6,437 matches
-
printre care cazinouri în curs de amenajare, hoteluri ca Sheraton Macau și multe altele. În Coloane se află și Podul Floare de Lotus, ce leagă insula de China, Muzeul Naturii și Agriculturii, Coloane Village, un sat cu case vechi de pescari, minunatul Hotel Pousada din sudul insulei, templele Țin Hau și Tam Kung, Biserica Sf. Francisco Xavier, un Club nautic alături de Plaja Cheoc Van, un rezervor de apă, barajul Ka Ho, Biserica Lady of Sorrows și alte obiective importante. Înainte de 1864
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
mă grăbesc să ajung nicăieri.) Mă ntorc spre ea, îi spun că vreau să ne oprim puțin în Eforie Sud. O întreb dacă n-are nimic împotrivă. Nu, e OK. Îi spun că am în portbagaj scaunele pliabile. Alea pentru pescari. Alea nu-s pentru pescari, sunt pentru regizori. Zâmbesc. Râde. Îi spun că mă gândesc să ducem scaunele până la malul mării. Să stăm puțin și să ne uităm la valuri. E cea mai bună idee din ultimii zece ani. E
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
Mă ntorc spre ea, îi spun că vreau să ne oprim puțin în Eforie Sud. O întreb dacă n-are nimic împotrivă. Nu, e OK. Îi spun că am în portbagaj scaunele pliabile. Alea pentru pescari. Alea nu-s pentru pescari, sunt pentru regizori. Zâmbesc. Râde. Îi spun că mă gândesc să ducem scaunele până la malul mării. Să stăm puțin și să ne uităm la valuri. E cea mai bună idee din ultimii zece ani. E o idee revoluționară. Eu zâmbesc
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
curge vijelioasă formând o bulboană sub el. Mai încolo, un om cu crâsnicul în mână îl ridică cu greu din când în când, apoi îl lasă ușor în jos. Nu prinde nimic. Câțiva trecători grăbiți mă privesc suspicioși. În sfârșit, pescarul culege din plasă un peștișor argintiu cât palma unui copil, pe care îl strecoară cu multă grijă întro pungă de plastic. Îmi amintesc de peștișorul de aur care face minuni. Peștișorul argintiu ce ar putea să facă? Îmi imaginez râul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
acoperit de zăpadă. Desigur, atunci nu laș mai recunoaște. Podul de piatră seamănă cu un pod oarecare, am văzut astfel de poduri și peste Dunăre, aproape de izvoarele ei. Trecătorii sunt necunoscuți, eu un fel de turist, ce caută oameni fericiți. Pescarul, posesorul unui peștișor argintiu e mulțumit, văd asta pe chipul lui. El simte că cineva îl urmărește cu privirea. Dar acum am în minte râul înghețat, acoperit de zăpadă. Nu știu dacă e bine, însă nu mai simt căldura soarelui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
văd asta pe chipul lui. El simte că cineva îl urmărește cu privirea. Dar acum am în minte râul înghețat, acoperit de zăpadă. Nu știu dacă e bine, însă nu mai simt căldura soarelui. Să fie de vină peștișorul argintiu? Pescarul ridică iar crâsnicul, dar nimic. Oricum, își omoară timpul, îmi spun. Apa e prea tulbure ca să trăiască ceva în ea. De aceea, aș vrea râul acoperit de gheață și zăpadă, o zăpadă albă, pură, ca în prima zi de iarnă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
o fi fost râul ăsta când încă nu era râu? O fi fost o rigolă prin care se strecura apa de ploaie când ploua? Pe frunte mi-au căzut câteva picături. Am coborât podul arcuit să mă adăpostesc sub el. Pescarul unui singur pește s-a retras sub ramurile unui arin. Râul plescăie sub picurii de ploaie. No man's land. Când plouă cartierul podului de piatră e o țară a nimănui. M-a străfulgerat un gând: să mă apuc și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
lui mă simt mai aproape de râu. De aici, văd digul orientat numai spre o parte a orașului, cealaltă parte n-are dig de apărare la furia apelor. Primăvara, râul inundă periferia. Atunci mi-am amintit de cuvintele lui Mesia, adresate pescarilor de pe Marea Galileei: Veniți cu mine și vă voi face pescari de oameni! Pescarul unui singur peștișor a simțit asta și mi-a spus (eram acum aproape unul de altul): Odată am prins un peștișor galben, ca de acvariu. După
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
numai spre o parte a orașului, cealaltă parte n-are dig de apărare la furia apelor. Primăvara, râul inundă periferia. Atunci mi-am amintit de cuvintele lui Mesia, adresate pescarilor de pe Marea Galileei: Veniți cu mine și vă voi face pescari de oameni! Pescarul unui singur peștișor a simțit asta și mi-a spus (eram acum aproape unul de altul): Odată am prins un peștișor galben, ca de acvariu. După aceea, un somn mare, mustăcios. Cu peștișorul ăsta nu cred că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
