13,371 matches
-
a amputației este de preferat, însă aceasta trebuie pusă într-o balanță risc-beneficii. Extrem de utilă ar fi o metodă de identificare a acelor pacienți renali care ar beneficia mai mult de amputație precoce per primam [OHare et al., 2002]. Boala periferică arterială (BPA) reprezintă o complicație relativ frecventă la pacientul renal, în special la cel diabetic. BPA este frecvent subdiagnosticată, metodele optime de diagnostic nefiind standardizate. Pe de altă parte, examenul clinic este deseori neglijat de către medicul nefrolog. Tratamentul preventiv și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
pacienți peste 65 de ani cu SCA manifest sub formă de angină pectorală instabilă sau infarct miocardic acut, rezultă că pacienții vârstnici sunt mai frecvent hipertensivi (77,1%) și unul din trei prezintă diabet zaharat (DZ) (36,1%). Boala arterială periferică se întâlnește la 14,8% dintre pacienți; 12,9% sunt fumători, 26,9% au antecedente familiale de boală cardio- vasculară, iar jumătate din pacienți au hiperlipoproteinemie (52,3%), date concordante cu cele din lotul nostru de studiu (tabelul 17.1
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
accident vascular cerebral (AVC) și 2,6% sunt în dializă cronică. Studiul nostru a demonstrat o incidență mai mare și semnificativă statistic a valvulopatiilor severe și a fibrilației atriale ( tabelul 17.2). Există o relație strânsă între prevalența bolii arteriale periferice și vârstă la pacienții cu boală coronariană. Aproximativ jumătate dintre pacienții peste 70 de ani au boală vasculară periferică (14), majoritatea fiind asimptomatici. Pacienții cu boală arterială periferică s-a demonstrat că prezintă un prognostic mai prost, cu o incidență
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
și semnificativă statistic a valvulopatiilor severe și a fibrilației atriale ( tabelul 17.2). Există o relație strânsă între prevalența bolii arteriale periferice și vârstă la pacienții cu boală coronariană. Aproximativ jumătate dintre pacienții peste 70 de ani au boală vasculară periferică (14), majoritatea fiind asimptomatici. Pacienții cu boală arterială periferică s-a demonstrat că prezintă un prognostic mai prost, cu o incidență mai mare a mortalității de cauză cardiovasculară, fibrilație sau flutter atrial, ischemie miocardică recurentă și insufi - ciență cardiacă. Mortalitatea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
atriale ( tabelul 17.2). Există o relație strânsă între prevalența bolii arteriale periferice și vârstă la pacienții cu boală coronariană. Aproximativ jumătate dintre pacienții peste 70 de ani au boală vasculară periferică (14), majoritatea fiind asimptomatici. Pacienții cu boală arterială periferică s-a demonstrat că prezintă un prognostic mai prost, cu o incidență mai mare a mortalității de cauză cardiovasculară, fibrilație sau flutter atrial, ischemie miocardică recurentă și insufi - ciență cardiacă. Mortalitatea cardiovasculară este mai mare la pacienții cu boală vasculară
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
s-a demonstrat că prezintă un prognostic mai prost, cu o incidență mai mare a mortalității de cauză cardiovasculară, fibrilație sau flutter atrial, ischemie miocardică recurentă și insufi - ciență cardiacă. Mortalitatea cardiovasculară este mai mare la pacienții cu boală vasculară periferică mai severă, cuantificată prin valoarea indicelui gleznă-braț (IGB): 1% la valori între 0,91 și 1,4; 1,5% la valori între 0,9 i 0,7; 2,5% la IGB între 0,69 i 0,41 și 4,5
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
dar și comor- bidități la nivelul altor aparate și sisteme, care pot avea efecte adiționale în direcția limitării capacității de efort aerobic și implicit a posibilităților de a desfășura în condiții optime testul de efort. Dintre comorbiditățile cardiovasculare, boala arterială periferică are mecanisme fiziopa- tologice asemănătoare cu boala coronariană și afectează capacitatea de exercițiu fizic prin limitarea funcțională a activității musculare periferice. Insuficiența cardiacă poate interfera cu realizarea în condiții optime a testării de efort prin simptomatologia tipică, mai ales dispnee
