4,003 matches
-
Este știut că la 16 ani suferințele morale de așa natură par mult mai sfâșietoare decât mai târziu, dar și mângăierea își face mai ușor drum în inimă. Astfel, în cursul unui an cât am stat la școală, s-a potolit în mare parte și fără să bag de samă focul ce mă cuprinsese, încât nenorocirea nu mi s-a părut așa de nemărginită în fața faptului consumat al căsătoriei iubitei mele, deoarece căpătasem îndestulă limpezime de minte ca să judec că ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ruși). 172 Bufnițe. 173 A se cocoța. 174 Înalta societate (engleză). 175 Priveau cu binoclul. 176 Tur de forță (franceză). 177 Doamne (engleză). 178 Pariu. 179 Cocoțat. 180 Zdruncinați. 181 Trăsură închisă. 182 Șindrilă. 183 Ațâțați, stârniți. 184 S-a potolit. 185 Abruptă, piezișă. 186 Nemiloasă, dușmănoasă. 187 Umbrelă. 188 Vârfuri (de munte). 189 Gesturi. 190 Paznici ai granițelor, la munte. 191 Orientare. 192 Surprize. 193 Cinci bani marele turc! (franceză) 194 Instrument muzical oriental. 195 Afacere bună. 196 Prinț. 197
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
din literatură, vreo zece tone de plante și aproape o tonă de diverse animale la hectar, ci Încă pe atâtea rădăcini și, tot pe atâtea organisme descompunătoare, aflate În sol. Astfel Încât, ceea ce nu se poate recolta abia ajunge pentru a potoli foamea consumatorilor și descompunătorilor din sol. Finalul acestui lanț trofic aparține bacteriilor și este, evident, o fermentație, ceea ce duce invariabil la mineralizarea biomasei rămase În sol. Aceeași soartă o au și deșeurile rezultate din consumul, de către om și animalele domestice
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nu ca să răsuflu ușurat, ci ca să dau de alte reluări ale aceleiași priveliști a unei recuzite medievale. Când, după o zi de alergătură, pentru că un provincial vine la București Încărcat cu probleme cât nu poate duce, am Încercat să-mi potolesc foamea cu un “hot dogs” ale cărui ingrediente erau invers proporționale cu prețul - deh! ultima șansă, la gară - mai să-mi fie smuls din mână de un copil de o etnie incertă sub jeg, răsărit ca din pământ; n’ați
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
concurența, fiecare dintre aceste noi necesități vrându-se unica satisfăcută și cât mai din plin. Ciudat, concurența nu se duce la nivelul strictelor necesități, ci la acela al fostelor luxuri. Un exemplu: cele două Cola se concurează În a ne potoli setea, fără a ne oferi reala, simpla și via apă, care n’a fost niciodată obiectul profitului și concurenței. Și la fel de ciudat, mediul suferă tot mai mult cu cât producția devine tot mai materială și, În cadrul ei, menită a satisface
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
abordat în studiile lor unele din problemele sale specifice, cum sînt: teoria obiectivelor, resursele didactice, strategiile didactice și structura lecției, evaluarea (V. Bunescu, I. Cerghit, M. Giurgea, M. Ionescu, I. Jinga, I. Neacșu, I. Negreț, Eug. Noveanu, N. Oprescu, D. Potolea, Em. Păun, I. T. Radu ș.a.). Se cuvine să fie amintite aici două lucrări ale lui Cezar Bîrzea, dedicate una problemei obiectivelor (Rendre operationnels les objectifs pédagogiques, 1979) și alta problemei "învățării depline" (La pédagogie du succès, 1982), ambele apărute
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
rolul conducător al profesorului ca despre un principiu al pedagogiei noastre" (23, p. 206). O poziție similară adoptă și LUMINIȚA GHIVIRIGĂ în volumul Relația profesor-elev în perspectiva lecției moderne (1975). Această problemă a preocupat în mod deosebit și pe DAN POTOLEA care, în numeroase studii (24), a adus importante clarificări teoretice și a furnizat o serie de repere operaționale pentru ameliorarea eficienței didactice a activității profesorului. Întemeindu-se pe numeroase cercetări occidentale asupra comportamentului didactic (Ned Flanders, M. J. Dunkin și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
clarificări teoretice și a furnizat o serie de repere operaționale pentru ameliorarea eficienței didactice a activității profesorului. Întemeindu-se pe numeroase cercetări occidentale asupra comportamentului didactic (Ned Flanders, M. J. Dunkin și B. I. Biddle, N. L. Gage, N. Bennet ș.a.), Dan Potolea a efectuat o serie de investigații asupra celor mai importante tipuri de relații profesor-elevi (de comunicare, socio-afective și de conducere), formulînd ideea că unul din cele mai relevante criterii pentru definirea și ordonarea strategiilor didactice îl constituie gradul de dirijare
