10,871 matches
-
actelor puterilor. Cunoașterea naturii calităților sensibile nu aparține sim turilor, ci intelectului. Așadar, rațiunea numărului și distincției simțurilor externe trebuie să fie în acord cu ceea ce aparține în mod propriu și per se simțurilor. De asemenea, simțul este o putere pasivă care ia naștere printr-o schimbare [declanșată] de [obiectul] sensibil exterior. Așadar, [obiectul] extern, adică [cel care declanșează] schimbarea, este cel pe care simțul extern îl percepe per se și [cel] în acord cu diferențele căruia se disting puterile senzitive
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
unei calități este sinonima cu esență sau quiditatea, care este obiectul propriu al intelectului, nu al simțurilor. În locul acestor modalități ineficiente, cărora le lipsesc mijloacele necesare de a răspunde la întrebarea „De ce?“, Toma propune propriul criteriu: simțurile externe sunt capacități pasive făcute să recepteze formele (informo) calităților sensibile, care se disting unele de altele în funcție de felul în care cauzele externe ale informării lor diferă unele de altele, adică în funcție de ceea ce, fiecare simt în parte, percepe per se, adică în mod propriu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
adică în funcție de ceea ce, fiecare simt în parte, percepe per se, adică în mod propriu. Din ceea ce spune Toma din Aquino aici, putem extrage următoarele informații referitoare la specificul simțurilor externe: (1) diferă în funcție de obiectele și cauzele externe; (2) sunt puteri pasive actualizate de către calitățile sensi bile ale obiectelor externe a sensus est potentia sensibile, et quod sensibilia faciunt sensum esse în actu (De sensu et sensato, l. 6, n. 77); (3) obiectele acestor puteri pasive sunt sursa și cauza mișcării (afectării
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
și cauzele externe; (2) sunt puteri pasive actualizate de către calitățile sensi bile ale obiectelor externe a sensus est potentia sensibile, et quod sensibilia faciunt sensum esse în actu (De sensu et sensato, l. 6, n. 77); (3) obiectele acestor puteri pasive sunt sursa și cauza mișcării (afectării) lor; (4) există atâtea simțuri externe câte obiecte perceptibile per se. Pentru a putea avea loc, orice act senzorial are nevoie de două ingrediente: un obiect extern înzestrat, în mod evi dent, cu calități
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
alte cuvinte, recurgând la un exemplu, nu vedem propriu-zis dimensiunea unei mese, ci vedem dimensiunea grație faptului că este albă sau verde. Câte simțuri externe există? Care și de căte feluri pot fi obiectele simțurilor externe? Este senzația un proces pasiv, sau unul activ? Acestea au fost întrebările la care am incercat sa raspund până în acest moment. Și, cu toate acestea, nu am parcurs decât jumătate din ceea ce înseamnă procesul cunoas terii senzoriale umane la Toma din Aquino. Pentru a-l
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
existe un comportament omogen al speciilor la nivelul senzorial și la cel intelectiv, motiv pentru care pot fi tratate la fel, si (2) faptul că manieră în care este tradus și înțeles termenul latin appre hendo, apprehendere, în forma lui pasivă apprehenditur, are un conținut epistemic. Înainte de a decide asupra aplicabilității acestui model, trebuie observat cum anume se deru leaza, punct cu punct, interpretarea lui Robert Pasnau. Pasajul cu care debutează modelul act-obiect este din Scriptum super libros Sententiarum: (ÎI.2
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
necesar să se considere că specia care este receptata în organ ajunge în simțul co mun printr-un act al acestuia, căci toate puterile senzo riale sunt pasive, si nu este posibil ca o putere să fie și activă, si pasivă. Trebuie considerat că simțul propriu poate dis tinge între sensibilele contrarii, în măsura în care participă, într-un anumit fel, la puterea simțului comun [...]. Dar ultima judecată și ultima separare apar țin simțului comun. Așadar, fiind capabil să simtă tot ceea ce simt simțurile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
prin care informațiile ce provin de la simțurile externe se scurg pentru a putea fi mai apoi utilizate în crearea unei imagini. 3.2. Puterea cogitativa Puterea cogitativa (vis cogitativa), care mai poartă și denu mirea de rațiune particulară sau intelect pasiv, este un simț intern care, asemenea tuturor simțurilor, are un organ corporal, cu privire la locul căruia Toma din Aquino nu are nici un fel de îndoieli și îl situează, conform tradiției medicale a vremii sale, în partea centrală a creierului a mediam
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
thesaurus quidem formarum per sensum acceptarum (S. th., I, q. 78, a. 4, co.). [...] căci fantezia sau imaginația este un fel de tezaur al formelor receptate prin simțuri. Aceasta este cea mai simplă operație a imaginației și, totodată, funcția ei pasivă. Dincolo de faptul că este un receptacul al speciilor sensibile, imaginația are capacitatea de a produce imagini ale unor obiecte reale absențe, care nu se prezintă direct simțurilor externe, și ale unor obiecte inexistente în lumea reală: (ÎI.3.18.) Ad