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
aerobic și implicit a posibilităților de a desfășura în condiții optime testul de efort. Dintre comorbiditățile cardiovasculare, boala arterială periferică are mecanisme fiziopa- tologice asemănătoare cu boala coronariană și afectează capacitatea de exercițiu fizic prin limitarea funcțională a activității musculare periferice. Insuficiența cardiacă poate interfera cu realizarea în condiții optime a testării de efort prin simptomatologia tipică, mai ales dispnee, sau chiar prin edeme, cu afectarea kineticii funcționale la nivelul membrelor inferioare. Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), frecventă odată cu înaintarea în vârstă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
leziunii valvulare nu poate fi evaluată doar pe baza unui examen fizic corect efectuat. Investigația diagnostică standard este ecocardiografia Doppler, deoarece permite diferențierea între scleroză și stenoză, permite cuantificarea regurgitărilor valvulare și evalurea calcificărilor valvulare. 10.3.4. Boala arterială periferică Prezintă o incidență crescută la vârstnic (91,92). În studiul Rotterdam, a fost prezentă la 10% dintre subiecții cu vârsta cuprinsă în intervalul 55-59 ani și la aproximativ 60% dintre pacienții cu vârsta peste 85 de ani (92). Un aspect
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
a fost prezentă la 10% dintre subiecții cu vârsta cuprinsă în intervalul 55-59 ani și la aproximativ 60% dintre pacienții cu vârsta peste 85 de ani (92). Un aspect deosebit de important pentru clinician este că pacienții vârstnici cu boală arterială periferică sunt adesea asimptomatici, în proporție de 30-50%, și doar 5-19% prezintă claudicație intermitentă clasică (91,92). Proporția ridicată a pacienților vârstnici care prezintă boală arterială periferică asimptomatică la care se adaugă boala coronariană asimptomatică este interpretată ca fiind în relație
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
92). Un aspect deosebit de important pentru clinician este că pacienții vârstnici cu boală arterială periferică sunt adesea asimptomatici, în proporție de 30-50%, și doar 5-19% prezintă claudicație intermitentă clasică (91,92). Proporția ridicată a pacienților vârstnici care prezintă boală arterială periferică asimptomatică la care se adaugă boala coronariană asimptomatică este interpretată ca fiind în relație cu nivelul scăzut al activității. În plus, având în vedere faptul că boala arterială periferică, boala coronariană și boala cerebrovasculară prezintă factori de risc comuni, mulți
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
91,92). Proporția ridicată a pacienților vârstnici care prezintă boală arterială periferică asimptomatică la care se adaugă boala coronariană asimptomatică este interpretată ca fiind în relație cu nivelul scăzut al activității. În plus, având în vedere faptul că boala arterială periferică, boala coronariană și boala cerebrovasculară prezintă factori de risc comuni, mulți pacienți vârstnici prezintă adesea afectare vasculară în multiple teritorii. Un studiu care a inclus 1.802 subiecți cu vârsta între 60 i 90 de ani a arătat că 79
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
prezintă factori de risc comuni, mulți pacienți vârstnici prezintă adesea afectare vasculară în multiple teritorii. Un studiu care a inclus 1.802 subiecți cu vârsta între 60 i 90 de ani a arătat că 79% dintre pacienții cu boală arterială periferică prezentau și boală coronariană clinic manifestă și un ACV în antecedente (93). În concluzie, factorii care contribuie la dificultățile în diagnosticarea bolilor cardiovasculare la vârstnic- pot fi sistematizați astfel:simptomatologia nespecifică;tendința pacienților și a familiei de a considera simptomatologia
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