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de pedagogie", nr. 5, 1961; e. N. APOSTOLESCU, "Legitatea în pedagogie", în Fundamenta paedagogiae, sub red. D. TODORAN și G. VĂIDEANU, coord. P. APOSTOL, vol. II, E.D.P., București, 1970. La discuțiile asupra legității în pedagogie au participat și V. Bunescu, Dan Potolea, I. Gh. Stanciu ș.a. 4. I. GH. STANCIU, V. NICOLESCU, N. SACALIȘ, Antologia pedagogiei americane contemporane, E.D.P., București, 1971. 5. STANCIU STOIAN și P. POPESCU NEVEANU (sub red.), Modernizarea învățămîntului la clasele I-IV, E.D.P., București, 1968; TRAIAN POP (sub
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Învățămînt frontal, învățămînt individual, învățămînt pe grupe, E.D.P., București, 1981. 23. A. DANCSULY, "Relația profesor elev în perspectiva unei educații moderne", în vol. A. DANCSULY și D. SALADE (sub red.), Educație și contemporaneitate, Editura Dacia, Cluj, 1972. 24. Cf. DAN POTOLEA, a) Explicația și predicția comportamentului didactic al profesorului, "Revista de pedagogie", 4/1979; b) Stilurile pedagogice dimensiuni structurale și incidența cu procesul de învățare la elevi, "Revista de pedagogie", 12/1987; c) "Stilurile educațianale", în vol. Probleme fundamentale ale pedagogiei
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
262 POLITZER, G., 220 PONI, P., 67, 276 POP, TR., 250, 262, 292 POPEANGĂ, V., 261, 276, 277, 294 POPESCU, P., 254, 292, 293 POPESCU, V., 262 POPESCU-NEVEANU, P., 250, 251, 292 POPESCU-TEIUȘAN, I., 261, 279, 294 POSESCU, AL., 288 POTOLEA, D., 254, 255, 292, 293 PREDESCU, A., 291 PROST, A., 290 PROTOPOPESCU, L., 294 PUFAN, C., 262 PUȘCARIU, S., 70 PUȘCAȘU, P., 261 R RADICE, L.,116 RADU, I., 262 RADU, I. T., 253, 254, 294 RADU, M., 285 RADU
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
albanezii luîndu-și cu ocazia aceasta revanșa cu vîrf și îndesat. Pagubele produse au fost atît de mari, iar trupele atît de mult scăpate de sub control, încît Poarta a fost nevoită să trimită în 1779 o armată turcească pentru a-i potoli pe albanezi. Prima operație militară greco-rusă s-a încheiat deci printr-un dezastru total și a provocat mari suferințe locuitorilor din teritoriile grecești. Deși campania din Pelopones eșuase, victoriile Rusiei din Principate și din partea de răsărit a Mediteranei i-au
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
corupția locală. În general, populația bulgară nu acuza guvernul central, ci autoritățile locale de abuzuri administrative, dar nu exista nici o cale de a-i prinde în flagrant delict pe funcționarii incompetenți sau necinstiți. Atunci cînd reformele nu au reușit să potolească nemulțumirile interne, oficialii otomani au dat vina pe agitația rusească sau sîrbă. Deși era adevărat că guvernul sîrb îi sprijinea pe revoluționarii bulgari din exil, aceștia nu erau prea eficienți în organizarea subversiunii interne. Bineînțeles că guvernul rus nu era
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
boroaie să jucăm „hockey” pe luciul înghețat al apelor, dar cu bâte, conserve și șlapi pentru a aluneca mai bine și a fugi mai repede când ne prindea bunicul sau vreun vecin. Primăvara Siretul ieșea din matcă, dar inundațiile erau potolite și restrânse, nu ca acum de se dau și la televizor. Acest lucru se întâmpla pentru că pădurile încă mai dominau zona și țineau pământul strâns legat în rădăcinile lor. Acum au dispărut... Nimic nu întrecea vacanța de vară. De pe malurile
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
fruntea brigăzii sale, fără gând la inamicul improbabil, și rostogolin du-se deodată de pe cal la câteva focuri răzlețe trase de parti zani. Ca urmare a acestei neașteptate Întâmplări, ostașii noștri o rup seră la fugă; iar când, după panica potolită de ofițeri cu latul să biilor pe spinările oamenilor și cu Înjurături de mamă, se-ntoarseră cu toții spre colonel, Îl găsiră Împușcat În cap și cu mândrețile lui de cizme Chantilly scoase din picioare. Rar mi-a fost dat În
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mâncat din mămăliga răsturnată, galbenă și aburoasă cu Măriuca mea cea frumoasă, pofticioasă și cu stomac bun, cum și din mărunțișul lor de pește sărac, făcut repede o fiertură de ciorbă, și din cașul dulce cu ceapă smulsă „ie sară“, potolindu-ne [setea] cu vinul acru de gust neaoș românesc, din vița ce n-a cunoscut altoiul străin și ră masă locului de la facerea lumii, așa cum o fi sădit-o, cu mâna lui chiar, tata Noe cel bătrân, care, cică, va
