5,805 matches
-
scris nimic despre asta. Iată ce numesc eu Practica teatrului." În fața acestor docți, care creează regulile clasice și le impun imediat ca pe o normă imposibil de încălcat, Corneille, a cărui carieră dramatică începe în 1630 cu Mélite, apare în postura unui trăgător de elită. El va fi mereu expus criticilor lor. Supunând regulile unei permanente examinări, el le recunoaște cel dintâi importanța, subliniindu-le în același timp limitele. Opera sa doctrinală este imensă. Cele Trei Discursuri pe care le scrie
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
însăși natura ne-a arătat că nu se deosebeau deloc una de cealaltă, fiindcă pictorii observă că aceleași mișcări ale mușchilor și ale nervilor care formează râsul pe față servesc să ne facă să plângem și să fim într-o postură tristă, manifestând o extremă durere. Și pe urmă, în fond, cei ce vor să nu se strice și să nu se schimbe nimic din invențiile Anticilor, nu se contrazic aici decât pentru cuvânt, nu și pentru faptă: căci ce altceva
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
rămâne nici sensibilitate, nici căldură, nici lacrimi. De ce actorul nu resimte aceeași prăbușire? Pentru că există o diferență între interesul pe care îl ai față de o povestire făcută din plăcere și interesul pe care ți-l inspiră nefericirea vecinului. Ești în postura lui Cinna? Ai fost vreodată Cleopatra, Meropa, Agripina? Ce-ți pasă dumitale de oamenii ăștia?"43 Pentru că urmărește scopuri foarte diferite în cele două lucrări ale sale, Diderot afișează acolo poziții opuse. În Convorbiri despre Fiul nelegitim, operă destinată unui
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
de a-l face mai bun pe spectator servește drept bază preferințelor sale dramatice. 3.1. Anticlasicismul Există un anumit număr de contradicții, mai ales în materie de unități, în sânul teoriei lui Lessing, pentru faptul că el erijează în postura de modele trei autori care sunt la originea unor teorii estetice scenice foarte diferite, Sofocle, Shakespeare și Diderot. Partizan al simplității acțiunii, el le reproșează francezilor, lui Corneille în special, pe care nu-l apreciază deloc, intrigile complicate. Teatrul spaniol
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
unic în care sală și scenă nu sunt separate, oferind o tribună rezervată spectatorilor și un vast spațiu în care se poate dispune în voie de practicabile. Legând sala și scena printr-o scară mare în avanscenă, Appia apare în postură de precursor. Originalitatea acestei scene deschise este atât de mare încât Claudel, după ce a vizitat-o, hotărăște, în 1913, să creeze acolo L'Annonce faite à Marie (Îngerul a vestit pe Maria). Muzică și lumină, în concepția lui Appia, ritmează
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
comicul "se adresează inteligenței pure"65. Vigilența cerebrală, luciditatea însoțește această distanțare comică pe care Adrian Marino o asociază "autoreflectării prin dedublare"66, intuind că ridicolul lumii exterioare este surprins numai după ce conștiința comică se descoperă pe sine într-o postură ridicolă, prin contemplarea unui alter ego care impune autocritica, autoparodia și autoridiculizarea, ca manifestări ale comicului în stare pură. Tehnica autoreflexivă este bazată pe procedeul exagerării caricaturale, a îngroșării trăsăturilor și a deformării acestora cu efecte rizibile. Despre comicul caricaturii
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
dinți falși și păr prepus"70, este cel al personajului Camil Petrescu din scrierea de debut a lui Eugen Ionescu Nu. Într-o veritabilă scenetă 71 caragialiană, urmărind avatarurile articolului ionescian defavorabil romanului Patul lui Procust, prozatorul "proustian" apare în postura ridicolă de literat vanitos, dispus să recurgă la "machiaverlâcuri" șantajiste pentru a evita publicarea "docomentului" ce-i putea submina poziția privilegiată în cadrul literaturii române. Numeroase alte exemple ne ajută să demonstrăm că traseul literar al "pișicherului" intelectual este unul liniar
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de "onoarea sa de familist", pe atât de orbit atunci când are dovezi clare ale pierderii acesteia, în timp ce blândul Nisipoiu se transformă în inchizitorul soției pe baza inteligentei și rapidei asocieri de indicii încriminatoare. Onestul grefier va fi însă pus în postura unui Titircă tras pe sfoară mai târziu, atunci când, în loc să profite de șansa de a se răzbuna pe seducătorul soției, se transformă în salvatorul acestuia, înșelat decisiv de aparențele ingenios exploatate de întârziatul student impostor, norocos omonim cu un eminent licențiat
