5,068 matches
-
în momente grele. Descurajat de violența revoltei poporului împotriva birurilor, Justinian a vrut să fugă. Cu autoritate și sânge rece a intervenit Theodora pentru a mobiliza armata iar generalii fideli au pus capăt revoltei. Se bucura de toată încrederea împăratului. Pragmatică și abilă, se folosea de forță, perfidie, minciună, diversiune, intrigă, crimă, de farmec și seducție pentru atingerea scopurilor în favoarea întăririi imperiului. Ea alegea demnitarii, după contribuții bănești, nu neapărat după competențe, obținea permisiunea demiterii slujbașilor infideli, se răzbuna pe adversari
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
domeniului micilor plăceri regale și al camerei regelui, care o disprețuia pentru originea și parvenitismul ei. Era acuzată că risipește visteria regală cu mobilele, obiectele prețioase din interioarele regale, toaletele și bijuteriile ei. Marchiza de Pompadour a avut și preocupări pragmatice: a tranzacționat imobiluri, a intervenit pentru perfecționarea tehnicilor de prelucrare și decorare a porțelanului de la Vincennes pentru a concura cu porțelanul de Meissen, a transferat fabrica la Sèvres, a creat "rozul de Sèvres" al porțelanului á la Pompadour și alte
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
animate ce pun în evidență psihologia curtezanelor și neliniștile lor: afirmarea în lumea comercializării sexului, cucerirea clienților, pragmatismul alegerii clienților pe considerentul câștigului, lupta cu rivalele, gelozia, răzbunarea pe amantul necredincios sau indiferent. Autorul profilează tipuri diferite de curtezane: ingenue, pragmatice, realiste, abandonate, rapace, intrigante, geloase, răzbunătoare. Numele lor au semnificații în concordanță cu caracterul lor. Glycera (cea dulce, cu lipici) se plânge prietenei sale experimentate, Thais (poartă numele celebrei curtezane ce a fost în compania lui Alexandru Macedon) că i-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Locul lingvisticii textuale în analiza discursului / 46 2.1. Interdiscurs și formațiuni sociodiscursive / 48 2.2. (Re)definirea lingvistică a contextului / 57 3. Cîmpul analizei textuale a discursurilor / 61 3.1. Definiții ale textului și discursului / 61 3.2. O pragmatică textuală? / 62 3.3. Discursul ca acțiune / 65 3.4. Limitele intențiilor acestei lucrări / 69 Capitolul 2 Ce tip de categorii pentru analiza textelor? / 73 1. Un "nou aparat de concepte și de definiții" (Benveniste) / 73 1.1. Categorii ale
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
se estompeze. Încă de la începutul anilor 1980, lingvistica textuală a extins observația faptelor cotextuale de textură și de structură la cea a intenționalității (axa producerii) și a accesibilității (axa receptării-interpretării) textului, adică o evaluare a pertinenței contextuale. 3.2. O pragmatică textuală? Propoziția și combinațiile de propoziții în fraza complexă constituie unitatea maximală a analizei lingvistice clasice. Pragmatica transfrastică reduce de asemenea textualitatea la "înlănțuiri de două enunțuri și de două replici dialogice" (Stati 1990: 12). Este limita pragmaticii lui O.
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de structură la cea a intenționalității (axa producerii) și a accesibilității (axa receptării-interpretării) textului, adică o evaluare a pertinenței contextuale. 3.2. O pragmatică textuală? Propoziția și combinațiile de propoziții în fraza complexă constituie unitatea maximală a analizei lingvistice clasice. Pragmatica transfrastică reduce de asemenea textualitatea la "înlănțuiri de două enunțuri și de două replici dialogice" (Stati 1990: 12). Este limita pragmaticii lui O. Ducrot și a "pragmaticii discursului" de J. Mœschler și A. Reboul (1998). Aceștia din urmă afirmă că
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
2. O pragmatică textuală? Propoziția și combinațiile de propoziții în fraza complexă constituie unitatea maximală a analizei lingvistice clasice. Pragmatica transfrastică reduce de asemenea textualitatea la "înlănțuiri de două enunțuri și de două replici dialogice" (Stati 1990: 12). Este limita pragmaticii lui O. Ducrot și a "pragmaticii discursului" de J. Mœschler și A. Reboul (1998). Aceștia din urmă afirmă că "Discursul (sau tipurile de discurs) nu sînt altceva decît suite de enunțuri" (1995: 235). Consecința acestui reducționism radical 9 este faptul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
combinațiile de propoziții în fraza complexă constituie unitatea maximală a analizei lingvistice clasice. Pragmatica transfrastică reduce de asemenea textualitatea la "înlănțuiri de două enunțuri și de două replici dialogice" (Stati 1990: 12). Este limita pragmaticii lui O. Ducrot și a "pragmaticii discursului" de J. Mœschler și A. Reboul (1998). Aceștia din urmă afirmă că "Discursul (sau tipurile de discurs) nu sînt altceva decît suite de enunțuri" (1995: 235). Consecința acestui reducționism radical 9 este faptul că, în opinia lor, nu numai
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
