4,273 matches
-
cu o stacană Și vin le-aduc și pită,brînză,poame, Și dacă gologani-i văd pe masă Le spun la toți:Cînd vi s-o face foame. De-ți fi în drum pe-aici și v-o fi pe placul...! La hanul ăst unde ne facem veacul...!”. (François Villon) Știa că are un amant.Un fotbalist talentat de la o echipă de fotbal în sală. Căsnicia era mai puțin importantă.Evaluă rapid situația.Cu 10 navete de vodcă putea realiza programul
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
prețurile nu! Fabulele contează pe idei valide și morală adesea sugestivă. Hiba lor este redundanța lingvistică. Prin concentrare și un plus de rigoare a versului ar fi avut numai de câștigat. În fine, jocurile de cuvinte exploatate dibaci în panseuri plac ochiului și minții. În cele mai bune creații umoristice Val Andreescu își respectă blazonul. Îi salutăm debutul editorial, în care vedem o promisiune pe termen lung. 16 aprilie 2005 Teodor Pracsiu EPIGRAME SCĂRI Greu sau ca un simplu joc, De
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
Omul efectuase după plecarea mea, câteva mișcări automate cu mâinile, ceea ce îi îndemnase pe cei din jurul său să creadă că trăiește încă. Când am sosit acolo a doua oară, l-am găsit mort ca înainte, dar, pentru a fi pe placul oamenilor, am făcut cu el câteva încercări de readucere la viață. Totul era însă zadarnic. " Un al doilea caz asemănător este acela al unei evreice, care a murit sâmbătă noaptea. Duminică dimineața, coreligionarii ei au vrut să o spele, după
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
pedepse prea mari... noi toți ne străduiam să fim cât mai cuminți toată săptămâna. Nu mai vorbeam urât cu colegii, acasă, nu mințeam, nu mai răspundeam părinților „Înapoi” atunci când ne spuneau să facem anumite treburi care nu prea erau pe placul nostru. Deh! Nu aveam Încotro! Nimeni nu poate bănui cu câtă emoție și bucurie așteptam acel moment. Din păcate, se pare că m-am născut sub o zodie a „ghinionului”. Și cred că, ghinionul meu a Început să-și arate
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
s-a rezolvat. Doamne, cât de fericită am fost! Dacă stau bine și mă gândesc... Marele Creator al acestui univers mirific a fost de partea mea. Nu m-a lăsat pe mâna „sutanelor negre” să mă subjuge după bunul lor plac. Pentru examen m-a chemat două zile la rând, Împreună cu mătușa. N-a vrut cu nici un chip ( chip din chipul domnului...) să mă treacă În rândul „sfinților” , din prima! Trebuia să mai repet rugăciunile și să le știu la perfecție
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
două săptămâni a fost oblojit de mama sa, bunica mea, pentru vindecarea rănilor de pe trup. Să revin la mama: niciodată nu ne-am Înțeles. Exista În ea o ură Înverșunată față de mine. Nimic din ce făceam nu-i era pe plac. Revenirea mea acasă a Înverșunat-o și mai mult. Eu eram un om Înfrânt de viață și nu știam unde să găsesc un strop de alinare. Singură și Înfrântă... Femeie simplă, s-a opus mereu oricărei evoluții. Sigurele ei pasiuni
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
unui capriciu și de a fi întâmpinat cu bucurie la capătul drumului. În definitiv, pentru a muri e timp destul, își spuse el. 8 Clopoțelul, la fel ca toate lucrurile de acolo, era de modă veche. Electricitatea nu fusese pe placul tatălui său, așa că, deși și-ar fi putut permite să o aducă până în Brinac, preferase să se folosească, până cu puțin înainte să moară, de lămpi (susținând că sunt mai sănătoase pentru ochi) și de clopoței străvechi agățați ca niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
Fără prea multă tragere de inimă, ea lăsă să se vadă o fărâmă de teamă din sufletul ei, așa cum face un copil când ridică degetul de pe colțul unui abțibild pe care tocmai l-a stricat scrijelindu-l. — Nu sunt pe placul celor din sat. El este, spuse ea. —Dar nu mergem în sat. Capitularea ei bruscă și totală îl luă prin surprindere. —Bine, fie, acceptă ea. Am să vin. O ceață de toamnă se ridica dinspre râu, podul era umed sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
