7,105 matches
-
Scrumiere 5) x x x x x x x x x x x x x - - - - 25.Bol pentru clătirea dege- telor x x - - x x - - x x x - - - - - - 26.Fructiera 5) x x x - x x x - x x - - - - - - - 27.Platouri de diferite forme �� și mărimi x x x x x x x x x x x x x x x x x B. Porțelan (buc./loc la masa) 1. Cești cu farfu- rioară pentru cafea 6) 3 2,5 2
ORDIN nr. 56 din 27 iunie 1995 pentru aprobarea Normelor metodologice şi a criteriilor privind clasificarea pe stele şi categorii a structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112108_a_113437]
-
x x - - - - - - - 23.Foarfece pentru struguri x - - - x - - - x - - - - - - - - 24.Frapiere cu suport x x x x - - - - - - x - - - - - - 25.Paletă pentru tort x x x x x x x x x x x x x x x x x 26.Platouri și tăvi de diferite mărimi x x x - x x - - x x x - - x - - - 27.Frapiere pentru șampanie x - - - x x - - x x - - - - - - - 28.Mașini pentru produs cuburi de gheață sterile x x - - x x - - x x - - - - - - - IV. Servicii suplimentare
ORDIN nr. 56 din 27 iunie 1995 pentru aprobarea Normelor metodologice şi a criteriilor privind clasificarea pe stele şi categorii a structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112108_a_113437]
-
x x x - - - - 20.Salatiere 2,5 2 1,5 1 0,5 - - - 1,5 1 1,5 x x x - - - 21.Cocotiere 3) x x - - x x - - x x - - - - - - - 22.Sosiere 3) x x x - x - - - x - x - - - - - - 23.Platouri de di- ferite forme și dimensiuni 3) x x x x x x - - x x x x x x x x x 24.Suport pentru scobitori 3) x x x x x x x - x x x x x - - - - C.
ORDIN nr. 56 din 27 iunie 1995 pentru aprobarea Normelor metodologice şi a criteriilor privind clasificarea pe stele şi categorii a structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112108_a_113437]
-
satisfacții unui număr mare de pescari sportivi atât din județul Neamț cât și din întreaga țară. Anual se fac repopulări cu puieți de salmonide, ciprinidele găsind condiții excelente de depunere a icrelor în întinsurile din coada lacului sau din fostele platouri ale localităților inundate. Pescuitul se deschide în fiecare an la data de 1 aprilie și se închide la 31 octombrie. Salba de lacuri situată în aval de Bicaz, la poalele masivului Tarcău, prezintă importanță pentru pescarii de păstrăv numai până la
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
vârfuri și creste ascuțite. Carpații sunt formați din toate tipurile de roci, îmbinate diferit de la un sector la altul, ceea ce dă imaginea unui mozaic petrografic. În Carpați există creste ascuțite la peste 2000 m înălțime, culmi rotunjite și netezite (adevărate platouri), circuri și văi glaciare sculptate de ghețari în urmă cu 10 000 - 300 000 ani, când o mare parte a Europei era acoperită de o imensă calotă de gheață, iar în munți se dezvoltau ghețari la peste 1 800 m.
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
glaciare sculptate de ghețari în urmă cu 10 000 - 300 000 ani, când o mare parte a Europei era acoperită de o imensă calotă de gheață, iar în munți se dezvoltau ghețari la peste 1 800 m. În culmile și platourile calcaroase s-au format peșteri și chei, iar în munții vulcanici au apărut platouri și cratere. Carpații reprezintă un castel de ape, aici găsindu-se majoritatea izvoarelor râurilor României. Unele râuri au reușit să străpungă în întregime sau parțial lanțul
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
mare parte a Europei era acoperită de o imensă calotă de gheață, iar în munți se dezvoltau ghețari la peste 1 800 m. În culmile și platourile calcaroase s-au format peșteri și chei, iar în munții vulcanici au apărut platouri și cratere. Carpații reprezintă un castel de ape, aici găsindu-se majoritatea izvoarelor râurilor României. Unele râuri au reușit să străpungă în întregime sau parțial lanțul carpatic dând naștere la defilee, precum cele ale Dunării, Oltului, Jiului etc., adevărate porți
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
depresiuni, Dornelor și Câmpulung, străbătute de drumuri ce fac legătura între Transilvania, Moldova, Maramureș. Grupa Centrală (Carpații moldo-transilvăneni). Este cea mai întinsă, ajungând în sud până la Depresiunea Brașov și pasul Oituz. Se disting: - în vest munți alcătuiți din conuri și platouri vulcanice, cum sunt la nord de defileul Mureșului Munții Călimani (cei mai înalți, 2 100 m în vf. Pietrosu), cu resurse de sulf. Între Mureș, la nord, și Olt, la sud, sunt Munții Gurghiu și Munții Harghita, unde în craterul
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