punct de vedere științific [...]. Deci nu are nevoie de un tratament propriu și economia științifică constă în a te rezuma la studiul funcționării unei categorii naturale pertinente din punct de vedere științific, adică enunțul. (Mœschler și Reboul 1995: 246) Această pragmatică, mai curînd a enunțurilor decît a discursului, nu postulează nivele intermediare de complexitate între enunțul-frază și discurs. Analiza discursului se caracterizează tocmai prin această scădere, iar G.-E Sarfati a deplîns faptul că analiza discursului a ratat "textul ca atare
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
1980. În franceză, numai F. Nef (1980), F. Jacques (1987: 62) și U. Eco, în introducere la traducerea în limba franceză a cărții Lector in fabula ([1979, 1985] 1991, trad. Marina Spalas, București, Univers), au utilizat, absolut ocazional, denumirea de "pragmatică textuală". De îndată ce textul este definit ca o "ocurență comunicațională" (de către Beaugrande și Dressler 1981), lingvistica textuală devine o pragmatică textuală și se apropie de analiza discursului. Termenul de "pragmatică textuală", pe care l-am folosit și eu în trecut (1989
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
limba franceză a cărții Lector in fabula ([1979, 1985] 1991, trad. Marina Spalas, București, Univers), au utilizat, absolut ocazional, denumirea de "pragmatică textuală". De îndată ce textul este definit ca o "ocurență comunicațională" (de către Beaugrande și Dressler 1981), lingvistica textuală devine o pragmatică textuală și se apropie de analiza discursului. Termenul de "pragmatică textuală", pe care l-am folosit și eu în trecut (1989 și 1985), nu mai poate fi utilizat astăzi cu aceeași ușurință din pricina ancorării "pragmaticii discursului" a lui Mœschler și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
trad. Marina Spalas, București, Univers), au utilizat, absolut ocazional, denumirea de "pragmatică textuală". De îndată ce textul este definit ca o "ocurență comunicațională" (de către Beaugrande și Dressler 1981), lingvistica textuală devine o pragmatică textuală și se apropie de analiza discursului. Termenul de "pragmatică textuală", pe care l-am folosit și eu în trecut (1989 și 1985), nu mai poate fi utilizat astăzi cu aceeași ușurință din pricina ancorării "pragmaticii discursului" a lui Mœschler și Reboul în teoriile spiritului. Această pragmatică revendicată ca non-lingvistică nu
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
1981), lingvistica textuală devine o pragmatică textuală și se apropie de analiza discursului. Termenul de "pragmatică textuală", pe care l-am folosit și eu în trecut (1989 și 1985), nu mai poate fi utilizat astăzi cu aceeași ușurință din pricina ancorării "pragmaticii discursului" a lui Mœschler și Reboul în teoriile spiritului. Această pragmatică revendicată ca non-lingvistică nu este capabilă să trateze texte de mai mare amploare în continuitatea lor și, față de pragmaticile textuale germane, regresul este notabil 11. Așa cum scria R. Warning
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
analiza discursului. Termenul de "pragmatică textuală", pe care l-am folosit și eu în trecut (1989 și 1985), nu mai poate fi utilizat astăzi cu aceeași ușurință din pricina ancorării "pragmaticii discursului" a lui Mœschler și Reboul în teoriile spiritului. Această pragmatică revendicată ca non-lingvistică nu este capabilă să trateze texte de mai mare amploare în continuitatea lor și, față de pragmaticile textuale germane, regresul este notabil 11. Așa cum scria R. Warning la finele anilor 1970: "O teorie pragmatică a textului care nu
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
în teoriile spiritului. Această pragmatică revendicată ca non-lingvistică nu este capabilă să trateze texte de mai mare amploare în continuitatea lor și, față de pragmaticile textuale germane, regresul este notabil 11. Așa cum scria R. Warning la finele anilor 1970: "O teorie pragmatică a textului care nu se mulțumește să-și aroge acest nume nu va avea ca obiect frazele performative după Austin, ci tipurile de discursuri instituționalizate" (1979: 325). Legătura cu analiza discursurilor este clar afirmată și obiectul mai bine definit: practicile
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și genurilor discursului. Programul de cercetare care decurge din includerea lingvisticii textuale în cîmpul analizei discursului este foarte apropiat de cel pe care-l schițează J.-M. Schaeffer: "În măsura în care orice activitate de textualizare se înscrie în cadrul unui gen discursiv specific (pragmatic determinat), înmulțirea studiilor detaliate ale genurilor particulare ar trebui [...] să permită evitarea extrapolărilor abuzive cu care s-au obișnuit prea mult teoriile textului." (DUCROT, Oswald, Jean-Marie SCHAEFFER: Noul dicționar enciclopedic al științelor limbajului, trad. Anca Măgureanu, Viorel Vișan, Marina Păunescu