AVC și IMA. Un studiu din 2014 (30) susține date ante - rioare conform cărora vârstnicii cu hiperhomocisteinemie au RA crescută (Dijk et al. - trialul B-PROOF cit. de 30). Nivelul de homocisteină se corelează independent cu RA centrală, dar nu și periferică (30). Mecanismele sunt incomplet elucidate. Este propusă scăderea sintezei enzimei de metabolizare specifice - cistathion-sintetaza. Nivelul crescut activează stresul oxidativ și inflamația în celulele endoteliale vasculare, scade biodispo -nibilitatea NO și duce implicit la disfuncție endotelială. O parte din efectul asupra
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
cu 0,1 m/sec/an) și fără diferențe în funcție de sex (48). În ansamblu, la vârstnici, arterele mari elastice, adică aorta și ramurile sale, au două modificări specifice - dilatație și rigidizare -, ceea ce Osler numea „arterioscleroză senilă” (47). În arterele musculare periferice, aceste modificări sunt mai discrete. De ce apare această diferență între artere? Pentru că pulsatilitatea, respectiv dilatarea sunt diferite la fiecare sistolă, ceea ce duce la așa-numitul fenomen fizic de „oboseală a materialului”. Arterele mari se dilată cu aproximativ 10% la fiecare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
a țesutului elastic) din sistolă este eliberată în diastolă prin destindere elastică sub formă de energie cinetică de scurgere (Ec). Cel mai realist model de studiu al fiziologiei sistemului arterial este „al unui tub cu un capăt reprezentat de rezistența periferică și celălalt capăt care primește intermitent sânge de la cord” (49). Modelul include fenomenul transmisiei și reflexiei undelor la nivelul arborelui arterial. Unda de puls arterial este generată de fiecare sistolă ventriculară. Unda de puls are o presiune și o viteză
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
prima și a opta decadă de viață) și va scădea în diastolă. Astfel se explică creșterea TA diferențiale și diferența de morfologie în funcție de vârstă. Două elemente trebuie menționate pentru efectul lor aditiv asupra alterării reflexiei undei de puls - rezistența vasculară periferică și procesul de remodelare la vârstnici (modificările de diametru și de lungime ale vaselor) (48). Parametrii care caracterizează curba undei pulsului sunt: -două vârfuri sistolice (notate P1, P2); -augmentația (dP) și indicele de augmentare: AI (dP/P1); -indicele de viabilitate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
de reducerea ratei de filtrare glomerulară, apariția microambuminuriei (13,55). 2.2.3.2. Rigiditatea și capacitanța venoasă (56,57) Venele reprezintă principalul rezervor de presiune joasă care permite stocarea volumului sanguin. Reversul este că orice modificare minoră în venele periferice va induce modificări majore în volumul sanguin central (13). Reflexele venoconstrictoare sunt esențiale pentru menținerea normală a presarcinii în ortostatism și a unui debit cardiac corespunzător în orice condiție de stres. Informațiile la vârstnici sunt limitate. S-a documentat însă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
crește riscul de AVC (61); -hipotensiune arterială ortostatică prin afectarea funcției baroreceptorilor, agravată de alterările sistemului venos. Studiile epidemiologice la vârstnici demonstrează asocierea cu risc cardiovascular crescut (62). Aceste modificări diferă de cele ale hipertensivului prin absența creșterii rezistenței vasculare periferice (13). Modificările sunt asociate riscului de evenimente cardiovasculare ulterioare (60) . Disfuncția endotelială asociată îmbătrânirii contribuie suplimentar la prog - nosticul fragil al vârstnicului. Cuplajul cord-vas, bine caracterizat de tehnicile imagistice, este afectat prin suprasarcina de presiune (creșterea postsarcinii) impusă VS. Consecințele
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
