantaloni mulați și o bluză neagră, fără mâneci, și din nou aprecie modul său elegant de a sta în șa. Părul ei, tăiat ceva mai jos de nivelul urechilor și deci mult mai scurt decât își amintea el, se ridica și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
toracele larg, care îi ținea întinsă eleganta tunică dalmatica de culoare purpurie, cu o bogată broderie în aur; brațele îi erau musculoase, călite în exercițiul fizic făcut în tinerețe și în acțiunile dificile desfășurate chiar de curând în război, iar pantalonii militari, mulați, îmbrăcau două picioare puternice, cu pas elastic, aproape felin. în ochii săi gri-verzui strălucea lumina unei inteligențe vii, iar privirea îi era hotărâtă, ba chiar deseori ironică și neliniștitoare, într-atât încât, după câte se spunea, nici chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
fi simpli țărani, animale de rezistență, iar alții dădeau impresia de caricaturi de oameni: slabi și palizi, cu trupul deformat, îi pândeau pe noii-veniți cu priviri neîncrezătoare, atunci când nu erau fățiș ostile. Cei mai mulți purtau haine de țărani, dar nu lipseau pantaloni, tunici și jambiere militare ori hlamide fin țesute, care trebuie să fi îmbrăcat în trecut umeri mai nobili. Nu purtau toți arme, însă Sebastianus putu repede să facă, luându-se după cele ce se vedeau, un sumar și descurajant inventar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
său, pe care se distingea nasul puternic, acvilin, era încadrat de o barbă impunătoare, cârlionțată, până pe piept; părul lung și albit, îi cobora pe spate în mare dezordine, dându-i înfățișarea unui barbar. Tipice colonilor din câmpie erau, în schimb, pantalonii săi în carouri colorate și jacheta cu glugă lungă. Pe sub sprâncenele stufoase, privirea din ochii săi verzi era vie și pătrunzătoare, nu ușor de susținut. Când Divicone își opri calul în fața sa și sări jos, chipul lui încruntat se lumină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
felinarul, care căzu și se sparse în iarbă. Uleiul, totuși, continuă să ardă pentru câteva secunde, suficient ca să-i îngăduie să vadă alături de primul barbar, oprit în fața flăcării, o altă siluetă, a unui tânăr războinic, ce ieșea dintre arbuști aranjându-și pantalonii. Pe chipul său citi aceeași expresie exaltată și totodată batjocoritoare pe care o văzuse pe chipul celuilalt. îi văzu pe amândoi barbarii izbucnind într-un râs nerușinat și insultător și atunci se scutură, se răsuci brusc și începu să alerge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
la minte și deosebit de primitiv, dacă nu ar fi avut brățări de argint bătute cu rubine și pandantivul de aur - cu siguranță, rodul unor precedente furtișaguri - ce îi atârna la gât. Purta o bluză soioasă de in, fără mâneci, și pantaloni mulați, îmbibați de noroi și pătați de sânge - sângele Flaviei, gândi ea cu scârbă - strânși pe picior cu șireturile sandalelor. în grădină, Hippolita îl văzuse privind-o ironic, auzise râsul său batjocoritor, însă acum atitudinea sa părea a fi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
ce alergau în direcția opusă, având înaintea lor un bărbat uriaș, cu tenul bronzat și cu părul negru, lung și răvășit, care îi conferea, împreună cu barba neîngrijită, o înfățișare sălbatică și neliniștitoare. Purta cămașa de zale a soldaților auxiliari și pantaloni militari, dar singura sa armă era un soi de suliță scurtă, cu o lamă lată și puțin încovoiată, luată probabil de la un războinic hun. Omul se întorcea către ceilalți membri ai grupului și, cu strigăte răgușite, îi incita să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
din șa pe cel mai apropiat dintre atacatori. Și atunci, căutându-și următoarea țintă, o recunoscu. înainte de a-i vedea trăsăturile feței, îi recunoscu atitudinea, unduirea părului castaniu. Nu avea scut și nu purta armură, ci doar o bluză și pantaloni bărbătești, și călărea un minunat cal alb. Avea în mână o sabie și o îndreptase chiar pe direcția lui. Nu era timp să mai dea drumul la o săgeată, iar burgunzii - acum era clar că de ei era vorba - erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Două dintre femei stăteau relaxate pe iarbă, la vreo patru metri în dreapta lui. Dacă nu-și schimbau radical poziția înainte de momentul acțiunii, ele ar fi fost cele mai puțin capabile să-i contracareze intențiile. Alte trei femei, îmbrăcate tot în pantaloni largi, erau întinse la trei metri în stânga lui și, cumva, în spate. Erau prea aproape pentru a le ignora și aveau o înfățișare vioaie și atletică. O săritură sincronizată și ele i-ar sări în spate. Nu era deloc dispus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
