8,224 matches
-
încoace, în: Opere, Ediția P. P. Panaitescu, București, 1958, p. 158 footnote>. În aprilie 1714, o parte din imobilele din interiorul mănăstirii, în special casele domnești și cuhnea, erau descoperite. Biserica avea și ea nevoie de reparații. Pentru aceste lucrări Patriarhul Hrisant al Ierusalimului a pus la dispoziție suma de 250 până la 300 lei. Pentru refacerea zidului de vest al incintei, prăbușit după anul 1717, nu se luaseră măsuri. La 20 martie 1739, Grigore al II-lea Ghica voievod scutește Mănăstirea
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de câtăva vreme zidul”<footnote Ioan Caproșu, Documente privitoare la istoria orașului Iași, vol. IV, documentul 352, Editura Dosoftei, Iași, 2001, p. 254 footnote>. Datele cuprinse în acest document lasă să se înțeleagă, că zidul se prăbușise de curând, deoarece Patriarhul Hrisant se referă la starea lui. Egumenul Neofit i-a mulțumit pentru danii și a promis că va reface zidul, o casă și chiliile, ceea ce arată, că fuseseră construite în partea vestică a incintei și din cauza aceasta n-a rămas
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
a pus în valoare și porțiuni din fostul drum de strajă. La 29 iunie 1972 când s-au împlinit 300 de ani de la sfințire, mănăstirea era la fel ca atunci când a luat ființă. Meritul cel mai mare l-a avut Patriarhul Iustinian Marina, deoarece din poziția sa de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române a militat ca această mănăstire să nu se desființeze. Celelalte chinovii din Iași în timpul regimului comunist au devenit parohii sau au ființat ca muzeu. Singura chinovie unde s-
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
drum de strajă. La 29 iunie 1972 când s-au împlinit 300 de ani de la sfințire, mănăstirea era la fel ca atunci când a luat ființă. Meritul cel mai mare l-a avut Patriarhul Iustinian Marina, deoarece din poziția sa de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române a militat ca această mănăstire să nu se desființeze. Celelalte chinovii din Iași în timpul regimului comunist au devenit parohii sau au ființat ca muzeu. Singura chinovie unde s-a continuat viața monahală a fost Cetățuia și
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ca această mănăstire să nu se desființeze. Celelalte chinovii din Iași în timpul regimului comunist au devenit parohii sau au ființat ca muzeu. Singura chinovie unde s-a continuat viața monahală a fost Cetățuia și aceasta se pare s-a datorat patriarhului care s-a justificat autorităților comuniste că este dator toată viața să-i poarte de grijă, deoarece s-a călugărit în această chinovie. IX. Viața monahală. Portrete de cuvioși contemporani Viața monahală ortodoxă în Moldova după descoperirile arheologice și documentele
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
la Mănăstirea Bucium de lângă Iași, într-un loc cu pravilă după Muntele Athos. La data de 11 august 1945, se tundea în monahism la Mănăstirea Cetățuia, preotul Ioan Marina, care din mai 1948 și până în 26 martie 1977 a fost Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. „În cuvântul rostit după călugărire, a făcut o mărturisire uimitoare: Viața lui, din 1935, după moartea soției, se împletise armonios cu a monahilor de la Mănăstirea Frăsânei. Impresia pe care stareții Porfirie și Simeon de la ctitoria Sfântului Calinic
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
a fost nevoit să plece în lume din cauza decretului 410 din anul 1959, care dispunea ca cei tineri din mănăstiri să se întoarcă în lume și să se angajeze. Ioachim în această mănăstire l-a avut ca ucenic pe părintele Patriarh Teoctist Arapașu. Patriarhul povestea, că acest călugăr l-a învățat să se roage și să aibă răbdare în încercările vieții. Ioachim îl punea pe Teoctist să citească cu voce tare pravila, ca să audă și el. Și așa s-a născut
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
să plece în lume din cauza decretului 410 din anul 1959, care dispunea ca cei tineri din mănăstiri să se întoarcă în lume și să se angajeze. Ioachim în această mănăstire l-a avut ca ucenic pe părintele Patriarh Teoctist Arapașu. Patriarhul povestea, că acest călugăr l-a învățat să se roage și să aibă răbdare în încercările vieții. Ioachim îl punea pe Teoctist să citească cu voce tare pravila, ca să audă și el. Și așa s-a născut între ei respectul
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