trei pasuri. • Numiți munții care înconjură Depresiunea Maramureșului. • Indicați principalele îndeletniciri ale locuitorilor. • Precizați depresiunile și pasurile de la contactul grupei nordice cu grupa centrală. Munții Rodnei și Depresiunea Maramureș Depresiunea Câmpulung Molodovenesc dreapta Munții Ceahlău (1 907 m), cu un platou, abrupturi și numeroase turnuri de zeci de metri înălțime, Munții Tarcăului și Munții Goșmanu. În bazinul Trotușului sunt Munții Ciucului, Munții Nemira și Munții Berzunți. Ultimele două masive închid Depresiunea Comănești, de origine tectonică, unde există zăcăminte de cărbune brun
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
munți formați predominant din roci cristaline și din culmi calcaroase; înfățișarea generală reflectă fie un aspect greoi, masiv, fie unul de creste abrupte; doar Oltul îi străbate în întregime; în rest, râurile mari au creat văi parțial transversale; culmile prezintă platouri netede întinse, cu pajiști folosite vara ca pășuni; la peste 1 800 m altitudine, au existat ghețari lungi care au creat circuri și văi glaciare în care există lacuri, praguri cu cascade etc.; pasurile și trecătorile sunt puține la număr
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
sunt Munții Bucegi, formați din conglomerate și calcare, cu vârfuri de peste 2 000 m dispuse în lungul unei creste cu desfășurare în formă de potcoavă. La exterior ea este mărginită de abrupturi de peste 1 000 m. În interior se află platouri netede la altitudini de 1 800 - 2 000 m. În centru se află valea Ialomiței, care în cursul NOȚIUNI NOI rezervație naturală - areal care cuprinde elemente naturale (relief, vegetație, animale etc.) ocrotite prin lege. agroturism - formă de turism specifică mediului
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
taie chei (Orzei, Tătarului etc.) separate de mici depresiuni în care au fost amenajate lacuri pentru hidrocentralele de la Dobrești și Moroeni. În Munții Bucegi există numeroase cabane turistice și amenajări pentru turism (telecabine ce pleacă din Sinaia și Bușteni spre platou, pârtii de schi etc.). Munții Leaota se află la sud-vest de Munții Bucegi. Sunt formați în mare parte din roci cristaline și doar în nord din culmi calcaroase în care râurile au tăiat chei. Din Leaota (2 133 m) se
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
și Turnu Roșu în nord), cu lacuri de baraj hidroenergetic, mai multe sate și mânăstiri, precum Cozia, care datează din secolul al XIV-lea. DE REȚINUT grupa Munților Bucegi este alcătuită din trei masive: Bucegi, Leaota și Piatra Craiului; pe platoul Munților Bucegi există două vârfuri (Babele și Sfinxul) care sunt rezultatul acțiunii agenților externi; Munții Făgăraș au cea mai lungă creastă montană carpatică (cca 60 km) și șase vârfuri peste 2 500 m; Valea Oltului a format între Turnu Roșu
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
grupei Bucegi și structura geologică a acestora. • Caracterizați pe scurt relieful grupei Bucegi. • Numiți elementele de specificitate ale Munților Făgăraș. • Indicați apele curgătoare care izvorăsc din grupele muntoase Bucegi - Făgăraș și care îi delimitează. Munții Piatra Craiului Vârful Babele de pe platoul Munților Bucegi Munții Făgăraș Grupa Munților Parâng se întinde între văile râurilor Olt (est), Jiu și Strei (vest), fiind cea mai extinsă subunitate din Carpații Meridionali. Sunt formați predominant din roci cristaline și numai în nord-vest și în sud sunt
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de drumuri cu importanță națională și internațională. Se divid în: - Munții Bihorului, cu cea mai mare desfășurare, ocupând partea centrală, alcătuiți predominant din șisturi cristaline și granite care le dau masivitate și înălțimi mari (Bihor, 1 849 m). Există și platouri și culmi din calcare cu peșteri declarate rezervații naturale (Scărișoara, în care se află un ghețar, Cetățile Ponorului, Urșilor etc.) și chei. Aici își au izvoarele pâraiele care alcătuiesc Crișul Negru, Someșul Cald, Someșul Rece, Arieșul, Crișul Alb etc. Pe
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de la Moneasa și Vașcău. Între cele două masive se află Depresiunea Zarand, o prelungire a câmpiei pe Crișul Alb. - Munții Pădurea Craiului, aflată de-a lungul Crișului Repede și Crișului Alb, alcătuiți din calcare, cu altitudini sub 1 000 m, platouri și depresiuni carstice, peșteri (Meziad, Vântului — cea mai mare din țară) și chei. - Depresiunea Beiuș, încadrată de munții Bihor, Codru Moma și Pădurea Craiului, cu un relief de terase create de Crișul Negru, adăpostind așezări mari cu o bogată tradiție
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
superioară; înălțimile depășesc 600 m în nord și scad la 300 m la contactul cu Câmpia Română. Interfluviile sunt mai înguste în nord, cu păduri și versanți afectați de torenți și alunecări. Ele se lărgesc spre sud, căpătând înfățișarea unor platouri întinse cu terenuri cultivate. Râurile au o desfășurare nord - sud și au creat văi largi în lungul cărora sunt concentrate localități și drumuri. în subsol există zăcăminte de petrol, gaze naturale și lignit care sunt exploatate. b. Diviziuni De la est
