4,565 matches
-
autohton a evoluat pe linia ideologică a unei avangarde antiheideggeriene, de sorgintea political correctness. În asemenea condiții, surpriza autoarei n-a fost mică, domnia sa înțelegând prea puțin ciudățeniile culturii românești. În eseul Eminescu și Borges, nu găsea nici o incompatibilitate între "postmodernismul" lui Borges și eminescianism. Dimpotrivă, demonstra că poetul român poate sta într-o bună companie cu postmodernitatea. E drept, mai târziu, și Mihai Cimpoi, și alți critici au găsit afinități de asemenea factură între Eminescu și postmodernism, cu valide argumente
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
nici o incompatibilitate între "postmodernismul" lui Borges și eminescianism. Dimpotrivă, demonstra că poetul român poate sta într-o bună companie cu postmodernitatea. E drept, mai târziu, și Mihai Cimpoi, și alți critici au găsit afinități de asemenea factură între Eminescu și postmodernism, cu valide argumente. Cu toate acestea, în ochii postmoderniștilor "pur sânge", Eminescu rămâne un "tradiționalist", cel mult bun de parodiat sau de intertextualizat (o astfel de "actualitate" a poetului apare într-o carte de Ioana Bot). La extrema postmodernistă, Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Eminescu de a se apropia de profunzimile eminescianismului. Dimensiunea sacrului nu intră în setul de valori postmoderniste. Or, trebuie remarcat că Svetlana Paleologu-Matta i-a citit pe Nietzsche, pe Heidegger, pe Borges, pe Eminescu cu antenele cele mai fine ale postmodernismului înalt, care e anticamera transmodernității. În momentul când s-a ciocnit de nivelul grosier și ideologic al postmodernismului, la Bienala de la Veneția din 1993, atunci a avut conștiința deplină a zidului care o desparte de o "spiritualitate" muribundă: "o concentrare
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
trebuie remarcat că Svetlana Paleologu-Matta i-a citit pe Nietzsche, pe Heidegger, pe Borges, pe Eminescu cu antenele cele mai fine ale postmodernismului înalt, care e anticamera transmodernității. În momentul când s-a ciocnit de nivelul grosier și ideologic al postmodernismului, la Bienala de la Veneția din 1993, atunci a avut conștiința deplină a zidului care o desparte de o "spiritualitate" muribundă: "o concentrare explozivă de orori într-o rătăcire eterogenă computerizată a societății contemporane postmoderne"407. În 1993, autoarea a putut
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
de la Veneția din 1993, atunci a avut conștiința deplină a zidului care o desparte de o "spiritualitate" muribundă: "o concentrare explozivă de orori într-o rătăcire eterogenă computerizată a societății contemporane postmoderne"407. În 1993, autoarea a putut înțelege că postmodernismul și neopragmatismul american "tind spre o expansiune planetară tehnico-științifică care schimbă modul de viață", dar pe un drum alimentat de orori și de rătăciri. S-a opus, în acel moment, printr-un ethos transdisciplinar, chiar dacă nu și în termenii conceptualizanți
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
neopragmatismului american. Dar dacă luăm ca martor unul dintre romanele sale reprezentative, Insuportabila ușurătate a ființei (1984) ce pare să contextualizeze nu numai cronologic, dar și estetico-filosofic postmodernitatea, vom avea, azi, surpriza să asistăm la spectacolul unei stranii pulverizări a postmodernismului. N-ar fi de mirare să ne ciocnim de aceeași "dualitate" interpretativă ca în cazul celor doi mari "precursori" ai postmodernismului românesc, cum sunt considerați I. L. Caragiale și G. Bacovia. Firește, cei doi sunt "precursori" ai postmodernismului numai printr-o
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
nu numai cronologic, dar și estetico-filosofic postmodernitatea, vom avea, azi, surpriza să asistăm la spectacolul unei stranii pulverizări a postmodernismului. N-ar fi de mirare să ne ciocnim de aceeași "dualitate" interpretativă ca în cazul celor doi mari "precursori" ai postmodernismului românesc, cum sunt considerați I. L. Caragiale și G. Bacovia. Firește, cei doi sunt "precursori" ai postmodernismului numai printr-o simplificare nonhermeneutică la nivelul "complexelor de cultură", cum am demonstrat în două dintre cărțile mele413. Este adevărat că Milan Kundera se
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
stranii pulverizări a postmodernismului. N-ar fi de mirare să ne ciocnim de aceeași "dualitate" interpretativă ca în cazul celor doi mari "precursori" ai postmodernismului românesc, cum sunt considerați I. L. Caragiale și G. Bacovia. Firește, cei doi sunt "precursori" ai postmodernismului numai printr-o simplificare nonhermeneutică la nivelul "complexelor de cultură", cum am demonstrat în două dintre cărțile mele413. Este adevărat că Milan Kundera se slujește de recuzita filosofico-estetică a postmodernismului, dar o face parcă pentru a-i submina obsesiile, ajungând
