4,062 matches
-
vede că are și bani, și timp la dispoziție. Îmi imaginez că o așteaptă o zi Întreagă de umblat prin magazine: o prerie de posibilități, punctată cu cafele cu lapte degresat și un prânz ușor și delicios. Văd cum Îi pică ochii pe o pereche de papuci cu model zebră de pe raftul cu mărimea 36. Trebuie oprită. Execut o piruetă ca-n Îngerii lui Charlie și ajung la ei chiar la timp. Mă scuzați, dar tocmai Îi luam eu. Vocea ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
propriul sânge. Orice femeie care a avut un copil a comis deja un fel de adulter, cred eu. Noua dragoste din cuib e atât de lacomă Încât tot ceea ce poate face cea veche este să aștepte răbdătoare, sperând să-i pice niscaiva firimituri pe care intrusul nu le-a Înfulecat cu lăcomia unui cuc. Cel de-al doilea copil Înghesuie și mai mult dragostea adultă În colț. Miraculos este când pasiunea totuși supraviețuiește, de prea multe ori ea murind În acei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
crochete de pește și mazăre și care Încă nu a avut loc? Lipsite de ierarhia dintr-un birou, multe dintre mamele de la școala fiicei mele s-au apucat să inventeze teste fără sens al căror unic scop este să fie picate de mamele care au lucruri mai bune de făcut. — Îți mulțumesc pentru mesajul de mulțumiri, de-abia aștept să primesc mesajul tău În care confirmi primirea mesajului meu. Mulțumesc și cară-te dracului. Hotel Novalis, Frankfurt, 20.19: La naiba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
În timpul pauzei de cafea, mama și doamna Frieda Davies au hotărât că Carol Își cheltuia banii ducându-se la coafor și alte lucruri care intrau În categoria „plăceri personale“. Au fost cum nu se poate mai Încântate când Annette a picat examenul de la sfârșitul școlii primare. Păi, la ce să te aștepți de la un copil care nu a avut pe nimeni acasă să-i gătească o cină caldă? În ziua accidentului, mama ne-a auzit țipând, a venit În fugă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
-se duc prin câmpii așternuți cu-albă ninsoare, Strălucea albastru-oțelul de pe membrele barbare, Pletele le-îmfla furtuna, bărbile sclipeau în vânt. Ei apar pe-un dâmb al Romei - ea dormea sfântă ș-antică. Peste lumea-i adormită cîte-o stea din ceruri pică, Secoli grămădiți într-însa dorm ca și când n-ar fi fost. Cugetat-ați vreodată noaptea ce-i lumea întinsă? Visurile Omenirei, dorurile ei ne-nvinse Dorm... dacă ar dormi vecinic - cine-ar ști că ele-au fost? Țara pare-a fi
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
diadema frunții, {EminescuOpIV 209} Prin șir de codri, palmi nălțați în soare, Prin lunci de dafin, pe-unde cresc măslinii, Smochini s-ațin pe verzi cărări în floare. Din prund înalță trunchii lor arinii În lunce risipiți, sub stânci ce pică Isvoare sar prin mușchii rădăcinii. Prin mândrele grădini în cer ridică Saraiuri albe cupole de aur. Cu sori pare plouată urbea-antică Și risipite prin dumbrăvi de laur Stau casele-albe, azile liniștite. Pe porți sunt stihuri scrise-n limbi de maur
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
observații învățate, 195Despre-a artei culinare mari mistere-ntunecate, În divină nepăsare, ei stau jertfa s-o consume. Vai! de ce nu ține nimeni o orație funebră Și nu-ntoană-un "De profundis " pentru soarta-i mucenică! Peste-a raclei porțelane nici o lacrimă nu pică. 200Inima zeilor lumei, de ingrată, e celebră. Ori n-au fost eroi în lume, înțelepți și virtuoși - Uni-n lupte pentru bine a lor sânge și-l vărsară, Ceilalți lângă lampa albă sânta viață-și consumară Să-i lumine - ca să
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ș-acum la tine iarăș? Căci făr-de tine n-am de spus nimică... Și azi nu-mi pasă lumea ce-o sa zică De-acest poem, în contră-mi, spre ocară-și. De grija ei un fir de păr nu-mi pică... Să iee dar copiii mei în ghiară-și; Părerea ta, iubit și blond tovarăș, De ea mă bucur și de ea mi-e frică. Amor și moarte sunt în dușmănie: Amic acestei des am căutat-o, Ci-n drumul ei m-
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