parte a orașului, cealaltă parte n-are dig de apărare la furia apelor. Primăvara, râul inundă periferia. Atunci mi-am amintit de cuvintele lui Mesia, adresate pescarilor de pe Marea Galileei: Veniți cu mine și vă voi face pescari de oameni! Pescarul unui singur peștișor a simțit asta și mi-a spus (eram acum aproape unul de altul): Odată am prins un peștișor galben, ca de acvariu. După aceea, un somn mare, mustăcios. Cu peștișorul ăsta nu cred că o să am noroc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
vată de zahăr ars, papagali multicolori ghicitori de soartă, limba soacrei, gornițe pentru copii, scamatori. Un du te vino amețitor. Prin fața ochilor mei trece doar un camion gol, hodorogit spre marginea orașului; dincolo de cartierul unde se instalează de obicei bâlciul. Pescarul unui singur peștișor cât palma unui copil a luat crâsnicul și a plecat. Peștișorul mi l-a lăsat mie: "Faceți ce vreți cu el!" Mă gândesc că un peștișor galben ar fi fost mai interesant. Dar de unde să-l iau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
o omidă verde-maro acaparatoare. Va ajunge până la râu râul de dincolo de oraș, fratele geamăn al celui ce curge pe sub podul de piatră. Altcineva și altădată va privi în unde și pe maluri. El va vedea sau nu va vedea un pescar ori mai mulți pescari pescuind în ape tulburi. Atunci vor fi mulți pești sau nu vor fi deloc, dar ei vor pescui. Va fi un joc nevinovat, ca și cel de acum. Un joc într-un râu banal, venind din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
Va ajunge până la râu râul de dincolo de oraș, fratele geamăn al celui ce curge pe sub podul de piatră. Altcineva și altădată va privi în unde și pe maluri. El va vedea sau nu va vedea un pescar ori mai mulți pescari pescuind în ape tulburi. Atunci vor fi mulți pești sau nu vor fi deloc, dar ei vor pescui. Va fi un joc nevinovat, ca și cel de acum. Un joc într-un râu banal, venind din câmpia nesfârșită și plecând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
să mă adăpostesc de soare. Copaci nu erau, umbrelă nu aveam, aveam doar entuziasmul neclintit de vicisitudini de a mă vedea maroniu în oglindă, seara, înainte de culcare. Cât timp am stat acolo privind aiurea, n-am văzut decât un biet pescar ce pescuia niște pești cât palma unui copil de grădiniță. Cobora repede pe râu în jos, bălăcindu-și picioarele, lansând firul undiței unde pești argintii mișunau cu spinările lor mici, sclipitoare. Aici lipseau cam multe, mai ales fetele și băieții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
care a interzis reprezentația la Teatrul Mic din București după numai treisprezece spectacole. Scriitorul consemnează mai târziu: Critica vremii a identificat ca model artistic arhetipul biblic al lui Iona, fiul lui Amitai, care trebuia să propăvăduiască în Ninive învățătura creștină. Pescarul refuză porunca divină, refugiindu-se pe o ambarcațiune, dar atrage după sine nenorociri, de aceea corăbierii îl aruncă pe Iona peste bord. Acesta este înghițit de un chit, în viscerele căruia meditează, pocăindu-se. Astfel, după trei zile și trei
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
peste bord. Acesta este înghițit de un chit, în viscerele căruia meditează, pocăindu-se. Astfel, după trei zile și trei nopți, personajul este eliberat din burta balenei și revine la țărm, devenind apostol al creștinismului. întrebat dacă modelul biblic al pescarului Iona se constituie ca bază de inspirație pentru semnificațiile textuale în propria creație, autorul precizează că metafora destinului, structurată sub forma unui monolog (solilocviu - enunțul este centrat exclusiv asupra locutorului care își exprimă reflecțiile, intențiile, opiniile, făcând abstracție de prezența
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
într-o lume, paradoxal, a comunicării), e „un fel de simfonie a cuvintelor - lirică și întunecată, pe tema limitelor însingurării”, condiție tragică a ființei contemporane, „nemaipomenit de singure”. Didascaliile implică autorul în structura textului, transformându-l într-un personaj-martor alături de Pescarul I și II, care întregesc perspectiva mitică a tragediei: . Solitudinea, devenită temă principală, se grefează pe o supratemă, a ființei umane aflate într-o dramatică luptă cu destinul impus de o instanță divină, prezentă prin absență. în stilul Psalmilor arghezieni
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