învățat să se roage și să aibă răbdare în încercările vieții. Ioachim îl punea pe Teoctist să citească cu voce tare pravila, ca să audă și el. Și așa s-a născut între ei respectul și grija dintre părinte și ucenic. Patriarhul nu l-a uitat niciodată pe acest părinte, oricâte funcții bisericești a avut. Părintele Ioachim a venit la Cetățuia și a acceptat să lucreze ca civil în grădină, numai ca să aibă parte de slujbe și să doarmă sub protecția divină
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
starețului și obștii pentru primirea pe care i-au făcut-o. L-a întrebat pe părintele Mitrofan - starețul mănăstirii - dacă aceștia sunt toți părinții închinoviați aici. El a răspuns că da, aceștia sunt toți părinții pe care-i avem. Atunci, Patriarhul a spus: „Lipsește unul, mai vezi și la gospodărie”. A spus-o pe un ton de parcă știa mai bine, decât știa părintele Mitrofan, cine stă în mănăstire. Când părintele Ioachim a ajuns în biserică, părintele Teoctist s-a dus direct
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Ioachim a ajuns în biserică, părintele Teoctist s-a dus direct la el și l-a întrebat: „Mă cunoști?”, iar bătrânul cu privirea în pământ, așa cum îi era felul lui de a sta, a răspuns: „Da, vă cunosc părinte!”. Atunci Patriarhul cu un aer boem a început a povesti cine este bătrânul din fața lor. A vorbit cu putere multă: „Acest om mi-a fost primul îndrumător duhovnicesc atunci când eram copil și am venit la mănăstire. M-a ajutat cu bani să
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
bani să-mi continui studiile la seminar. M-a învățat să mă rog, să rabd și să studiez mult. Dacă-i ascult sfaturile - zicea părintele Ioachim - el vede în mine un om mare pentru biserica noastră ortodoxă”. A mai spus Patriarhul, că părintele Ioachim a rămas în peșterile chinoviei de la Sihăstria Voronei unde iarna îi primea și pe șerpii locurilor să stea în locul unde dormea el. Pentru un om sfânt animalele sălbatice nu erau periculoase. Le vorbea și se înțelegea cu
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
părintele Ioachim a rămas în peșterile chinoviei de la Sihăstria Voronei unde iarna îi primea și pe șerpii locurilor să stea în locul unde dormea el. Pentru un om sfânt animalele sălbatice nu erau periculoase. Le vorbea și se înțelegea cu ele. Patriarhul, apoi, a insistat să spună că acest om l-a ajutat mult și niciodată nu-l poate da uitării. Și a concluzionat: „Pentru el am venit astăzi aici. Vezi - a spus Teoctist - nu te-ai ostenit degeaba. S-au împlinit
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
am venit astăzi aici. Vezi - a spus Teoctist - nu te-ai ostenit degeaba. S-au împlinit cuvintele pe care mi le-ai spus când eram copil. Am venit să-ți mulțumesc” - și așa, cu zâmbetul senin și plin de familiaritate Patriarhul Teoctist Arapașu și-a încheiat o seară din viață și un început de misiune sfântă în Moldova cu o lecție a recunoștinței. Mie, părintele Ioachim mi-a spus, într-una din zile, când s-a terminat slujba: „Să nu te
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cu trăire autentică și apărători ai credinței ortodoxe. Viața lor a fost ca și a celor din sinaxare. Din data de 3 august 1995 a fost ales de către Înaltpreasfințitul Daniel, Arhiepiscop al Iașilor și Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, astăzi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, ca stareț al Mănăstirii Cetățuia Protosinghelul Partenie Petric, venit prin transfer din ascultarea de stareț al Mănăstirii Horaița. Încă de la început și-a dovedit virtuțile de bun slujitor al sfântului altar, de bun sfătuitor și iertător
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
din țară cât și din străinătate. Cu ocazia hramului Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași, mănăstirea i-a avut ca oaspeți atât pe conducătorii Bisericii, cât și pe demnitarii din țară și din străinătate. Ne-am bucurat de vizita Sanctității Sale Patriarhul Constantinopolului Bartolomeu I, de Preafericitul Hristodoulos, Arhiepiscop al Atenei și al întregii Elade, de Înaltpreasfințitul Ieronim, Mitropolit de Teba și Livadia, astăzi Întâistătătorul Greciei, alți înalți prelați din Grecia, de vizita Preafericitului Teoctist și a ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române, de
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ei, Gheorghe Duca, un voievod mândru și iubitor de cultură și-a dorit să-l depășească în făptuiri pe Vasile Lupu, părintele lui spiritual. Construcția întregului complex s-a încheiat în vara anului 1672, iar sfințirea s-a făcut de către Patriarhul Dosithei al Ierusalimului pe data de 29 iunie 1672, la sărbătoarea Sfinții Apostoli Petru și Pavel, care a devenit hramul mănăstirii. Pelerinul care a ajuns în Iași și nu era dumirit ce-i acolo pe deal, la Cetățuia, acum știe