mor. {EminescuOpIV 348} ALEI MICĂ, ALEI DRAGĂ Alei mică, alei dragă, Cine vrea să ne-nțeleagă Vază frunza cea pribeagă, Ce-i ca viața noastră-ntreagă. Alei dragă Veronică, Despărțirea toate strică, De ne-alegem cu nimică - Viața trece, frunza pică. Alei dragă, alei mică Viața trece, frunza pică Și din ura ce ne strică Nu ne-alegem cu nimica. Măcar cine ce grăiește, Altul alta îndrăgește. Inima-mi pe cât trăiește Tot la tine se gândește. Alei mică, alei dragă, Ia
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
mică, alei dragă, Cine vrea să ne-nțeleagă Vază frunza cea pribeagă, Ce-i ca viața noastră-ntreagă. Alei dragă Veronică, Despărțirea toate strică, De ne-alegem cu nimică - Viața trece, frunza pică. Alei dragă, alei mică Viața trece, frunza pică Și din ura ce ne strică Nu ne-alegem cu nimica. Măcar cine ce grăiește, Altul alta îndrăgește. Inima-mi pe cât trăiește Tot la tine se gândește. Alei mică, alei dragă, Ia vezi frunza cea pribeagă - Așa trece viața-ntreagă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
fost menite. I-aduc comori, viață lungă, glorii, Deasupra lui revarsă raze slabe, Din ochii lor, adînc-adormitorii. Pe părul lor - mărgăritare-n boabe - Bălaiu și moale ca și auru-n spice Scînteie-n umbră ale lor podoabe. Copilul doarme, ele fac să pice De-asupra-i flori, se pleacă să-l menească, Înconjor leagănul și-ntîia zice: "Să fii frumos și fața ta lucească, "Precum în cer e numai unul soare, "Un soare fii în lumea pămîntească". "Puternic fi i"- - i-a zis cea următoare; "Și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
pauză pentru „un păhăruț di gin”. Au cinstit, au Închinat urări de bine și de „Mulți ani!”, iar la un moment dat bunicu’ Ghiorghi, care ajunsese În vârf de chef spuse: Ioane, fă-te c-o poezie! Ionel care parcă picase cerul pe el, căutând o ieșire, descurcăreț din fire, spuse: Tată-hăi, da’ eu știu numa’ amintiri, mai scurte decât poezioarele nepotului matale! Bunicu’ nu se lăsă: Zi-i una așa poate mai Întinerim și noi oleacă! Ionel hotărât să pună
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
care a aprobat cu o vie strălucire a ochilor săi albaștri și au plecat spre cireadă, cu mult timp Înainte de a sosi vitele. Fata și-a intrat În rolul primit de la frumoasa ei mămică: Acolo stă profesorul Bondrea, să nu picăm la el că-i de rău! Aici sunt Untuleștii, vecinii noștri, acolo, continuă fata În timp ce drumul prăfuit cobora către un platou Întins, stă familia Popa, acolo Anton, mai Încolo, În stânga, vezi? stă mama-Tina, Pletoșii, Valica, Mihăiță Cucu, aici Îi Piața
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Frank se lăsă pe spate, zîmbind spre tavan În vreme ce filmul amintirilor sale rula pe vopseaua cenușie. — Aveam obiceiul să furăm - Îți aduci aminte? Ciudat că totul a Început la Riyadh cînd s-a Îmbolnăvit mama. Eu furam tot ce-mi pica În mînă. Te-ai apucat și tu ca să mă faci să mă simt mai bine. — Frank, a fost ceva trecător. Toată lumea a Înțeles. — În afară de tata. N-a făcut față cînd mama și-a pierdut controlul. A Început relația aia bizară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
al muzicii de la discotecă, și am observat dealerii frecînd menta pe lîngă intrare. — Tot acolo sînt. Va să zică, circulă mult drog prin Estrella de Mar? — Tu ce crezi? Fii sincer, ce altceva poți să faci În paradis? Prinzi mărul psihotrop cînd pică din pom. Crede-mă, toată lumea de pe-aici Încearcă să se culce cu șarpele. — Paula, nu ești puțin prea cinică? Am apucat-o de braț și am Întors-o cu fața către mine. Mi-a venit În minte imaginea trupului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
se Întoarce În cămară. În timp ce focul se dezlănțuie În casa scării, el pornește sistemul de aer condiționat... Cabrera făcu o pauză, așteptînd-o pe Paula să mă apuce de braț ca să-și calmeze tremurul și clănțănitul Paula, cît pe-aci să pice din picioare, clănțănind din dinți, mă apucă de braț. Cabrera făcu o pauză, așteptînd-o să se calmeze. — E Îngrozitor să-ți imaginezi așa ceva. În cîteva clipe, amestecul de benzină e Împins prin conductele de ventilație. Aprinse de flăcările de pe casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
-mă doar o jumătate de oră. (Mă luă de braț și mă duse aproape pe sus la Porsche.) Trebuie să te binedispui, Charles. Văd că te paște o indispoziție de durată - sfîrșeala de plajă, tipică pentru zonele de coastă. Dacă pici În ghearele Paulei Hamilton, ajungi În moarte cerebrală Înainte să apuci următorul pahar cu gin și tonic. Hai, că tu conduci. Mașina asta? Nu prea cred... — Ba bine că nu! E un mielușel În blană de lup. Mușcă doar din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