a cercului strâmt, a ilogicului existențial (dacă totul respectă un tipar prestabilit, dialectica FIINȚEI nu mai are sens, devine absurdă și atunci omul nuși mai justifică rostuirea în lume). „Norocul” lui Iona este ironia sarcastică a sacralității care sacționează gestul pescarului de a se socoti un Dumnezeu laicizat, pecetluind viața altor ființe (). Tabloul IV conturează a patra treaptă, a conștiinței pure, unde ființa umană își regăsește Sinele, după experiența dramatică a impunerii altor legi care presupun negarea divinității și restructurarea universului
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
soluție a libertății absolute: Superioritatea „trestiei gânditoare” constă în perseverența cu care își urmează idealul în concretizarea lui viitoare, chiar dacă aceasta ar impune sacrificiul suprem, sau ar genera o serie de transformări morfologice ale eului. Prezența trecătoare a celor doi Pescari, purtând pe spinare câte o bârnă, este o proiecție simbolică a omului ce-și poartă povara vieții absurde tocmai prin repetabilitatea nesfârșită a semnului răstignirii, care uniformizează individul: De ce întâlnesc mereu aceiași oameni? - S-or fi îngustat lumea până într-
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
aveam pe mine o scurtă de fâș, care mă proteja doar simbolic. Am petrecut pe vaporaș circa 6 ore, din care 3 la dus si trei la întors, delectându-ne cu peisajul marin dintre insule, vapoare si vaporașe pe ici-colo, pescari care-si întindeau năvoadele, dar poate cel mai interesant a fost grupul de delfini care ne-au tăiat calea la un moment dat si am putut sa-i vedem mai de aproape in toata splendoarea lor. Bineînțeles că toate aparatele
Insula Skiathos. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1053]
-
că ne trezea la realitate imaginea hotelului ultramodern ce se ridica deasupra golfului unde ne aflam, pe niște stânci înalte. Toată vegetația era luxuriantă și contribuia pe deplin la atmosfera plăcută de acolo. La întoarcere spre vaporaș am văzut un pescar într-o bărcuță care-și cosea plasele de pescuit rupte și mă gândeam că asta poate fi o temă foarte frumoasă de pictat, nu doar în stil naiv. Am plecat spre casă și am ajuns târziu, foarte obosiți, pe la orele
Insula Skiathos. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1053]
-
Suntem ca o tânără sedusă rămasă cu un copil în brațe!" Agricultorii expropriați se simt prădați. Rezidențele secundare ale vecinătății, abandonate la șes, încep să se degradeze. Angajările promise se topesc ca zăpada la soare. Toată lumea protestează, până și asociațiile pescarilor cu undița. Ce să faci cu HLM-uri în mijlocul câmpului, cu construcțiile pierdute printre muncitorii care încă nu le-au terminat, cu o urbanizare stagnantă, condamnată să rămână și ea neterminată?" (vezi C. Bachmann, N. Leguennec, op. cit., 1996, pp. 254-255
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Descartes & Cie, 1996, p. 187. 140 Le Corbusier, Vers une architecture, op. cit., p.108. "Toate marile opere argumentează Le Corbusier sunt bazate pe cele câteva mari standarde de suflet: Oedip, Fedra, Fiul risipitor, Madonele, Paul și Virginie, Philemon și Baucis, Pescarul sărac, La Marseillaise, Madelon vine să ne toarne de băut... Stabilirea unui standard înseamnă epuizarea tuturor posibilităților practice și rezonabile, deducerea unui tip recunoscut conform funcțiilor cu randament maxim, cu consum minim de mijloace, mână de lucru și materie, cuvinte
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
deschis al forțelor spirituale - viața intelectuală, gândirea pură, în timp ce cea de sus, care o acoperă, creează o sferă ce duplica simbolic Universul. Peste aceste straturi de semnificație, se așază cel al Graal-ului, ce reunește simbolismului căutării, cu cel al Regelui Pescar, păzitorul prețiosului vas. Că și acesta, Roderick Usher suferă de o misterioasă boală și tot în jurul lui se stinge odată cu el. În povestirea lui Edgar Poe, există chiar și un echivalent al cărții pierdute asociate motivului Graal-ului, evocând distrugerea oricărei
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
O stranie imprecizie s-a instalat cînd, bunăoară, intelectualul a fost înțeles ca fiind diferit de tehnocrat, deoarece, la prima vedere, nu doar intelectualul pare a fi caracterizat prin munca spiritului chiar și meșteșugarul își exersează inteligența, iar vînătorul și pescarul trebuie să aibă, și ei, spiritul în stare de alarmă. Dar dacă există un specific al muncii intelectualului, el se află, constată Morin, în efortul exercitat asupra ideilor, nu oricare ci îndeosebi a celor ce contează din punct de vedere
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]