o singură mișcare sincronizată trase din buzunar un căluș pe care și-l pregătise. Îi luă cam un minut să i-l lege peste gura inertă. Ceva mai degajat acum, dar fără mișcări inutile, Craig își scoase poalele cămășii din pantaloni și desfășură frânghia trainică pentru rufe din jurul taliei. Își începu acțiunea de legare, pe când femeia se porni să gemă ușor. Avu nevoie de puțin mai mult de trei minute. Apoi se ridică, nesigur dar calm. Nu-și mai pierdu timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
de zile și de nopți de la... fericitul eveniment de a ne fi cunoscut. Carol tăcu câteva minute, se sculă din pat, din poziția lui obișnuită, scoase din buzunar o legătură de chei prinsă cu un lanț de o gaică a pantalonilor, alese cheia potrivită, descuie lacătul și deschise în fine lada. Un roi negru, zumzăitor îi păli peste față. Rămaseră buimaci câteva minute, până ce vârtejul produs de mulțimea de molii minuscule, zburătăcind orbite de lumină prin cameră, se domoli. Moliile acoperiră
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
în dreptul căreia fusese scris cu majuscule: LIBERARE. Încadrat de pereții casetei următoare și prins într-o piuneză, te privea blajin și parcă surprins gornistul. Uniforma era sărăcăcioasă, dar îngrijită și-i venea bine. Purta ghete, moletiere bine înfășurate peste gambe, pantaloni de pufoaică, tunică petrecută cu centură și bandulieră, chipiu. De centură îi atârna o ploscă de metal, îmbrăcată în postav care putea fi umezit pentru a ține apa rece și proaspătă. Stătea drepți într-o poză artificială, dorită de el
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
bătrân, încadrată într-o barbă gălbuie, rară, și găurită de doi ochi mici, verzi, pătrunzători, care râdeau parcă necontenit singuri, fără participarea feței, cu o pălărie cât o roată de trăsură, cu o manta imensă și cu ciorapii roși peste pantalonii bogați în urme de noroi și de oleiul diverselor conserve. Ne-am simțit cu toții ca niște cunoscuți vechi. Satirul era dezghețat, onctuos, curtezan în stil și maniere "48", plin de umor și de spirit, mai puțin reușit din cauza unei note
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
de luat în seamă, am fost cuprins de o senzație de izolare și de singurătate mai copleșitoare decât tot ce simțisem întreaga zi. Și, aproape simultan, lucru demn de remarcat, mi-a reînceput tusea. Mi-am scos batista din buzunarul pantalonilor. Doamna de onoare s-a întors spre doamna Silsburn și spre soțul ei: — Mai e, pe aici prin apropiere, un Longchamps, dar nu știu pe unde. — Nici eu, a adăugat doamna Silsburn. Părea gata să izbucnească în lacrimi. Pe frunte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
că acesta e un subiect în legătură cu care eu sunt inflexibil încă de la vârsta de unsprezece ani, când l-am văzut pe artistul și Bolnavul care mi-a fost cel mai drag pe lumea asta și care, pe atunci, purta încă pantaloni scurți, examinat timp de șase ore și patruzeci și cinci de minute de un grup de reputați profesioniști freudieni. După părerea mea, poate că nu absolut obiectivă, numai că nu i-au luat o probă de creier spre analiză, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
dacă-și amintește de seara când Joe Jackson l-a instalat pe ghidonul bicicletei și a făcut cu el câteva tururi de jur-împrejurul scenei. Seymour, care ședea într-un vechi fotoliu de pluș, fumând o țigară, îmbrăcat cu o cămașă albastră, pantaloni gri, mocasini jupuiți la călcâie și o tăietură de la bărbierit pe obraz, i-a răspuns pe dată, grav, în felul special în care răspundea întotdeauna întrebărilor lui Les - de parcă dintre toate întrebările, acestea ar fi fost cele pe care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
de cretă pe haine, ori de câte ori se apropia de el cineva de la atelierul de ajustări. Hainele sau atârnau pe el sau i se ridicau în sus. Mânecile sau se extindeau până la încheieturile degetelor sau se opreau scurt la încheietura mâinii. Fundul pantalonilor era întotdeauna partea cea mai dramatică. Uneori îți insufla spaimă, de parcă un șezut de talia 36 mediu fusese zvârlit, ca un bob de mazăre într-un coș, într-o pereche de pantaloni de măsura 42 lung. Dar aici trebuie avute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
