3,630 matches
-
cele două genuri: "J’ai un frère et une sœur" „Am un frate și o soră”. Se pun la plural următoarele numerale, în situațiile de mai jos: În contrast cu cele de mai sus, numeralul "mille" „mie” nu se pune niciodată la plural ("trois mille" „trei mii”, "trois mille cinq" „trei mii cinci”), iar corespondentul lui „o mie” este "mille" singur, fără "un". Numeralele terminate în "-illion" și "milliard" sunt urmate în general de prepoziția "de", care le leagă de substantivul din grupul
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
jumatate de duzină”). Mai este și "une huitaine", de la "huit" „opt”, care se folosește numai pentru zile, însemnând că substantiv „o saptămână”. Aceste numerale se leaga cu prepoziția "de" de eventualul substantiv care le urmează, unele pot fi puse la plural și sunt totdeauna precedate sau de un cardinal, sau de articol hotărât, sau de articolul nehotărât "des": "Îl a une quarantaine d’années" „Are vreo patruzeci de ani”, "deux douzaines" „două duzini ”, "des dizaines de milliers de manifestants" „zeci de
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
au conflit" „Există o oarecare speranța de a se pune capăt conflictului”. Nu trebuie confundat cu adverbul "quelque": "Îl y avait quelque 500 personnes dans la salle" „Erau vreo 500 de persoane în sală.”. Quelques, tot determinant, este forma de plural a lui "quelque", dar are alt sens decât acesta: Îl reste quelques biscuits dans le tiroir" „Mai sunt câțiva biscuiți în sertar”. Cu "quelque" se formează mai multe cuvinte care sunt numai pronume: Quelqu’un are în limba modernă numai
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
acesta pentru dumneavoastră”. Quelque chose: "Je dois te dire quelque chose" „Trebuie să-ți spun ceva”. Quelque part: "J’ai déjà vu cet homme quelque part" „L-am mai văzut pe omul ăsta undeva”. Quelques-un(e)s este că forma pluralul lui "quelqu’un", dar are alt sens și i s-a păstrat și forma de feminin: "J’avais invité tous mes amis, mais quelques-uns n’ont pas pu venir" „I-am invitat pe toți prietenii mei, dar câțiva n-au
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
tout doucement" „Mi-a vorbit încet de tot”. Autre Acest cuvânt poate fi articulat sau nearticulat. Nearticulat, "autre" este nume predicativ: "Paul est autre que je croyais" „Paul e altfel decât credeam”. "Un(e) autre" poate fi: "D’autres" este pluralul determinantului/pronumelui "un(e) autre": Alt determinant + "autre": Alt determinant + "autres": Autre chose este numai pronume: "Moi, îl me faut autre chose" „Mie îmi trebuie altceva”. Un(e) certain(e) este numai determinant: "Je veux visiter seulement une certaine pârtie
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
Moi, îl me faut autre chose" „Mie îmi trebuie altceva”. Un(e) certain(e) este numai determinant: "Je veux visiter seulement une certaine pârtie du musée" „Vreau să vizitez numai o anumită parte a muzeului”. Certain(e)s, forma de plural a lui "un(e) certain(e)", poate fi: "Certain(e)(s)" dintr-o propoziție se folosește și corelat cu "d’autres" care se află în propoziția următoare: "Certains (colis) șont arrivés, d’autres non" „Unele (colete) au sosit, altele nu
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
dar în ambele cazuri este postpus: Cu forma de subjonctiv prezent, persoana a III-a singular a verbului "être" s-au format două propoziții care au devenit locuțiuni pronominale nehotărâte: Un(e) țel(le) este cel mai adesea determinant, cu pluralul "de țel(le)s": "Une telle proposition est inacceptable" „O asemenea propunere este inacceptabilă”, "On ne peut pas faire ce travail avec de tels collaborateurs" „Nu se poate face munca asta cu asemenea colaboratori”. Poate fi și pronume, înlocuind un
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
Thomas était très surpris" „Thomas era foarte surprins”), dar cu atribut au articol hotărât: "Și tu avais vu la tête du pauvre Thomas...!" „De-ai fi văzut figură bietului Thomas...!” Numele de familie nu au în general articol, decât la plural, daca desemnează o întreagă familie, ca în română (de exemplu „Ioneștii”): "Dupont travaille chez nous" „Dupont lucrează la noi”, dar "Leș Dupont habitent au premier étage" „Familia Dupont locuiește la etajul întâi”. De notat că în franceză numele nu se
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