mi-l Închipuiam jucîndu-se În incinta catedralei Ely, răzbătînd cu privirea lui inocentă și vizionară dincolo de cîmpia mlăștinoasă, către lumea din jur care-l aștepta. Se trezi cu o grimasă pe chip, surprins că ațipise. — Charles, Îmi pare rău... am picat ca bolovanul. — Arăți cam obosit. Dormi acolo, eu ies să mă plimb puțin pe-aici. Mergem mai departe. O ultimă vizită. (Se Înălță și se sprijini de spătarul banchetei, făcînd un efort să se adune.) A fost muncă grea - am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
poza În chip de Lady Godiva pe un cal butaforic, zîmbindu-le cu gura pînă la urechi turiștilor care-o fluierau admirativ. — Bobby Crawford - a sosit! Una dintre doamnele tenismane se porni pe un țipat strident, cît pe ce să-mi pice paharul cu votcă și tonic de pe balustradă — Haide, Bobby, să-ți vedem fizicul! O autodubă a departamentului de știri de la o televiziune spaniolă ținea pasul cu caravana, astfel Încît cameramanul să-i poată filma pe fermecătorii ocupanți ai platformelor. În spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
tăia pe din două. Ce-au avut oamenii ăștia în cap când și-au răspândit curțile în halul ăsta lipsit de noimă? Și proprietarul, prietenul dumitale, Godun, cum de le-a vândut astfel? Omar îi privi dintr-odată năuc, ca picat din lună. El, care nu avea parte din întinderea de pământ pe care o puteai cuprinde cu ochii, niciodată nu se gândise la ceea ce alții știau deja: Godun feliase din câmp ca din cozonac și se îmbogățise însutit vânzând loturi
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
într-o cămașă argintie, l-ar fi redecorat, ca pe un star tânăr, pentru toate frumoasele dokhtar irooni. Cei doi invitați aduseseră fete și toate își doriseră, din tiparele ei, măcar un fular sau niște garnituri de manșete. — După ce Ahmadinejad pică, o să ne îmbrăcăm altfel, tu știi! Când rămaseră în cameră fără bărbați, Sofra și Mahla prizară o „linie“: — Doar asta mă face să văd colorate chiar și turbanele, care sunt negre! Abia se-adunaseră împrejurul mesei și prietenii aclamau: „Eyvat
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
s-a învîrtit prin prăvălie până a sosit Aglaia, gătită cu o broboadă, groasă și lungă, numai ciucuri. Muierea trimisese vorbă înainte la gospodar, printr-o chivuță, că vine cu omul. Stere a încuiat ușile, 1-a rugat pe Grigore, picat atunci și el în pragul prăvăliei, să se mai uite să nu intre cineva înăuntru și-au plecat. Roșioară îi aștepta cu vinul pe masă. - Bine v-am găsit, socri mari! spuse femeia veselă. - Bine ați venit, le ură meșterul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
deprins. Totul e să tie de casă, să fie la locul lui, să-și vadă de treabă, să nu fie curvar și să plece după altele, că atunci e greu! Așa-l apucase pe-al meu într-o vară. Îi picase cu tronc una dup-în Grant. Eu îl vedeam că nu mai e în apele lui. "Ce-ai, mă Grigore?" îl întrebam. El, nimic. Numai mă înjura. Pîn-am aflat. "A, asta-i buba? mi-am zis. Lasă!" M-am ținut
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
bătut, eu, de loc! Dar -lam întors. I-am făcut ce i-am făcut, uite-l, e tot cu mine și sîntem bătrâni amândoi. Fata dogarului asculta. Aglaia se așeză pe un scaun. - Pe domnu Stere îl știu de când a picat aici; la noi a tras întîi. A venit cu mâna goală. Tot cu munca. E pus pe ajuns, ascultă la mine. Te uiți ca locul e cam pustiu, nu-i nimic! într-un an, doi se face și aici mahala
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
încercă s-o ia înapoi. Omul le așternu goroveală dinainte și se îmbrăcă grăbit. - Bună treabă făcuși! u spuse codoșului. - Ce zici, câte bătrâne luăm pe ei? Celălalt se scarpină în cap. - De... Stai să-i vedem. Bozoncea unde-i? - Pică și el acum. Aduce de băutură, își aminti de Paraschiv: - Da ăsta cine mai e? - Ucenicul nostru. -La adus Florea. Priceput. El i-a cărăbănit de sub nasul stăpânilor. Atinge-mă cu o țigare! Cel tânăr râse stingherit. Îl lăsară în mijlocul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]