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de bastion al credinței ortodoxe. Cu sprijinul lui Gheorghe Duca aici a luat ființă o tipografie în limba greacă, unică în Răsăritul Ortodox, care avea să fie o armă tăioasă împotriva denigrărilor și prozelitismului religios. Sufletul acestei acțiuni a fost Patriarhul Dosithei al Ierusalimului, un om de cultură și desăvârșit teolog, bun prieten cu Gheorghe Duca și cu părintele cărturar al Moldovei, Mitropolitul Dosoftei. La tipografia de la Cetățuia s-au tipărit cărți cu caracter polemic pentru apărarea creștinismului ortodox, tipărituri care
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
au cam adunat ceva părăluțe datorie. Nici mai mult nici mai puțin de 260 lei și 4 potronici. La 31 august 1728 (7236), când s-au trezit cu sula în coaste, au întocmit repede zapis „la mîna preosfinții sale părintele patriarhul Ierusalimului”, în care împricinații recunosc „Și neavînd banii să-i dăm am dat doa dughene cu loc cu tot carele sunt...în Tîrgul de Gios, pe Ulița Rusască”. Dar „întru care s-au tâmplat de șăd Iorga săbier și Dumitrașco
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Neculai, urmașii lui „Ieni pevețul” pe de o parte și egumenul mănăstirii Cetățuia pe de altă parte. Și toate pentru o casă. Cum să nu? Însă divanul, prin hotărârea de judecată din 6 martie 1743 (7251), întărită de vodă și patriarhul Sfântului Mormânt chir Partenie, arată: „că au parte amîndoi frații în casă și s-au hotărît giudecata lor ca să fie casa împărțitoare și fiind ei numai doi frați ficiori lui Ieni pevițul, Neculai și Lupa, casa să se scoată în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
lei” De ce au vândut călugării această moșie? „Neavînd mănăstirea nici un folos de dînsa”, era și firesc ca sfințiile lor să o vândă! Dar cu cele „doaă suti lei” ce-au făcut? Nici nu era nevoie să întrebi, părinte. Cu știrea „prefericitului patriarhului a Ierusalimului chir Partinie” au „cumpărat o pivniță de piatră cu dugheană făcută pe pivniță...ce este lîngă zidiul Svetii Savii, pe Podul Vechi”. Asta da afacere! Cum văd eu, însă, nu ierți deloc pe sfințiile lor...Și dacă-i pe-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
părintelui Dionisie...vlădica de Ciorlu”. Din câte știu eu păcătosul, daniile cu scop de pomenire se fac către o mănăstire, dar nu unui egumen sau chiar unui fost mitropolit. Am mai vorbit noi de proprietăți ale înalților ierarhi mergând până la patriarhul Ierusalimului și a toată Palestina, cum se intitulează înalt prea sfinția sa. Așa că pentru un fost mitropolit sau egumen nu merită să facem prea multă vorbire. Acum însă uite-te la aceste case și spune-mi dacă știi cui au aparținut. Privesc
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ei milă creștinească față de necăjiții acestui popor. Să ascultăm cum îi mângâie pe cei care se plâng și acum, că guvernul Boc i-a lăsat și fără cenușa din vatră. Ca orice păstor, a unui popor care se respectă, I.P.F. Patriarhul Daniel, a ținut și el un mesaj de Crăciun pentru turma sa de credincioși. Pe ce credeți că s-a axat mesajul Înalt Prea Fericitului? Parcă-mi vine să cred că o să ghiciți. Da așa e, ați ghicit, a cerut
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
care Grigore Ureche cronicarul - vorbind de bunătatea lui - spune că era o „matcă fără ac”. Călugărul a privit la mine scurt. Nu mă întreabă despre ce voievod este vorba, ci doar mă aprobă și mă completează: Așa este, dragule, iar patriarhul Constantinopolului, care a venit în Moldova prin 1588, are o părere și mai nuanțată: „Era om dulce la cuvânt, sever la purtări, îndemânatic la fapte. Știa limba turcească, cea grecească și cea românească, pe toți îi odihnea în tot chipul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ai Moldovei, la 18 august 1668 (7176), dau mărturie precum: „Au venit înaintea noastră Camila, fratele lui Hristodor ce-au fost jitnicer și cămănar... și au dăruit la svânta mănăstire ce să cheamă Dealul Mare, care iaste închinată metoh la... patriarhul de Ierusalim... nește locuri de casă den târgu den Iași, ce sint pre Ulița Mare și lângă Podul Vechiu”. În această mărturie se mai vorbește încă de alte patru locuri de casă ce au fost dăruite „La această sfântă mănăstire
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]