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Mehedinți. Vârf calcaros din Podișul Mehedinți Lacul Zăton de la Ponoare așezările se află concentrate în lungul Dunării, pe litoral și în preajma căilor de comunicație. b. Diviziuni Podișul Dobrogei de Sud. Cuprinde jumătatea sudică a Dobrogei, cu un relief format din platouri întinse, la 50 - 200 m altitudine, care se termină spre mare și Dunăre prin versanți povârniți. Văile sunt adânci, dar se lărgesc mult către vărsare, unde adesea există lacuri. Acest podiș reprezintă o regiune agricolă importantă. În partea de nord
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Marea Neagră Stațiunea litorală Jupiter M. Măcin Pod. Niculițel Depr. Nalbant D. Tulcei Pod. Mangaliei Masivul Dobrogei de Nord Podișul Dobrogei de Sud înalt, cu altitudinea medie de 250 m (467 m în vf. țuțuiatu din Culmea Greci) și alcătuit din platouri netede în sud, dealuri și depresiuni în nord. Pe culmile înalte din nord-vest există păduri de stejar și de tei, iar în cea mai mare parte a regiunii sunt terenuri cu culturi agricole și pășuni pentru animale. Regiunea e străbătută
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
un fragment din lanțul munților hercinici care se întindea din vestul Europei și până în Crimeea. Au înălțimile cele mai mari și culmi cu versanți în pantă mare; - Podișul Niculițel, în nord, cu altitudini de 250 - 300 m, având forma unor platouri; - Dealurile Tulcei, în nordest, constând într-o înșiruire de vârfuri și de culmi rotunjite, abrupte spre Dunăre și line spre sud și est; - Podișul Babadag, în centru, care se întinde de la Dunăre la lacul Razim; - Depresiunea Nalbant, o regiune joasă
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Sascut (jud. Bacău); Giurgiu; Târgu Mureș; Timișoara. județele cu cele mai mari suprafețe cultivate cu sfeclă de zahăr: 1. Botoșani; 2. Iași; 3. Suceava; 4. Bihor. ACTIVITățI ECONOMICE 95 Cultura cartofului și a legumelor Cartoful, plantă originară din America de Sud, de pe platourile andine, a pătruns în cultură în țara noastră în urmă cu circa 200 de ani. În prezent este foarte răspândit, dar ocupă suprafețe mai mari în câteva regiuni: - nordul Moldovei (Podișul Sucevei și Culoarul Siretului), remarcându-se județul Suceava; - sud-estul
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
1 800 m în Munții Rodnei și Munții Călimani, cuprinde vârfuri și creste cu stâncărie, abrupturi, circuri glaciare cu lacuri, pajiști alpine etc. Climatul este rece cu multă zăpadă, îngheț frecvent și 137V Mediu alpin din Munții Făgăraș Culmi și platouri despădurite în Munții Retezat Culmi despădurite pentru pășunat în Munții Ciucaș vânturi puternice. Influența omului este slabă și se produce prin păstorit, turism, drumuri etc. Pe pantele abuziv păstorite, iarba aproape a dispărut, spălarea în suprafață și solifluxiunile au îndepărtat
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de drumuri Valea Bistriței la Borca - mediu natural parțial modificat carbonifere, iar în Depresiunea Brașov datorită reziduurilor întreprinderilor din principalele orașe). Mediul regiunilor deluroase și de podiș. Acoperă cea mai mare parte a teritoriului României, incluzând ansamblul de culmi rotunjite, platouri, văi largi cu terase extinse și depresiuni la altitudini de 250 - 1 000 m, cele mai multe însă la 300 - 500 m. Este spațiul cu cele mai multe așezări, deoarece condițiile naturale fiind extrem de favorabile au permis dezvoltarea lor continuă încă din Antichitate. În
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
berme de 6 m. Exploatarea a fost făcută prin metoda coloanelor forate. Filtrele au fost realizate cu materialul natural extras din albia râului Tîrgului, în aval de baraj și până la com. Lerești. Argila necesară nucleului etanș a fost extrasă de pe platoul Grui la limita orașului Cîmpulung, în zona fabricii de cărămidă. Depunerile de anrocamente au început în anul 1979, cu vârful de volum maxim atins în anul 1983. Straturi de anrocamente au avut grosimi de 1 m și 1,5 m
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
de partea cealaltă pe garduri de sârmă. Frunzele stropite din belșug cu piatră vânătă. Și strugurii mari, grei, atârnând de pretutindeni ca țâțele vacilor. Numai după ce am urcat pe jumătate pi eptul dealului și am poposit pe un fel de platou, într-o ogradă imensă, umbrită de copaci groși cât roata carului, printre care abia apăreau hambarele, grajdurile, cramele enorme și în fund de tot, cerdacul conacului boieresc, mi s-a părut că pătrund într o altă lume, într-o altă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]