sau se opreau scurt la încheietura mâinii. Fundul pantalonilor era întotdeauna partea cea mai dramatică. Uneori îți insufla spaimă, de parcă un șezut de talia 36 mediu fusese zvârlit, ca un bob de mazăre într-un coș, într-o pereche de pantaloni de măsura 42 lung. Dar aici trebuie avute în vedere alte aspecte, mai formidabile. Din momentul în care-și trântea pe corp un articol de îmbrăcăminte, pierdea orice noțiune pământeană legată de el - cu excepția, poate, a unei vagi conștiințe că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
deschisă fereastra de la baie. În afară de mine, numai Bessie își putea da seama de perioadele în care Seymour neglija somnul cu totul. Judeca după numărul de perechi de ciorapi pe care le purta. În anii când Seymour avansase de la pantaloni-golf la pantaloni lungi, Bessie îi ridica manșeta ca să constate dacă purta două perechi de ciorapi împotriva curentului. În noaptea asta sunt propriul meu Moș Ene. Noapte bună! Noapte bună, vouă tuturor oamenilor enervant de necomunicativi! Numeroși oameni de vârsta mea și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
confesiunii: - Savanții noștri, spuse, apucând cu cealaltă cîteva resturi de scrumbie și aruncându-le motanului negru cu o pată albă pe ochiul drept ce i se cățăra mereu pe genunchi, răsfirându-și și Înfigându-și cu sagacitate ghearele ascuțite În pantalonii săi de doc, care prinseseră luciu de atâta purtat, au descoperit, până la urmă, după numeroase experiențe eșuate În laborator, că o anumită glandă, numită Spirtis aulicus, aflată sub lobul urechii stângi, Împinge sufletul către credință sau, dimpotrivă, Îl Îndepărtează de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
noi, Mașenca, femeile sunt așa cum sunt. De mult visam să strâng la pieptul meu o femeie adevărată. La noi femeile sunt, cum să-ți spun, nici una, nici alta. Și bărbații, la fel. De multe ori nu poți deosebi fusta de pantaloni și pantalonul de fustă. Cred că Înțelegi ce vreau să spun... Mașa se trase Însă cu un pas Înapoi și repetă: - Bărbații ăștia știu una și bună: Îți umblă cu mâinile pe sub fustă, apoi te Întind pe podea. Și asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
femeile sunt așa cum sunt. De mult visam să strâng la pieptul meu o femeie adevărată. La noi femeile sunt, cum să-ți spun, nici una, nici alta. Și bărbații, la fel. De multe ori nu poți deosebi fusta de pantaloni și pantalonul de fustă. Cred că Înțelegi ce vreau să spun... Mașa se trase Însă cu un pas Înapoi și repetă: - Bărbații ăștia știu una și bună: Îți umblă cu mâinile pe sub fustă, apoi te Întind pe podea. Și asta indiferent dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
una și bună: Îți umblă cu mâinile pe sub fustă, apoi te Întind pe podea. Și asta indiferent dacă sunt de pe pământ sau de la capătul celălalt al Universului. - Nu ai dreptate, Mașenca, spuse Extraterestrul. Când am vorbit de acel amestec dintre pantaloni și fuste, am folosit o metaforă, am vrut să te fac să Înțelegi anumite lucruri pe care mi-e oarecum jenă să ți le explic În amănunt. Dragă Mașenca, se hotărî Extraterestrul să ia În sfârșit taurul de coarne și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
când gălbui-portocalie. Dacă organul era În formă de tirbușon, Înseamnă că era ca la vier. Sau ca la rățoi. Lung și subțire, aducând cu cordonul de la telefon. „Are ceva necurat În el, Își spuse Mașa. Te pomenești că iese prin pantaloni, ți se Încolăcește pe pulpe și Își face toate poftele. Și oare nu e prea lung?“ Despre oameni care posedau sex de ambele genuri Mașa auzise. Auzise, de pildă, despre un călugăr siberian care cică ar fi fost dotat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
și de câte un țap, spuse Extraterestrul cu subînțeles. Stăpâna casei Își plecă rușinată privirea, spre pantofii de lac galbeni ai vizitatorului, Împodobiți cu catarame strălucitoare și pinteni de alamă ce zdrăngăneau la fiecare mișcare a sa. Pantofii contrastau cu pantalonii negri, călcați la dungă, și cu ciorapii de mătase roșii, pe care se vedea Încrustată o diademă reprezentând un vultur cu ghearele Înfipte În spinarea unui miel. „La ce i-o fi trebuit să poarte pinteni, nu-mi dau seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]