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Caragiale și G. Bacovia. Firește, cei doi sunt "precursori" ai postmodernismului numai printr-o simplificare nonhermeneutică la nivelul "complexelor de cultură", cum am demonstrat în două dintre cărțile mele413. Este adevărat că Milan Kundera se slujește de recuzita filosofico-estetică a postmodernismului, dar o face parcă pentru a-i submina obsesiile, ajungând, intuitiv, în plin ethos transmodernist. Prozatorul ceh, dublat de un gânditor profund, ilustrează, mai degrabă, modelul de romancier-filosof, așa cum l-a definit Albert Camus, adică opusul romancierilor cu teză. Kundera
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
reîntoarcere e cea mai grea povară a gândirii ființei (das schwerte Gewicht). Am spune că e grea ca lespedea de pe mormântul Mântuitorului, crucea de purtat a teologiei și a filosofiei. Aici se și produce despărțirea radicală a lui Kundera de postmodernism, căci repetiția ca simulacru elimină greul ființei și se depărtează, fatalmente, de stratul profund al eternei reîntoarceri a identicului. Kundera îl citește altfel pe Nietzsche decât filosofii diferenței. Lectura lui consonează, într-un anumit grad, cu aceea a romancierului român
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
se întâmplă în realitate este "una dintre cele mai profunde nevoi ale omului. Aici e rădăcina perfidă a primejdiei ce se ascunde în adevărul visului"419. În iubirea dintre Tereza și Tomas intervine hazardul, care e un loc comun al postmodernismului, chiar în sensul unei absolutizări și ca eliminare a oricărei teleologii. Părintele Stăniloae, însă, după cum am văzut în primul capitol, atrage atenția că hazardul este un dar al lui Dumnezeu. Paradoxal, tocmai hazardul indică destinul. După socoteala lui Tomas, relația
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
421. Pentru postmodern, nasul este un orificiu prin care plămânii pompează și aspiră aerul, iar pretinsul suflet nu-i decât "activitatea materiei cenușii a scoarței cerebrale". Cândva se vorbea de "materialismul vulgar" al lui Ludwig Büchner (1824-1899). Se pare că postmodernismul a decis în favoarea acestuia, iar nu pentru Platon, Hristos și Kant. Mama Terezei umblă mai toată ziua goală prin camere și-și iubește trupul cum este, regretând că, devenind mamă, și l-a deformat, ratându-și, în acest mod, viața
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
monstruoasă. Tomas crede a rezolva problema libertății și a toleranței în sistemele totalitare, cum îi era pe atunci patria, dar drama istorică a primăverii de la Praga, care i-a silit pe intelectualii cehi să emigreze, a adus descoperirea că și postmodernismul occidental trăia în aceleași extreme monstruoase ale ființei. Primăvara de la Praga, cu deschiderile reformatoare ale lui Dubcek, se declanșează în luminișul mitului oedipian. E o afirmație cu totul surprinzătoare, dar ea atestă că în lume mișcările sunt arhetipale, sub semnul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
chiar și acolo unde "acordul cu ființa" pare absolut el este un bizar dezacord, de vreme ce în spatele oricărui kitsch zace moartea. Omul devine exclusiv trup, cadavru fie el respingător, fie vopsit în culori atrăgătoare. Invazia de biologie scatofilă și pornografică din postmodernism este aceeași cu spoiala sărbătorii de 1 Mai. Kundera zice că, în definitiv, kitsch-ul face parte din natura umană și devine non-kitsch de îndată ce este conștientizat. Într-adevăr, asta se-ntâmplă, prin excelență, cu lumea lui Caragiale. Fantoșele lui Caragiale
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
întrevede în orice ființă și în orice lucru ceva care scapă ușurătății, ceva care se repetă. Eminescu a contrazis antropologia de până la el care se funda pe legea lui Protagoras: homo mensura, omul măsură a tuturor lucrurilor, lege resuscitată de postmodernism. Un astfel de om domină planeta, din nenorocire, nu o administrează. În realitate, zice Eminescu, fiecare lucru, fiecare ființă își are propria măsură. Aici, el se-ntâlnește din nou, în chip fericit, cu Nietzsche, care adaugă în Voința de putere
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
destiné à aider l`humanité à ressortir de la profonde crise mondiale déclanchée par les tragiques événements du 11 septembre 2001 aux Etats-Unis. ABSTRACT There are three major paradigms in the evolution of the European and universal culture: traditionalism, modernism, and postmodernism. In reality, postmodernism is but the twilight of modernism. François Lyotard, who established the concept at global level in the 80's said that postmodernism is only a re-writing of modernity or an unfinished project as Hürgen Habermas said. After
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
l`humanité à ressortir de la profonde crise mondiale déclanchée par les tragiques événements du 11 septembre 2001 aux Etats-Unis. ABSTRACT There are three major paradigms in the evolution of the European and universal culture: traditionalism, modernism, and postmodernism. In reality, postmodernism is but the twilight of modernism. François Lyotard, who established the concept at global level in the 80's said that postmodernism is only a re-writing of modernity or an unfinished project as Hürgen Habermas said. After two decades of