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ce monotonie! Dar pe jos, În căruță sau călare, și fie chiar cu bicicleta, călătoria devine bogată, felurită și plină de Întâlniri și Întâmplări neașteptate: și unde mai pui că oste neala Îți cultivă aptitudinea rezistenței la oboseli și suferințe, potolindu-ți nervii; iar praful, vorba rumânului, este de la Dumnezeu. AM POMENIT DE INTELECTUALI. CE MINUNAT EXERCIȚIU, fizic și mintal, pentru un adevărat intelectual reprezintă totuși automobilul! Dar practicat de aproape, fără șofer, mai Întâi În curtea casei tale - [automobilul] Îngrijit
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
o figură sinistră, accentuată de Întunericul nopții și de furtuna dezlănțuită; era un acromegalic. Călătorii noștri cunoșteau multe Întâmplări sinistre din lumea hanurilor și toată noaptea n-au dormit, de frică să nu-i ucidă hangiul. Dimineața, furtuna s-a potolit și hangiul le-a dat binețe, Întrebându-i cine sunt și unde merg. După ce Costică Beldie i-a dat toate informațiile, s-a pornit pe un râs cu hohote, ca un nebun. Când a reușit să se mai potolească, le-
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a potolit și hangiul le-a dat binețe, Întrebându-i cine sunt și unde merg. După ce Costică Beldie i-a dat toate informațiile, s-a pornit pe un râs cu hohote, ca un nebun. Când a reușit să se mai potolească, le-a spus că este din Stroești, Îl cheamă Trufășilă și este rudă cu Beldie. Apoi a povestit că nici el n-a dormit toată noaptea de frica lor, a oaspeților. Au râs cu toții de Întâmplare, au luat micul dejun
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
dintre ele, Însă n-am făcut mare brânză, așa că, fiind trecut de miezul nopții, mă duc la culcare. 8 iunie 2012 Ieri am dăruit primele exemplare ale volumului Ieșirea din lume, oferind autografe doamnei Liliana Cioroianu, lui Ioan Enache, Vasile Potolea, Mircea Dinutz și Ion Fercu, ultimii doi urmând să le primească peste 1-2 zile, când le va bate curierul la ușă. Azi am făcut de toate și nimic, singurele lucruri certe fiind cele două colete cu cărți religioase pregătite pentru
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
doar-doar va aduna suma ce trebuie plătită constructorilor. Iar când apelezi la banul văduvei, nu-i deloc ușor să strângi 40.000 lei, la care se vor adăuga și cheltuielile pricinuite de vijelia din ultimele zile. Acum s-a mai potolit vântul, dar a Început să plouă, așa că părintele stareț ne-a trimis urgent să acoperim cu plăci de lemn zonele rămase fără țiglă. Am dat și eu o mică mână de ajutor, dar greul a căzut pe Ierodiaconul Gherman, cel
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
volumele dedicate de critici și eseiști Poetului, așa cum a făcut, bunăoară, Constantin Cubleșan, cu mult mai numeroasele exegeze dedicate lui Eminescu. Încă o utopie? 21 decembrie 2012 Iarna s-a așternut bine și pe dealurile Casienilor. Urgia vântului s-a potolit, dar gerul s-a Înăsprit, conservând zăpada, care are acum un strat de 5-10 centimetri. M-am spovedit și m-am Împărtășit, Însă am făcut-o cu teamă, Întrucât consider, continuare, că nu merit acest favor din partea Mântuitorului, nevrednicia mea
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
întins totul pe o masă și am început să înfulecăm cu poftă. Când începusem a ne sătura, nu știu care dintre noi a făcut o glumă pe tema postitului de noapte, care a declanșat hohote de râs. De fapt, pe măsură ce ne-am potolit foamea, ne-a cuprins o stare de euforie, cu vociferări și glume cam nepotrivite pentru sfântul locaș, în care ne găseam, deși nu am băut fir de alcool. Furați de buna noastră dispoziție, am depășit se vede ora la care
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
ultimă instanță, prin teroarea sa ludică, toarășul Cameniță servea cauza revoluției: zăpăcea oamenii, le băga spaima în oase, îi silea să priceapă că asta e calea, nu au cum să miște în front, și așa ideile socialismului triumfau, ăia se potoleau. Totul e preventiv, comenta Novăceanu râzând cu admirație, știe șefu ce face. *** De 8 Martie, Ziua Internațională a Femeii, tovarășul Cameniță s-a deplasat împreună cu tovarășa Cameniță în orașul Serenite. Tocmai fusese înscăunat prim-secretar pe regiune și era prima
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
dintre săteni a primit în grijă câte o părticică din biserică, pe care s-o aducă atunci când va fi momentul. Tot tata, mai apoi, s-a zbătut să obțină aprobările necesare ca să înalțe biserica în localitatea model: autoritățile, ca să-i potolească pe sătenii și așa pe punctul de a se revolta încă o dată, au acceptat. Tata a ales locul cel mai înalt, un loc central, pentru zidirea bisericii. Mai tot timpul, din zori și până la căderea întunericului, era acolo, pe șantierul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]