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
se dusese să mănânce sau să stea de vorbă cu cineva, doar n-o fi foc!) și voia bună finală ce le acoperă unora, atât de bine, nepăsarea.26 Tipul pseudointelectualului caragialian este reilustrat frecvent la Mircea Horia Simionescu în postura "sfertodocților" care tranzitează spațiile mai multor romane. Marin Cofetaru sau Gri Macedoneanu din romanul Învățături pentru delfin, sunt lipsiți de o cultură elementară, ceea ce nu-i împiedică să țină conferințe pe teme artistice și să se bucure de succes grafomanul
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de generație și de școală literară. Are rezerve în privința "omului", dar și a scriitorului Mircea Horia Simionescu, îl disprețuiește pe Creția pentru lecturile sale iar de Costache Olăreanu este și mai puțin apropiat. Acesta apare, la un moment dat, în postura unui Lache colportor infam și, în plus, susceptibil de plagiat: Despre C.O. n-aș putea spune decât că este un "inconsideré", unul care nu-și prea dă seama ce face și ce spune, semn foarte prost pentru cine vrea
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
duplex apare aici perfect integrat imaginarului său, nu ca simplu observator și scriptor al comediei umane, ci de-a dreptul caragializat, întruchipându-i simultan pe gazetarii "scârța-scârța pe hârtie" și pe tribunii gen Cațavencu, Farfuridi, Dandanache, dar și eminescianizat, în postura unui "Mitică sumbru, corect gramatical"46. Cristalizarea locului geometric al caragialismului în această scriere simbiotică, justifică încadrarea autorului târgoviștean într-o posibilă direcție literară postcaragialiană. Mircea Horia Simionescu face dovada, astfel, că și-a însușit opera maestrului și că o
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
patra trăsătură importantă a mitului o reprezintă valența sa exemplară, nefiind "o poveste spusă doar de dragul de a fi spusă", ci trasându-ne chiar modul în care trebuie să gândim și să acționăm în perspectivă existențială, mitologia așezându-ne "în postura spirituală sau psihologică corectă pentru acțiunea potrivită, în această lume sau în cea următoare".247 În fine, urmând ideile lui Eliade, Karen Armstrong consideră că mitul vorbește despre un plan "care există paralel cu propria noastră lume, pe care într-
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
să călătorească, de obicei, în locuri pe care ea le știa de pe vremea drumețiilor cu Nieve și cu Gagicile Istețe. Îl invidia pentru că se gândea că ar fi frumos să mai vadă o dată locurile respective, nu ca turist, ci în postura cuiva cu alte priorități. Îi ura baftă de fiecare dată când pleca, însă nu-i plăcea deloc să rămână singură. Se mira cât de urât îi era de una singură acum - nu mai avusese niciodată problema asta. De fiecare dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
și arma. Tu rămâi la cazul Short și te rog să te abții de la meciuri de box în incinta secției. La revedere, domnule polițist. M-am ridicat, am salutat, am făcut stânga-mprejur și am ieșit din birou, menținându-mi postura militărească până ce am ajuns în birou. Acolo am pus mâna pe telefon și am sunat la Lee acasă, la secția University, la hotelul El Nido, dar fără nici un rezultat. Apoi m-a fulgerat un gând nu tocmai plăcut și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Fritzie mă cântărește fără încetare, că își dă seama că Koenig nu i-ar fi un partener pe măsură dacă ar ajunge ofițer la Divizia Detectivi, dar că acum, de vreme ce Lee a dispărut, eu aș fi bun într-o asemenea postură. Procesul de evaluare mă flata și aveam grijă să fiu brici în timpul interogatoriilor. La Arestări, cu Lee, fusesem vioara a doua, dar dacă Fritzie și cu mine deveneam parteneri, voiam să știe că n-o să fac pe marioneta sau pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
fi avut relații intime cu noi amândoi în iarna lui 1947. Am asistat la interogatoriu, iar Madeleine a fost impecabilă. Polițiștii experimentați de la Omucideri au luat de bună povestea ei de la cap la coadă, cu Lee și cu mine în postura de rivali. Madeleine, cică, m-ar fi preferat pe mine ca potențial soț. Lee s-a dus la Emmett, i-a cerut să-i acorde mâna fiicei lui și i-a tras o bătaie soră cu moartea când acesta, vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
