3,904 matches
-
nevastă-ta?” Mergînd alături, alcătuiam o pereche ciudată. Cei ce veneau din față și cei ce ne depășeau încetineau pasul în dreptul nostru ca să audă de ce se jeluiește bărbatul cu păr alb. Vorbea despre sine ca despre cineva aflat la marginea prăpastiei. Se lamenta și amenința. „Mă distrugi cu gelozia ta”, i-ar fi spus nevastă-sa. Citînd-o, adăuga imediat: „Am s-o distrug, căci sînt dur!... Ha, ha, ha! Vrea să fugă din tîrgul ăsta, dar n-are unde!...”, se amuza
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
domnule Noël Bernard, Stimați domni onești de la Radio București 4, Am acționat ca om de bună-credință la nivelul meu, dar nicio umbră de schimbare în bine a patriei mele România nu apare la orizont. Se duce o politică pe marginea prăpăstiilor din care cei mulți nu beneficiază cu nimic, ba din contră, li se cer mereu noi sacrificii. Munca ne este o veșnică campanie de partid. Omul societății socialiste multilateral dezvoltate a devenit o unealtă desconsiderată, păzită, bănuită, tracastă, amenințată, intimidată
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Moscova. Sub aceste auspicii și-a început domnia anilor-lumină tânărul șef de stat Nicolae Ceaușescu, care a profitat din plin de pe urma unor slogane precum neamestecul în treburile interne, independență, relații echitabile reciproc avantajoase Așa a adus însă țara într-o prăpastie economică din care n-o vor putea scoate câteva generații de acum încolo. Oare Ceaușescu să fi adus România în abisul falimentului economic numai prin totala sa nepricepere și cu aportul unor colaboratori incapabili? Oare posibilitățile sale de înțelegere să
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Românii, apărută În ultimii ani. * „Ce legătură au toate acestea cu numărul 750 al unei reviste apăsate de povara elitismului?”, se Întreabă redactora-șefă a sărbătoritei reviste, referindu-se la viața de toate zilele, din România pre-europeană. Vechea și mereu noua prăpastie Între „popor” și intelectualitatea care pretinde, cu deșartă vanitate, a-l reprezenta, sau nici nu pretinde măcar așa ceva, pare să-și reitereze, din păcate, azi, tradiția și pagubele. „Ce legătură are cu evenimentul mediatic al acestei veri: «De ce se ceartă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
revoluție legionare de la 3-6 septembrie, având legătura cu cca. 800 de oameni din toată țara, fără să simtă nimic poliția lui Carol II. (Anexa 5.3.) Fiind un apropiat al lui Horia Sima este încondeiat și în cartea „Pe marginea prăpastiei” scrisă din ordinul lui Mihai Antonescu, în legătură cu așa-zisa pregătire a rebeliunii de către legionari. în zilele rebeliunii Comandantul Horia Sima era pribeag prin București la gazde sigure: la părinții lui Mircea Nicolau care fusese inspector de poliție în timpul guvernării; la
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pe 22 Aprilie sosește un grup din Bulgaria, între care Prof. Sebastian Mocanu, prof. Haralambie Ianovici, prof. Bucur Stănescu, Dragoș Hoinic, Rică Oprescu, frații Constantiniuc, Otilian Isar, Oreste Balanețchi și Ovidiu Târlea. Ce se întâmplă în țară Cartea pe marginea prăpastiei în acest timp în țară se întâmplă evenimente, dirijate de clica lui Antonescu, destinate să compromită și să distrugă definitiv Mișcarea Legionară: aservirea Justiției, Conducătorului statului mergând până la a apostila pe dosare condamnarea, care trebuia dată, în cazul legionarilor; organizarea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
dădea o amendă de 2.000 lei) desființarea ziarelor legionare: Buna-Vestire, Cuvântul și dirijarea presei rămase în funcțiune (Universul, Curentul, Timpul) întro campanie furibundă, bazată pe fapte inventate „ad-hoc” și exagerarea lor, hiperbolică; în sfârșit, publicarea unei cărți, „Pe marginea Prăpastiei” scrisă de secretarul de la Președenția Consiliului de Miniștri, Vlădescu, omul lui Mihai Antonescu cu o mulțime de fotografii trucate și argumente scoase din sacul cu calomnii și învinuiri nedrepte al propagandei carliste și antonesciene. Bineînțeles că în această carte nu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Mișcării Legionare să informeze și să culeagă informații de rutină de la șefii de organizații din Capitală și din provincie. Iată ce se pretindea că ar fi spus Nicolae Petrașcu: „Divorțul dintre Legiune și General este iremediabil. S-a săpat o prăpastie între Legiune și Generalul Antonescu. Revoluția legionară este pătată de sângele legionar și nu contează suferințele generalului Antonescu pe lângă suferințele legionarilor. Legionarii sunt mulți și Generalul este singur. Știm că vom fi dominați de militari, a adăugat dânsul. Știm că
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