o întreagă familie, ca în română (de exemplu „Ioneștii”): "Dupont travaille chez nous" „Dupont lucrează la noi”, dar "Leș Dupont habitent au premier étage" „Familia Dupont locuiește la etajul întâi”. De notat că în franceză numele nu se pune la plural. Cele mai multe nume de orașe se folosesc tot fără articol: "Paris", "Bucarest" etc. Excepții: "Le Havre", "La Rochelle" etc. Dintre numele de țări, doar câteva nu primesc articol, de exemplu "Israël" „Israel”. Mai multe nume de insule nu au nici ele
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
în franceză, acesta nu poate fi scos în evindență în vorbire prin simpla accentuare mai puternică: "C’est cette découverte qui allait révolutionner la physique moderne" „Această descoperire (este cea care) urma să revoluționeze fizică modernă”. Dacă subiectul este la plural, primul element al construcției se acordă în general cu el: Ce șont toujours leș meilleurs qui partent leș premiers" „Cei mai buni (sunt cei care) pleacă totdeauna primii”. Sdandardul accepta și lipsa acordului, mai ales în registrul familiar: C’est
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
leș premiers" „Cei mai buni (sunt cei care) pleacă totdeauna primii”. Sdandardul accepta și lipsa acordului, mai ales în registrul familiar: C’est leș meilleurs qui ..." Dacă însă subiectul este un pronume personal de persoana I sau a II-a plural, forma "ce șont" este exclusă: "C’est nous qui sommes arrivés leș premiers" „Noi (suntem cei care) am sosit primii”. Subiectul fiind accentuat în această construcție, daca pronumele personal are forma accentuată diferită de cea neaccentuata, este obligatorie cea accentuată
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
verbe precum "pouvoir" „a putea”, "cesser" „a înceta”, "oser" „a îndrăzni”, "savoir" „a ști”: "Vous ne pouvez le nier" „Nu puteti nega această”. Particularitatea propoziției imperative cu subiectul de persoana a II-a singular și plural, precum și de persoana I plural este că acesta nu este exprimat prin pronume personal, cu excepția cazului când este scos în evidență, luând atunci formă accentuată: "(Țoi,) reste ici !" „(Tu) rămâi aici!”, "Venez plus près (, vous) !" „(Voi) veniți mai aproape!”, "Allons dans le parc !" „Să mergem
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
stâlp există trei stări diferite. Spre exemplu, șawm există în trei stări: "ẓăhirī șawm, băținī șawm, și ḥaqīqī șawm". Forma exoterica (ẓăhir) este disponibilă oricui în orice tradiție religioasă. Înțelesul esoteric (bățin) este disponibil doar inițiaților "(murīds)" drumurilor spirituale ("țurūq" - plural de la "țarīqah") - și deci acest înțeles esoteric aparține direct celor ce sunt "da‘wah Ismailiți" sau "țarīqah" ai Islamului. Realitatea interioară ḥaqīqah - esotericul esotericului (bătin al-bățin) - este universal dar doar direct perceput de către mistici, învățați și sfinți ai marilor religii
Nizariți () [Corola-website/Science/333603_a_334932]
-
Codrul (plural Codrii Moldovei) constituie un masiv forestier amplasat în centrul deluros al Republicii Moldova, pe Podișul Moldovei Centrale, ocupând cca. 40% din suprafața acestui platou înalt. Pădurile ocupă preponderent altitudinile maxime, dintre 200 și 430 m (dealul Bălănești). Codrul se întinde în
Codru (masiv forestier din Republica Moldova) () [Corola-website/Science/333700_a_335029]
-
existența aceluiași număr în diferite locuri aflate la mică distanță unul de celălalt. Termenul provine din latinescul "", care înseamnă « a șasea parte ». În limba italiană, termenul care există din secolul al XII-lea se scrie ' la singular (pronunțat ) și ' la plural (). Veneția este formată din șase sestiere, trei pe malul stâng al Canal Grande (', « de aici ») și trei pe malul drept (', « de acolo ») : În Veneția, numerotarea clădirilor ("", « numerotare civică », prescurtată N.A.) nu este stabilită pe străzi, ci pe sestiere. O adresă
Sestiere (Veneția) () [Corola-website/Science/333400_a_334729]
-
Termenul italian sestiere, la plural "sestieri" (cuvântul s-ar putea eventual împrumuta în românește drept „sestier”, cu pluralul „sestiere” ), este o subdiviziune administrativă a unor orașe italiene. Cuvântul provine de la "sesto" sau șesime și este utilizat astfel numai pentru orașele împărțite în șase districte (cartiere
Sestiere () [Corola-website/Science/333394_a_334723]
-
Termenul italian sestiere, la plural "sestieri" (cuvântul s-ar putea eventual împrumuta în românește drept „sestier”, cu pluralul „sestiere” ), este o subdiviziune administrativă a unor orașe italiene. Cuvântul provine de la "sesto" sau șesime și este utilizat astfel numai pentru orașele împărțite în șase districte (cartiere). Cele mai cunoscute exemple sunt cele 6 "sestieri" din Veneția; de asemenea, și