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cunoașterii, datele vin dinspre obiectul extramental care informează simțurile, iar acestea, la rândul lor, produc anumite schimbări în simțuri, al căror rezultat este formarea unor imagini. Toate puterile cognitive implicate în aceste etape ale cunoașterii joacă un rol mai mult pasiv decât activ: simțurile externe sunt actualizate de către speciile sensibile ale obiectului extramental, simțurile interne procesează datele informaționale primite de la simțurile externe, dar nu schimbă cu nimic inputul venit dinspre obiectul extramental. Se poate spune că, cel puțin până la formarea imaginilor
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
inteligibil, ci unul potențial inteligibil. Din acest motiv, caracterul inteligibil al formelor, al imaginilor, trebuie să fie actualizat. În același timp, nimic nu este actualizat decât prin ceva aflat în act, așa cum se întâmplă la nivelul senzorial, unde sim turile pasive sunt actualizate în momentul în care un obiect sensibil aflat în act acționează asupra lor prin intermediul speciilor sensibile. La nivelul intelectiv, intelectul agent este cel care se află tot timpul în act și care se ocupă de actualizarea caracterului inteligibil
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
realizată decât atunci când în mintea celui care înțelege este format un concept; înaintea formării conceptului putem spune doar că gândim pentru a înțelege, nu că am înțeles propriu-zis. Așadar, la fel ca intelectul agent, intelectul posibil are două operații, una pasivă (1) și alta activă (2): 1) primește speciile inteligibile și astfel este actualizat (în formo, informare) sau format de către acestea; 2) astfel actualizat sau format, formează el însuși un concept, un cuvant mental care poate fi mai tarziu exprimat printr-
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Non ergo voces significant ipsas species intelligibiles; șed ea quae intellectus sibi format ad iudicandum de rebus exterioribus (S. th., I, q. 85, a. 2, ad 3). Într-adevăr, în primul rând se considera că intelectul posibil efectuează [o operație] pasivă în mă sura în care capătă formă de la specia inteligibila. Astfel actualizat [de specia inteligibila], [intelectul posibil] formează mai apoi ori definiția, ori diviziunea, ori compunerea care este semnificata prin cuvânt. De unde rezultă că ceea ce semnifică numele [i. e. cuvântul] este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
și unei anumite specii. În cazul ființelor umane, umanitatea este esența care poate fi semnificata, redata printr-o definiție care cuprinde atât materia comună, cât și forma substanțială. Ultimul pas al acestei ultime operații a cunoașterii are loc atunci când intelectul pasiv formează în mod activ un concept, care poate fi mai tarziu semnificat printr-un cuvânt rostit. Fiecare entita te intermediară, fie ea specie sensibilă, imagine sau specie inteligibila, marchează o etapă diferită în cadrul procesului cunoașterii. Manieră în care este înțeleasă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
secundo vel definitionem vel divisionem vel compositionem, quae per vocem significatur. Unde rațio quam significat nomen, est definițio (S. th., I, q. 85, a. 2, ad 3). Într-adevăr, în primul rând, se considera că intelectul posibil realizează [o operație] pasivă în mă sura în care capătă formă de la specia inteligibila. Astfel format, formează mai apoi ori definiția, ori diviziunea, ori compune rea, care sunt semnificate prin cuvinte. De unde rezultă că ceea ce semnifică numele este definiția. (ÎI.5.7.) Ulterius autem
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
atunci când înțelege formează în el însuși o anumita intenție a obiectului înțeles, care este rațiunea obiectului însuși semnificata de definiție. Ambele pasaje arată că intelectul posibil este cel care realizează nu una, ci două operații (A4): prima operație este una pasivă, aceea de a fi actualizat sau de a căpăta formă speciei inteligibile de la intelectul agent a secundum quod informatur specie intelligibile a, iar a doua operație este una activă: astfel actualizat, intelectul posibil formează un concept a format în seipso
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
imaginativa își formează o imagine a obiectului absent sau a unui obiect care nu a fost niciodata văzut. Și ambele aceste operații sunt de găsit în intelect. Într-adevăr, în primul rând se considera că intelectul posibil [efectuează o operație] pasivă în măsura în care capătă formă de la specia inteligibila. Astfel actualizat [de specia inteligibila], [intelectul posibil] formează mai apoi ori definiția, ori diviziunea, ori com punerea, care este semnificata prin cuvânt. (ÎI.8.12.) Ulterius autem considerandum est quod intellectus, per speciem rei
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