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
three major paradigms in the evolution of the European and universal culture: traditionalism, modernism, and postmodernism. In reality, postmodernism is but the twilight of modernism. François Lyotard, who established the concept at global level in the 80's said that postmodernism is only a re-writing of modernity or an unfinished project as Hürgen Habermas said. After two decades of tumultuous affirmation, postmodernism began to decay and after 1990 we could hear people talking about the end of postmodernism, as one headline
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
the twilight of modernism. François Lyotard, who established the concept at global level in the 80's said that postmodernism is only a re-writing of modernity or an unfinished project as Hürgen Habermas said. After two decades of tumultuous affirmation, postmodernism began to decay and after 1990 we could hear people talking about the end of postmodernism, as one headline of an international seminar in Germany (1991) proclaimed. Prodigious scholars then asked what will follow after postmodernism? Some proposed other concepts
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
s said that postmodernism is only a re-writing of modernity or an unfinished project as Hürgen Habermas said. After two decades of tumultuous affirmation, postmodernism began to decay and after 1990 we could hear people talking about the end of postmodernism, as one headline of an international seminar in Germany (1991) proclaimed. Prodigious scholars then asked what will follow after postmodernism? Some proposed other concepts like post-postmodernism, paramodernism, globmodernism, etc., but the new cultural paradigm that struggles to come into existence
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
decades of tumultuous affirmation, postmodernism began to decay and after 1990 we could hear people talking about the end of postmodernism, as one headline of an international seminar in Germany (1991) proclaimed. Prodigious scholars then asked what will follow after postmodernism? Some proposed other concepts like post-postmodernism, paramodernism, globmodernism, etc., but the new cultural paradigm that struggles to come into existence both in the West and in Romania is transmodernism. Its foundations have been indirectly laid down by revalorisation of Stephen
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Lupascu's philosophy in the spirit of transdisciplinarity. In 1994, a charter of transdisciplinarity was adopted at the first World Congress of Transdiciplinarity (Arrábida Convention, Portugal). The present book is an analysis of what one could call the precarities of postmodernism. It draws upon universal and Romanian works in various fields: religion, science, sociology, philosophy, art, trying to give shape to a transmodern ethos as a foundation on a new cultural paradigm destined to help mankind to escape the deep global
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
a transmodern ethos as a foundation on a new cultural paradigm destined to help mankind to escape the deep global crisis generated by the tragical events of September 11. CUPRINS I. NOUL ANTROPOCENTRISM 5 II. IZBÂNDA LUI ZOMBIE 35 III. POSTMODERNISMUL ÎNALT (I) 45 IV. POSTMODERNISMUL ÎNALT (2) 60 V. POSTMODERNISMUL ÎNALT (3) 74 VI. POSTMODERNISMUL ȘI SPAIMA DE IDENTITATE NAȚIONALĂ................... 83 VII. POSTMODERNISM ȘI PRAGMATISM 104 VIII. PARADOXURILE POSTMODERNISMULUI ROMÂNESC... 117 IX. CLASICIZAREA POSTMODERNISMULUI 130 X. OFENSIVA TRANSMODERNISMULUI 138 XI
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
foundation on a new cultural paradigm destined to help mankind to escape the deep global crisis generated by the tragical events of September 11. CUPRINS I. NOUL ANTROPOCENTRISM 5 II. IZBÂNDA LUI ZOMBIE 35 III. POSTMODERNISMUL ÎNALT (I) 45 IV. POSTMODERNISMUL ÎNALT (2) 60 V. POSTMODERNISMUL ÎNALT (3) 74 VI. POSTMODERNISMUL ȘI SPAIMA DE IDENTITATE NAȚIONALĂ................... 83 VII. POSTMODERNISM ȘI PRAGMATISM 104 VIII. PARADOXURILE POSTMODERNISMULUI ROMÂNESC... 117 IX. CLASICIZAREA POSTMODERNISMULUI 130 X. OFENSIVA TRANSMODERNISMULUI 138 XI. TEMELIILE TRANSMODERNISMULUI 177 XII. POETICA
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
paradigm destined to help mankind to escape the deep global crisis generated by the tragical events of September 11. CUPRINS I. NOUL ANTROPOCENTRISM 5 II. IZBÂNDA LUI ZOMBIE 35 III. POSTMODERNISMUL ÎNALT (I) 45 IV. POSTMODERNISMUL ÎNALT (2) 60 V. POSTMODERNISMUL ÎNALT (3) 74 VI. POSTMODERNISMUL ȘI SPAIMA DE IDENTITATE NAȚIONALĂ................... 83 VII. POSTMODERNISM ȘI PRAGMATISM 104 VIII. PARADOXURILE POSTMODERNISMULUI ROMÂNESC... 117 IX. CLASICIZAREA POSTMODERNISMULUI 130 X. OFENSIVA TRANSMODERNISMULUI 138 XI. TEMELIILE TRANSMODERNISMULUI 177 XII. POETICA RUPTURII 230 XIII. POETICA TRANSPARENȚEI
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]