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Grammaires textuelles et structures narratives", în C. Chabrol (ed.), Sémiotique narrative et textuelle, Paris Larousse, 1973: 177-207. - WARNING Rainer: "Pour une pragmatique du discours fictionnel", Poétique 39, Paris, Seuil, 1979: 321-336. - Harald WEINRICH: Le Temps, Paris, Seuil, (1964) 1973. Despre pragmatica textuală - Jean-Michel ADAM: "Pour une pragmatique linguistique et textuelle", în C. Reichler (ed.). L'interprétation des textes, Paris, Minuit, 1989: 183-222. - Jean-Michel ADAM: "Éléments de pragmatique textuelle", TLE 6, Presses Universitaires de Vincennes, 1989: 113-137. - Jean-Michel ADAM: "Pragmatique linguistique du
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
construcție operată în și prin discursul unui locutor și ca pe o (re)construcție a unui interpretant, vom vorbi despre reprezentarea discursivă (Rd) sau schematizare 3. Vom localiza în [A] problema evaluării valorii de adevăr a enunțurilor în funcție de două regimuri pragmatice: cel al vericondiționalității care se sprijină pe opoziția dintre adevărat, și fals/mincinos, și cel al ficționalității, care apare în regim de nici adevărat nici fals, în care putem include metaforicitatea. Cele două regimuri sînt determinate generos de genul discursului
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
esențial al valorii sale argumentative [C1] și al valorii sale ilocuționare [C2]. Putem rezuma aceasta printr-un triunghi care nu ierarhizează cele trei componente, ci situează [A] și [C] pe aceeași linie (ceea ce corespunde cu codajul clasic F(p) al pragmaticii actelor de discurs) și plasează enunțarea [B] în poziție mediană, între [A] și [C]: Schema 9 Înainte de a detalia cele trei componente ale propoziției enunțate, să exemplificăm pe scurt legăturile lor strînse, în lumina a două texte scurte de Félix
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
R. Jakobson (1973), N. Ruwet este printre primii lingviști care a insistat asupra funcției lor textuale: Dacă ceea ce face ca o secvență de frază să devină un text sau un discurs coerent ține în primul rînd de semantică și de pragmatică (frazele succesive sînt legate prin raporturi anaforice de diverse tipuri și împărtășesc anumite implicații), atunci nivelurile lingvistice în care principiul echivalenței se manifestă în modul cel mai evident sînt nivelurile "superficiale" (fonetic, fonologic, morfologic, sintactic "de suprafață"). (1981: 6) Jakobson
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pe care o găsim de exemplu la Fontanier, face din elipsă o "figură de construcție prin subînțeles" (Figurile limbajului, trad. Antonia Constantinescu, București, Univers, [1968] 1977: 275). Definiția pe care o dă el este fondată pe o completudine mai curînd pragmatică decît sintactică: "Elipsa constă în suprimarea cuvîntului care ar fi necesar integralității construcției, dar prin cuvintele exprimate se înțelege suficient de mult pentru ca textul să nu fie nici obscur, nici echivoc" (Ibidem). Bally (1951: 265-269) rupe definitiv cu concepția clasică
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
sociodiscursive pe care teoriile clasice ale actelor de discurs nu le pot defini cu claritate. Totuși, cele patru forme de acțiuni verbale sînt foarte frecvente, copiii le stăpînesc încă de la o vîrstă fragedă. Deși este vorba de capacități cognitive și pragmatice fundamentale în gestiunea relațiilor interpersonale, aceste competențe sînt departe de a ocupa un loc important în teoria actelor de discurs. Relația lor cu aserțiunea este departe de a fi bine definită și este necesar să trecem printr-o redefinire a
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
fin, ochi mari și gură frumoasă, Sabine Azema este de o grație infinită. Operațiunea de descompunere a unui întreg în părți și părți ale părților are tendința să fărîmițeze obiectul discursului. În principiu infinită, această operațiune este de fapt constrînsă pragmatic de căutarea selectivă a unei pertinențe (țintă sau scop al acțiunii verbale). - b2. Calificarea (sau atribuirea de proprietăți): punerea în evidență a proprietăților întregului și/sau părților selectate de operațiunea de fragmentare (b1). Operațiunea de calificare este realizată cel mai
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Unitatea lui este o unitate de sens în context, o textură care exprimă faptul că, alcătuind un întreg [as a whole], el este legat de mediul înconjurător în care se află situat" (1976: 293). Schema 25 Vom numi această unitate pragmatică și semantică, după L. O. Mink și P. Ricœur, configurațională, în sensul că ea subsumează părțile și se prezintă ca o înțelegere globală a sensului: "Chiar și atunci cînd toate faptele sînt stabilite, rămîne întotdeauna problema înțelegerii lor într-un
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pot fi rezumate sub formă de blocuri tematice. Am putut vedea importanța acestor blocuri în decupajul textului despre pădurea ecuatorială. 3.2. Macro-act de discurs (explicit sau implicit) A înțelege un text înseamnă și a putea răspunde la o întrebare pragmatică: de ce, în ce scop, cu ce scop argumentativ a fost produs acest text? Înțelegerea acțiunii de limbaj implicate prin derivarea unui macro-act de discurs dintr-o suită mai mult sau mai puțin ierarhizată de acte, este un alt mod de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]