conceptului, iar intelectul posibil fiind cel care cunoaște, rezultă că intelectul posibil este cel care formează conceptul; (A.4) intelectul posibil nu efectuează doar o operație, aceea activă, de formare a conceptului, ci două. Formarea conceptului are la bază operația pasivă a intelectului posi bil, aceea de a fi actualizat de către speciile inteligibile, care asigură cauza materială a cunoașterii, pe baza materialului pus la dispoziție de ele având loc formarea conceptului; A.5) conceptul diferă nu doar de speciile inteligibile, ci
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
concept; (3) deoarece nu există cunoaștere în lipsă formării conceptului și cel care cunoaște este intelectul posibil, rezultă că intelectul posibil este cel care formează conceptul; (4) intelectul posibil efectuează nu doar o operație, ci două. Prima operație este cea pasivă, de a fi actualizat de către speciile inteligibile, care asigură cauza materială a cunoașterii; a doua operație este activă și implică formarea conceptului; (5) conceptul diferă nu doar de speciile inteligibile, ci și de obiectul extramental și de actul intelectului posibil
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de ambasador al intereselor naționale și internaționale britanice decît regele Eduard însuși care a interpretat acest rol cu brio. Lui i se datorează în principal trecerea de la așa-numita "splendidă izolare" a Marii Britanii din epoca victoriană, cînd țara a rămas pasivă și neutră în toate acțiunile, pașnice sau violente, de pe scena politică internațională, neîncheind nici un fel de alianțe politico-militare cu nimeni (sitting on the fence), la o politică activă de contacte strînse, politice și militare, cu principalii protagoniști ai istoriei contemporane
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
22-23 septembrie, hotelul "Dresden"), Anglia, Franța, Germania și Italia semnează infamul Acord de la München (29-30 septembrie). Premierul Chamberlain se întoarce fericit la Londra crezînd că a adus pacea (peace in our time), dar se introduc totuși primele măsuri de apărare pasivă, populația fiind dotată cu măști de gaze. // Wehrmacht-ul ocupă Sudetenland (din Cehoslovacia), regiune locuită de 3 milioane de etnici germani (octombrie). // Tînărul polonez evreu Herschel Grynzpan îl asasinează pe Eduard von Rath, un înalt ofițer al Ambasadei Germane la
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
data aceea parte a Poloniei), iar URSS ar anexa partea răsăriteană a Poloniei, Țările Baltice și Basarabia (23 august)§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§ // 1,5 milioane de copii de vîrstă școlară sînt evacuați din Londra, ca măsură de protecție (august). În cadrul măsurilor de apărare pasivă antiaeriană se introduce camuflajul public și privat și se pune la dispoziția populației c. 2 milioane de "adăposturi Anderson" pentru 6 persoane fiecare, construite din plăci de oțel și montate în grădinile caselor, care ofereau protecție completă împotriva schijelor. // Polonia
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
și, în mod deosebit, pentru absorbție. La acest nivel se absorb elemente nutritive (nutrimente; principii alimentare), vitaminele, electroliții și apa. Absorbția intestinală cuprinde transportul acestora prin spațiile intercelulare dar și transcelular și este asigurată prin mecanisme de transport membranar selectiv (pasiv și activ), completate de diverse modalități de transformare intracelulară. Contracțiile musculaturii intestinale segmentează și amestecă conținutul luminal, favorizând contactul constituenților săi atât cu enzimele din sucurile digestive și cu mucoasa, deci absorbția produșilor de digestie. Desfășurarea eșalonată a procesului digestiv
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
plasmă. Pe măsură ce saliva primară străbate ductele salivare se formează saliva finală. In acest proces are loc o reabsorbție activă a Na+ și o secreție activă de K+, creându-se o electronegativitate de -70 mV în interiorul ductului salivar, ceea ce favorizează reabsorbția pasivă de Cl-. Ionul bicarbonic este secretat activ în porțiunea inițială a ductului salivar, la schimb cu Cl-. Ca urmare a permeabilității reduse a pereților ductelor salivare pentru apă, pe măsură ce saliva primară le străbate devine hipotonă (fig. 3). Mecanismul secretor al
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
de glicoliza anaerobă și fosforilarea oxidativă). La nivelul polului apical al celulelor parietale se găsește o ATP-ază specifică care transportă activ H+ în lumenul canaliculelor intracitoplasmatice reținând K+ în celulă. Sursa ionilor de clor este NaCl din plasmă. Clorul trece pasiv în celula parietală datorită gradientului de concentrație. Prin intermediul ATP-azei de Cl-, acesta este pompat în lumenul canaliculelor intracitoplasmatice. Ionii de H+ și Clse vor reuni în reticulul endoplasmic și vor forma HCl (fig. 7). In interiorul celulelor oxintice, OHrămas în urma
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]