pași mari. S-a udat la picioare, adăugă el grav. Nici nu vă-nchipuiți câți preoți de țară mor din cauza asta. Face parte din riscurile meseriei. Se zice că era un om bun. Nici nu-i greu să fii pe placul oamenilor de la țară, răspunse succesorul părintelui Russe cu superioritate. Orice preot care a stat în același loc timp de patruzeci de ani e un om bun. Când vorbea, parcă-și molfăia dinții la fiecare cuvânt, dar, de fapt, era tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
Cu siguranță, domnișoara va asculta de sfatul tău. Mâna dreaptă ieși iute din buzunar și-l bătu ușurel, amical, pe spate pe Charlot. —Bravo, minunat, am făcut o greșeală, spuse Carosse. O să lucrăm mână în mână. Ești un om pe placul inimii mele. Păi, cu puțină pricepere o să reușim să ciugulim amândoi câte puțin și din fată, și din averea ei. Îl luă de braț pe Charlot și îl îndemnă cu blândețe să pornească spre casă. Pe drum, Charlot întoarse o dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
voce. ― Dacă vouă, care ascultați, vi s-a uscat limba-n gură, ce să mai zic de mine, care vorbesc de... aseară. ― Ca să-ți dregi glasul, poftește de gustă din glaja asta și să-mi spui dacă ți-i pe plac - a răsărit din mulțime un bărbat cât un stâlp de înalt. Cel care povestea a întins mâna să primească „glaja”. A drămăluit-o, a adulmecat-o și, după un „îmmm” prelung, a gustat. ― Măi, să fie! Da’ ce băutură-i
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
înțeleg, mi-a răspuns el aruncându-mi o privire neconvingătoare. Când citești o poezie nu trebuie să-ți mai bați capul să ții minte cum au evoluat intriga și personajele. Cred că spui asta numai ca să-mi faci mie pe plac, am zâmbit eu. — Nu e nimic rău în a citi poezii, a insistat Luke. —N-ai fi spus asta dacă ai fi avut surorile mele, am zis eu cu tristețe, după care m-am strâmbat puțin ca să-l fac să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
și-a prins coada în ușă), a revenit la pântece, a trecut din nou peste pelvis, mi-a mângâiat partea interioară a coapsei mișcându-și palma în cercuri din ce în ce mai mici. Dar nu suficient de mici ca să-mi fie tocmai pe plac. Creierul îmi spunea să-i ard una peste mână și să-i spun să se ducă dracului, dar vaginul îmi scâncea ca un copilaș. Ah, dă-i înainte, strigam frenetic în gând în timp ce degetele lui coborau și mai jos. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
care venea să se prezinte spunând „Neil e numele meu“, dar tipul ăsta avea ceva care-mi plăcea. Era strălucitor, zâmbitor și destul de tânăr. M-am trezit ridicându-mă în picioare și dându-mi oarecare osteneală să-i fiu pe plac. Asta deși, chiar înainte de a-i vedea verigheta de pe deget, mi-am dat seama că era însurat. îl dădeau de gol puloverul pufos și pantalonii neșifonați. Mă simțeam destul de dezamăgită. —Cum te înțelegi cu ceata asta de nebuni? m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Ce puteam să spun? M-am hotărât să fiu sinceră. —Uite ce e, am spus pe un ton conspirativ. N-ar trebui să fiu deloc aici. Tata a reacționat în mod exagerat. Am venit aici numai ca să le fac pe plac părinților mei. Fața lui Mike s-a descompus dintr-odată și a izbucnit în niște hohote de râs care păreau să nu se mai oprească. Ce-ai găsit de râs? l-am întrebat agasată. Pentru că exact asta am spus și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
a izbucnit în niște hohote de râs care păreau să nu se mai oprească. Ce-ai găsit de râs? l-am întrebat agasată. Pentru că exact asta am spus și eu, a rânjit el. Am venit aici ca să-i fac pe plac soției, Chaquie a venit ca să scape de bărbată-său, Don e aici din cauza maică-sii, Davy s-a internat ca să nu-și piardă serviciul, Eamonn e aici din cauza soră-sii, iar John Joe din cauza nepoată-sii. Toți ne-am internat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ca să scape de bărbată-său, Don e aici din cauza maică-sii, Davy s-a internat ca să nu-și piardă serviciul, Eamonn e aici din cauza soră-sii, iar John Joe din cauza nepoată-sii. Toți ne-am internat ca să-i facem pe plac cuiva. Nu știam ce să spun. N-aveam ce să fac dacă toți se aflau în faza de negare. 21tc "21" Era luni dimineață. Noaptea trecută avusesem un somn extrem de agitat. îl visasem tot timpul pe Luke. Când m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