este mai dificil și adesea mai tardiv (16,17). Febra se întâlnește mai rar (15). Simptome ca oboseala, anorexia, scăderea ponderală sau apatia pot fi atribuite vârstei avansate sau altor boli coexistente. Simptomele de tip musculo -scheletal sau modificările neurologice periferice sau cerebrale sunt nespecifice și pot să întârzie diagnosticul bolii. Apariția la vârstnici a suflurilor valvulare noi sau modificarea celor existente pot fi considerate în mod greșit ca rezultat al progresiei leziunilor valvulare degenerative, calcificate. Suflurile de regurgitație, care sunt
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91941_a_92436]
-
ischemia severă sau disfuncția sistolică ventriculară stângă (32). Pe de altă parte, vârsta înaintată determină modificări vasculare care pot scădea succesul terapiilor de revascularizare. Astfel, vasele devin mai tortuoase, prezintă calcificări, crește frecvența afectării multivasculare coronariane, respectiv incidența bolii arteriale periferice. Cu toate acestea, tehnicile de bypass aortocoronarian și intervențiile coronariene percutanate sunt folosite cu succes la pacienții vârstnici, cu efecte favorabile asupra calității vieții, statusului funcțional și mortalității. Aproximativ două treimi dintre intervențiile coronariene percutanate sunt efectuate la pacienți cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
arterelor). Fiziopatologia HTA din IRC este complexă, implicând factori precum retenția de sodiu, expansiunea volemică, hiperactivitatea sistemului nervos simpatic și a sistemului renină-angiotensină-aldosteron și acumularea de substanțe endogene vasopresoare. Hemodinamic, se caracterizează printr-un debit cardiac crescut și o rezistență periferică de asemenea crescută, inadecvat. HTA persistă adesea (70-85%) după transplantul renal, având drept mecanisme patogenice vasoconstricția indusă de unele medicamente imunosupresoare (de exemplu, ciclosporina) sau activarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron de către rinichii nativi ori de către cel transplantat. Tratamentul HTA include dieta hiposodată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
prin dializă prelungită, în absența medicației antihipertensive [Charra, 1992, 1998]. Hipertensiunea arterială la pacienții cu insuficiență renală cronică Date hemodinamice La pacientul cu insuficiență renală, normotensiv, există o creștere a debitului cardiac, compensată în mare parte prin scăderea rezistenței arteriale periferice. Cauza cea mai verosimilă, dar nu singura, atât a creșterii debitului cardiac, cât și a scăderii rezistenței periferice, este anemia. La pacientul cu IRC moderată, hipertensiv, debitul cardiac este, de obicei, crescut, rezistența periferică este, inadecvat, normală, iar, pe măsură ce IRC
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
Date hemodinamice La pacientul cu insuficiență renală, normotensiv, există o creștere a debitului cardiac, compensată în mare parte prin scăderea rezistenței arteriale periferice. Cauza cea mai verosimilă, dar nu singura, atât a creșterii debitului cardiac, cât și a scăderii rezistenței periferice, este anemia. La pacientul cu IRC moderată, hipertensiv, debitul cardiac este, de obicei, crescut, rezistența periferică este, inadecvat, normală, iar, pe măsură ce IRC progresează, debitul cardiac scade (fără a reveni la normal) și rezistența periferică crește. Rezistența periferică crescută, neadaptată la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
mare parte prin scăderea rezistenței arteriale periferice. Cauza cea mai verosimilă, dar nu singura, atât a creșterii debitului cardiac, cât și a scăderii rezistenței periferice, este anemia. La pacientul cu IRC moderată, hipertensiv, debitul cardiac este, de obicei, crescut, rezistența periferică este, inadecvat, normală, iar, pe măsură ce IRC progresează, debitul cardiac scade (fără a reveni la normal) și rezistența periferică crește. Rezistența periferică crescută, neadaptată la debitul cardiac este elementul hemodinamic esențial în patogeneza HTA din IRC avansată [Covic et al., 1997
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]