să se știe că avem numai în București 21.000 de arme și grenade și din fiecare fereastră se va trage. Legionarii să se țină strâns uniți, căci numai unitatea îi poate scăpa de pericolul ce-i pândește.”( Pe marginea prăpastiei, vol. 2, pg. 154) Dacă Mișcarea Legionară pregătea în adevăr o acțiune de mase, pentru răsturnarea lui Antonescu, acest discurs ar putea fi calificat ca un act de trădare a secretului acestei acțiuni și i-ar fi fost de folos
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în ziua de 19 Ianuarie 1941: unele cu titulatura „A fost destul, de culoare galbenă, contra Mișcării Legionare și altele cu titulatura „Muncitori români la arme”, de culoare roșie, cu caracter comunist și care termina cu „Trăiască Stalin” (Pe marginea Prăpastiei, vol. 2, pg. 156). Este clar că în urma înțelegerii din 11 Ianuarie s-a răspândit ca fulgerul în țară știrea sau poate ordinul că sub acoperirea guvernului și a SSI, comuniștii se pot manifesta contra legionarilor, fără teamă. Un alt
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
lagăre de internare, tabere de muncă sau ghettouri, domnul MAREȘAL ANTONESCU a ordonat să se facă de îndată cercetări”. De asemenea, lectura acestor documente probează faptul că între textul legislativ, reguli și realitate există întotdeauna o anumită distanță, uneori o prăpastie. Condițiile de muncă, regimul la care au fost obligați bărbații evrei, nu au fost peste tot la fel. Au existat condiții dure, s-au aplicat pedepse maximale, dar au existat și detașamente de muncă unde presiunea a fost mai redusă
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
o dâră dreaptă de lumină gălbuie a frânt puțin întunericul. Am îndreptat-o mai întâi spre picioare, iar apoi am luminat spațiul din jurul lor. Mă aflam pe o platformă din beton de cel mult trei metri pătrați. În fața ochilor, o prăpastie fără fund. Nici măcar parapet. Nimic. De ce naiba nu mă prevenise? Eram furios pe ea. De marginea platformei era prinsă o scară din aluminiu, îndreptată în jos. Mi-am pus lanterna pe piept, fixând cureaua în diagonală. Am început să cobor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
coboram mai mult, cu atât se auzea mai tare susurul apei. Era chiar zgomotos. Nu mai auzisem în viața mea de o instituție care să aibă o încăpere cu un dulap în perete, din care să se ajungă la o prăpastie în care să curgă un râu. Și încă în plin Tokyo! Cu cât mă gândeam mai mult la cele întâmplate, cu atât mă durea capul mai tare. Mai întâi liftul cel sinistru. Apoi domnișoara cea grăsuță care vorbea fără să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
la dreapta. Am îndreptat lumina spre picioare și am urmat lespedea de piatră în amonte. Puteam să jur că se mișca ceva în jurul meu din când în când, dar n-am văzut nimic cu ochii mei în afară de pereții verticali ai prăpastiei și râul care curgea zgomotos. Poate aveam nervii prea încordați din pricina întunericului. După cinci-șase minute de mers, bolta mi s-a părut mult mai joasă. Sau cel puțin asta mi-a sugerat zgomotul apei. Am ridicat lanterna deasupra capului, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
sunt capabil să pricep ce anume. Poate nu sunt făcut pentru a citi vise. S-ar putea ca lumina să fi pălit cu timpul sau limba să-și fi pierdut caracteristicile. Sau poate aparțin altor dimensiuni. Posibil să existe o prăpastie incomensurabilă între modul de gândire al craniilor și felul în care văd eu lucrurile. Chiar nu știu ce să zic. Oricare-ar fi cauza, privesc neputincios cum plutesc fragmentele disparate și cum se șterg apoi. Bineînțeles că ele îmi mai arată și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
pusă curmeziș pe piept. La un moment dat a strigat la mine, fluturând lumina gălbuie: — Hai, coboară! Totul e în ordine. Am început să cobor scara, cu lanterna în buzunar. Era umedă și alunecoasă și trebuia să fiu foarte atent. Prăpastia mi se părea fără fund. În timp ce coboram, mi-am amintit de perechea din Skyline și de Duran Duran. Ei nu știau nimic despre mine. Habar n-aveau că purtam în buzunar un cuțit mare, că eram tăiat pe burtă, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
cutremur. Ceva mult mai îngrozitor decât un cutremur, dar nu-mi puteam imagina ce anume. Și nici nu cred că avea vreun rost. Situația părea să scape de sub control. Nu ne rămânea decât să ne adunăm puterile ca să putem depăși prăpastia ce despărțea forța imaginației de actuala stare de lucruri. Tot era mai bine să încercăm ceva decât să nu facem nimic. Am fugit tare mult. Nici nu știu cât. Puteau foarte bine să fi fost trei-patru minute sau treizeci-patruzeci de minute. Pierdusem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