bosumflată. Luke a ridicat din umeri părând nedumerit. —Ce-ai vrea să spun? Păi, nu te-ai simțit atras de mine? — Normal c-am fost atras de tine, a zâmbit el. Cine n-ar fi? începuse să vorbească mai pe placul meu. Da, a zis el, m-am gândit că ești foarte frumoasă. Și foarte drăguță. Dar îți respect hotărârea. Acum o să te las și-o să mă duc să mă amestec printre oameni. —Te-ai gândit? am spus apucându-l de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ne îndreptam spre ședința de grup - simțindu-mă de parcă aveam să apar în fața plutonului de execuție - Chris m-a apucat de mână. — Neața, mi-a zis. Pot să vorbesc puțin cu tine? — Sigur, am răspuns, dornică să-i fac pe plac, dar și întrebându-mă dacă mă mai plăcea cu toate că știa că eram o mincinoasă. —Cum te simți azi? Chris arăta minunat. Albastrul pal al cămășii îi scotea în evidență culoarea ochilor. —OK, am răspuns eu prudentă. —Pot să-ți fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
fi putut să bag mâna-n foc c-așa o să facă. —Cel puțin văzută din afară, se pare că ai avut o existență foarte solitară. Ești de acord? Presupun că da, a bolborosit John Joe încercând să-i facă pe plac. De ce nu te-ai căsătorit niciodată? a repetat Josephine întrebarea pe care i-o pusese și vineri. John Joe era uluit. Ca și cum nu ar fi avut nici cea mai vagă idee. — Poate... ăăăă... știți, fiindcă nu am întâlnit femeia potrivită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
o să se simtă mult mai confortabil dacă momentan o să discute cu femei. Haide! Adu-ți aminte ce speriată erai și tu în prima zi. Am început să spun „Dar pentru mine era altfel“, dar am vrut să-i fac pe plac. Așa că mi-am lipit un zâmbet pe buze și m-am dus către ea. Mike mi s-a alăturat și am încercat să purtăm o conversație. Nici unul dintre noi n-a întrebat-o de ce fusese internată, deși bănuiam că era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
într-un glas. Atmosfera s-a mai liniștit, dar asta numai până când John Joe l-a rugat pe Barry sa-i arate figurile de bază din Tai Chi, iar Barry, ca un copil dulce ce era, i-a făcut pe plac. Vezi, glisezi cu piciorul ăsta de-a lungul podelei. Nu, glisezi! în loc să alunece cu grație, John Joe a ridicat piciorul încălțat cu un bocanc greoi și l-a plantat într-un alt loc de pe podea. —Trebuie să glisezi. Vezi? Așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ea, Brigit a aruncat o privire către ușă și a murmurat: —Uite-l pe tipul tău! Te rog, Doamne, fă să fie Luke, m-am rugat în timp ce toate organele interne îmi intraseră în trepidație. Și Dumnezeu mi-a făcut pe plac, dar a adăugat o clauză adițională. Cel care intrase pe ușă era, într-adevăr, Luke. Dar Luke era însoțit de nimeni alta decât superba Anya, Anya cea scheletică, bronzată și cu ochi migdalați. Primul lucru care mi-a venit în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
să ne dăm seama ce se întâmplase. —Lăsați omu’ să respire, ne-a ordonat Joey. Hai, băiete! a mai zis el lăsându-se pe vine lângă Gaz. Respiră, omule! Hai, omule! Trage aer în piept! Gaz i-a făcut pe plac șuierând ca un astmatic. —Faceți-i mai mult loc, am murmurat eu. Ce s-a întâmplat? a întrebat Luke. Eu crezusem că Gaz era în starea aia din cauza căldurii, dar Joey ne-a zis supărat: Are și omu’ dreptu’ la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
-se către mama. N-aș putea spune că-mi amintesc, a răspuns ea bățoasă. —Ba sigur că poți, a exclamat el. — Dacă zici tu, a aprobat mama pe un ton care lăsa să se înțeleagă că-i făcea doar pe plac bietului ei soț care se înșela. Josephine s-a uitat la mama, apoi la mine. Apoi din nou la mama, după care a zâmbit ușor, parcă încercând să se ascundă. Mama s-a înroșit la față. Bănuia că Josephine râde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]