Sestiere () [Corola-website/Science/333394_a_334723]
-
1. A fi în al nouălea (șaptelea) cer Tomasso d’Aquino Expresia e bazată pe credința celor vechi, că cerul ar fi alcătuit din mai multe bolte (de aici pluralul: ceruri). Filozoful Aristotel, care își imagina că cerurile sunt de cristal, susținea existența a opt ceruri. Alții au fost mai generoși (de pildă, în secolul al XIII-lea, regele Alfons al X-lea al Castiliei, care se ocupa de astronomie
Șapte expresii celebre și originile lor () [Corola-website/Journalistic/102282_a_103574]
-
motive politice. Începând din 1964 semnătura ei poate fi întâlnită din nou în presa literară, în special în Contemporanul, unde i se încredințează o rubrică săptămânală de însemnări (Antijurnal). Tot în 1964 publică prima sa carte de versuri, Persoana întâia plural, care o aduce în centrul atenției criticii literare. Când se stabilește, deci, la București, nu este o necunoscută. În 1969 primește, de altfel, Premiul pentru Poezie al Uniunii Scriitorilor (primul dintr-o lungă listă de premii: Premiul pentru Poezie al
Ana Blandiana: Orologiul fără ore by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104304_a_105596]
-
Prinții electori (sau, mai simplu, electorii) ai Sfântului Imperiu Roman (în ; în , (), la plural "Kurfürsten", în ) erau membrii colegiului electoral al Sfântului Imperiu Roman. Începând cu secolul al XIII-lea, prinții electori aveau privilegiul de a-l alege pe Regele Romanilor, care urma să fie încoronat de către papă ca Sfânt Împărat Roman. Carol Quintul
Prinț elector () [Corola-website/Science/337559_a_338888]
-
folosit pentru "v". Toate literele esperanto moderne sunt atestate, în afară de "ĉ, ĝ, ĥ, ĵ, ŝ, ŭ". Formele verbale cunoscute sunt "-á" la prezent, "-ó" la imperativ, "-se" la infinitiv. Substantivele erau terminate cu "-e" la singular și cu "-es" la plural; articolul era la singular "la" și la plural "las". Se pare că nu exista cazul acuzativ și că accentul era la fel ca în limba esperanto modernă, cu excepția cazului când se aflau în terminații, ca în "-á" și "-ó". Doar
Proto-esperanto () [Corola-website/Science/336048_a_337377]
-
atestate, în afară de "ĉ, ĝ, ĥ, ĵ, ŝ, ŭ". Formele verbale cunoscute sunt "-á" la prezent, "-ó" la imperativ, "-se" la infinitiv. Substantivele erau terminate cu "-e" la singular și cu "-es" la plural; articolul era la singular "la" și la plural "las". Se pare că nu exista cazul acuzativ și că accentul era la fel ca în limba esperanto modernă, cu excepția cazului când se aflau în terminații, ca în "-á" și "-ó". Doar patru versuri ale etapei "Lingwe uniwersala" (din 1878
Proto-esperanto () [Corola-website/Science/336048_a_337377]
-
h ħ i j k l m n o ó p r s ś t u ŭ v z ź. În această etapă "v" îl înlocuise pe "w" pentru sunetul [v]; inflexiunea verbală pentru persoană și număr a fost abandonată; pluralul la nominativ era "-oj" în loc de "-es" (precum și adjectivalul "-o" și adverbialul "-e"); iar cazurile substantivale au fost reduse la două (deși genitivul "-es" există încă și astăzi în corelativele posesive). Sufixul din cazul acuzativ a fost "-l", dar în multe
Proto-esperanto () [Corola-website/Science/336048_a_337377]
-
greutate”). Zamenhof a perfecționat limba în următorii ani. Cele mai multe îmbunătățiri au provenit prin traducerea de literatură și poezie din alte limbi. Accentul final în conjugarea verbelor a fost respins în favoarea accentuării celei de-a doua vocale, iar forma veche de plural "-s" a substantivelor a devenit un semn al terminației timpurilor verbe, cu un imperfect "-es" rămas până aproape de publicare. Accentele ascuțite în stil slav ale diacriticelor au devenit circumflexe pentru a evita apariții unor sentimente de naționalism, iar noile forme
Proto-esperanto () [Corola-website/Science/336048_a_337377]
-
poezia Anei Blandiana, ”Gara de Nord”. Născută în 1942, la Timișoara, Ana Blandiana a debutat ca poetă în anul 1954 în reviste de tineret, apoi în "Tribuna" (1959) și în antologia "30 de poeți tineri". După debutul editorial cu placheta "Persoana întâia plural" (1964), s-a impus printre poeții cei mai reprezentativi ai epocii, publicând "Călcâiul vulnerabil" (1966) și "A treia taină" (1969, Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor). A continuat cu alte cărți de poezie: "Cincizeci de poeme" (1970), "Somnul din somn
Ana Blandiana își lansează volumul de poezie "Speranță sub un soare gri" by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105453_a_106745]