mi se părea că duc o existență cam anormală. Parcă le lipsea ceva sau aveau ceva exagerat de mare. Ca să fiu cinstit, mai degrabă existența mea era anormală în ochii lor. Asta-i lumea, ce să-i faci! Se cheamă prăpastie între generații. Printre elevi am văzut și bătrâni. Aceștia își petrec de obicei duminicile după-amiază citind în sala de lectură reviste și patru feluri de ziare. Acumulează cunoștințe și se întorc cuminți acasă, unde sunt așteptați cu cina. Ei nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
a lucidității”, de unde apariția unor viziuni terifiante, trimițând la tema romantică a poetului damnat: „și sufletul meu a văzut îngerii / sunând dintr-o trâmbiță neagră / peste împărăția deșartă / a cifrelor nopții / și s-a prăbușit asemenea lor / asemenea îngerilor / în prăpastia neagră.” Deși volumele de început stau sub semnul unui lirism de factură eminesciană, care se simte, difuz, și ulterior (muzicalitatea și sonoritatea versurilor, melancolia, motive precum lacrima, steaua, luna, fântâna etc. ori epitete precum „liniștit”, „dulce”, „rece”, „alb”, „albastru”), încă
DANILOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
auto)manierismul lexical și prozodic deja instalat în ultimele volume interbelice ale lui C. Maria Doamna (1938), o carte apărută în condiții tehnice de lux, nu-i mai puțin o compunere convențională și festivă. Celelalte poeme însă rămân notabile: Peste prăpăstii de potrivnicie (1938), Rapsodie valahă (1940), Rapsodie dacă (1942). Acestea fac un întreg prin tema lor comună: rezistența românească în istorie. Adresându-se „năpraznicei Rusii”, poetul, a cărui voce (se) rostește acum la persoana I plural, lansează versuri-avertisment: „ne crezi
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
robia lor, Arad, 1926; Strigăt pentru depărtări, Timișoara, 1927; Cuvinte către țăran, Arad, 1928; Mâine, Craiova, 1928; Printre oameni în mers, Sosnowiecz, 1933; Horia, Varșovia, 1935; ed. București, 1937; Minerii, București, 1937; Țara, București, 1937; Maria Doamna, București, 1938; Peste prăpăstii de potrivnicie, București, 1938; Eminescu..., București, 1939; ed. Madrid, 1959; Rapsodie valahă, Madrid, 1940; Rapsodie dacă, București, 1942; Drumuri prin furtună, Madrid, 1951; Poemas, Madrid, 1951; Poemas de Montserrat, Madrid, 1951; Canto a Ramón Lull, Palma de Mallorca, 1952; Rapsodia
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
Cotruș, pref. Ion Dodu Bălan, București, 1978; Opere complete, pref. Nicolae Roșca, Madrid, 1978; Versuri, îngr. și postfață Ion Dodu Bălan, București, 1985; Antologie selectivă, îngr. Ion Cepoi, Arcuta (SUA), 1988; Poezii, I-II, îngr. Alexandru Ruja, Timișoara, 1991; Peste prăpastii de potrivnicie, îngr. și pref. Alexandru Ruja, București, 1995; Cântece regăsite, îngr. Mircea Cenușă, Alba Iulia, 1999; Opere, I-II, îngr. și pref. Alexandru Ruja, București, 2000-2002. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, XII, 341-345, 438-441, 518-519; E. Lovinescu, Ist. lit. rom
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
distribuție, procesele și tehnologiile au o viață limitată, de obicei scurtă, și aplicarea consecventă a analizei ciclului de viață și a analizei portofoliului pentru a evita specializările nejustificate sau investițiile generate doar de ego-ul managerial. Acoperirea prin inovații adecvate a prăpastiei Între vechi și nou, prin acțiuni strategice consecvente de suprapunere parțială a ciclurilor de viață. • Formularea unui plan antreprenorial cu un buget corespunzător și cu suficient personal. Strategia de „antreprenorizare” a firmei presupune stârnirea interesului față de nou și prezentarea inovației
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Declinul treptat și neomogen (mai întâi în Europa occidentală, ulterior pretutindeni) al reperelor interdependente care au stat la baza societății medievale, sub impactul schimbărilor economice, al descoperirilor (sociale și stiințifice), precum și dezvoltarea rapidă a mijloacelor de comunicare, au săpat o prăpastie adâncă între cosmologie și istorie, surpând fundamentele care stăteau la baza ființării Bisericii în forma sa medievală 2. Centralizarea, amploarea și universalitatea Bisericii catolice au avut la bază două elemente de maximă importanță: existența unei limbi "oficiale", unice: latina (care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
civilă a oricărui cult, precum și deplina libertate oferită tuturor de a-și manifesta deschis și în public orice opinie sau gând, ar duce mai ușor la degradarea tradițiilor, a sufletelor popoarelor și la răspândirea plăgii indiferentismului"130. Documentul a adâncit prăpastia dintre catolicii mai intransigenți, care îl vedeau ca o confirmare a poziției lor, și catolicii mai apropiați liberalismului, care nu știau cum să-și refacă poziția. A provocat și reacții îngrijorătoare în cadrul unor guverne liberale 131. În 1867, Papa Pius
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]