căzuse asemenea grindinii asupra rusticei societăți romane, unde, de-a lungul a două secole, singura variație a îmbrăcăminții o constituise trecerea de la simpla toga restricta din perioada Republicii - în tablourile epocii, personajele îmbrăcate în togă sunt încremenite toate în aceeași postură, cu un braț îndoit - la ampla toga fusa, cu falduri și drapaje complicate, din epoca imperială. Cu toate că toga era o simplă bucată de pânză, aranjarea ei era o adevărată artă ce necesita mâna unui sclav priceput, pentru realizarea efectului solemn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
peste. Ah, cât de periculos a săltat-o deasupra marginii balconului, este cu totul inconștient, am tentația să fug repede de pe balconul meu și să-l ameninț: „Atenție, imbecilule!“, dar mă opresc la jumătatea drumului. M-aș afla Într-o postură ridicolă: ea e, orice-aș face eu, numai a lui. Simt că-l invidiez, e prada lui; nimeni nu i-o poate smulge, nici chiar moartea. Îmi dau seama că toată agitația mea zadarnică era pornită din gelozie. Iată, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
pentru atât de apropiații Euclid și Lobacevski, dar după prima probă de fizică, mi-am luat dosarul de Înscriere, deși aveam bursă asigurată la electronică și am tulit-o la filologie. „Aici am de unde alege!“, mi-am spus convins, În postura renăscută a lui Don Juan și am Început să mă pregătesc intens la istoria literaturii, deși nu mai erau decât zece zile până la examenul de admitere. Am nimerit În cameră cu un băiat vesel, George Melinte, În căminul de la Grozăvești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
De-aici a Început totul. Pe Doru Îl adoram, cu Dan Îmi potoleam nervii. La un moment dat, mi-am dat seama că nu mai merge așa. Dan mă Înnebunise cu telefoanele; deși știa de Doru, el se complăcea În postura de amant ascuns. — Angelo, faci progrese În ochii mei, i-am zis râzând. — Da, cred și eu... Deodată, Însă, m-am hotărât să termin cu Dan. Mă mustra un fel de conștiință. I-am mărturisit tot lui Doru. El a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
trompetă. Ce altceva ar putea face? Simți mirosul cărămizilor ude ce alcătuiau zidul casei. Palmele îi transpiraseră, iar pielea capului o mânca îngrozitor. Cu toate acestea, rămase nemișcată, chiar și când un polițist în uniformă se apropie și adoptă o postură asemănătoare cu a ei. - Uite cum stă treaba, începu bărbatul, aplecându-se cu băgare de seamă spre ea. Îi povesti apoi că după colțul clădirii se află o parcelă de pământ, în mijlocul căreia se poate vedea o mașină ce tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
și se apropie mai mult de Rhyme. Să spunem că acesta este dormitorul tău. Ești în scaunul cu rotile. Unde stă el? Criminalistul făcu un semn din cap. - Acolo. Lângă piciorul patului, cu fața la mine. E în stânga mea, aproape de ușă. - Ce postură adoptase? - Postura? Nu știu. - Încearcă. - În fața mea. Își tot agita mâinile. Ca și cum ar vorbi în public. Sachs se ridică în picioare și încercă să imite poziția descrisă. - Cam așa? - Mai aproape. Se apropie de Rhyme. - Uite. Această încercare de reconstituire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
apropie mai mult de Rhyme. Să spunem că acesta este dormitorul tău. Ești în scaunul cu rotile. Unde stă el? Criminalistul făcu un semn din cap. - Acolo. Lângă piciorul patului, cu fața la mine. E în stânga mea, aproape de ușă. - Ce postură adoptase? - Postura? Nu știu. - Încearcă. - În fața mea. Își tot agita mâinile. Ca și cum ar vorbi în public. Sachs se ridică în picioare și încercă să imite poziția descrisă. - Cam așa? - Mai aproape. Se apropie de Rhyme. - Uite. Această încercare de reconstituire avu într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Sachs. Așezată fiind, simțise urma de ezitare din ultimele cuvinte ale propoziției. Cuvântul „fată” fusese înlocuit subit? - Exact. - Am fost la înmormântare. - Îmi amintesc. - A fost una reușită. Așa cum sunt înmormântările. Cu ochii privind țintă într-ai ei, aflată în postura de drepți, Marlow spuse: - Bine, agent. Uite despre ce e vorba. Ai niște probleme. Lovitura aproape că era fizică. - Mă scuzați, domnule? - Un loc al infracțiunii de sâmbătă, lângă râul Harlem. Mașina a intrat în apă? Tu ai făcut asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
protesteze, adresîndu-se japonezilor. Se ridică nesigur În picioare la parapetul din spate, ignorînd ocările lor și arătînd spre pasagerii vlăguiți de la picioarele lui. Rana de pe obraz i se inflamase din pricina soarelui și a muștelor și aproape că-i Închisese ochiul. Postura lui demnă Îi amintea lui Jim de cerșetorii care Își arătau rănile pe străzile Shanghai-ului. Caporalul japonez rămase neimpresionat, dar după ce dădu Încet ocol camionului, le permise deținuților să coboare. Ajutați de soții lor, Basie și doctorul Ransome le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]