4,908 matches
-
IV. Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor IV.1. Iubirea de Dumnezeu și de oameni Pe Dumnezeu Îl iubim pentru că este iubire, ni S‑a reve‑ lat ca iubire absolută, pe om Îl iubim pentru că Dumnezeu l‑a iubit și l‑a prețuit mai Întâi și suntem datori să iubim creația lui Dumnezeu pentru că este opera Lui, frumoasă, armonioasă și vrednică de a fi iubită. Iubind toți pe Dumnezeu, toți pot să devină una, căci iubirea este cea care călăuzește lucrurile și le
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
smerite slujiri și constituie pentru noi o ade‑ vărată paradigmă În acest sens. Pentru slujirea semenilor și pentru mântuirea lor, Fiul lui Dumnezeu ia chip de rob (Filipeni 2, 3‑8), Înfruntând și moartea pe cruce. Slujim aproapelui, pentru că‑l prețuim ca pe un fiu iubit al lui Dumnezeu, Înfiat de Duhul Sfânt prin harul Sfântului Botez, dar și ca pe un frate al nostru ; căci cel mai urgisit dintre oameni este totuși „un frate mai mic” al lui Hristos (Matei
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
care descriu Înfruntarea acestei boli ca una dintre „cele mai pline de sens și valoroase momente ale vieții lor”. Un pacient a declarat că „până În momentul când am aflat că am cancer nu Înțelesesem că eram cu adevărat iubit și prețuit de prieteni și familie”. Alți pacienți cu cancer vorbesc de Învățarea unor lecții despre adevăratele priorități În viață și prețuirea mai intensă a fiecărei zile. Numeroși pacienți Își schimbă cariera și fac alte schimbări majore În viață pe care altfel
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
În fața morții fizice, Întrucât, nefiind robiți de lucrurile acestei lumi efemere, o părăsesc fără Îngrijorare, frământare sau neliniște, prioritare În sufletul lor fiind cele netrecătoare, esențiale, dumnezeiești care le aduc bucuria Întâlnirii și a unirii cu Dumnezeu. Sfinții mucenici nu prețuiau atât viața aceasta, cât pe cea viitoare, doreau Întâlnirea cu Dumnezeul‑Iubire ai Cărui ucenici erau. Precum Înșiși mărturiseau, orice patrie le era patria lor și orice patrie le era totuși străină, căci patria lor adevărată era cea cerească. Așa
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
spune în cunoscuta proză-eseu. Iar acesta-i adevărul din lume, pe care simulacrele postmoderne îl refuză, așa cum îl refuzau epigonii vizați de Eminescu. Povestea fără arheu este vorbă goală și rece. Epigonii ucid povestea. De aceea, chiar dacă modești, înaintașii sunt prețuiți, deoarece ei credeau în scrisul lor precum Shakespeare credea în fantasmele sale, așa cum zice în celebra scrisoare către Iacob Negruzzi, care însoțea poema Epigonii. Te miri cât de aproape sunt postmodernii de transmodernismul lui Eminescu și totuși cât de departe
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
minte". (Archaeus). Semințele de lumină" sunt cele roditoare. Eminescu interpretează pentru prima oară, cred, în cultura europeană textul literar sub semnul arheului, al informației genetice. Nu întâmplător Mihai Drăgănescu descoperea în arheu similitudini uimitoare cu conceptul său de informaterie. Poetul prețuiește povestea fiindcă ea conservă în adâncurile texturii arheul. Nu din alte pricini va prețui Derrida textul Phaidros al lui Platon, text care a așteptat, ca și bobul de grâu invocat, 25 de veacuri ca să rodească din nou în pământul cel
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
în cultura europeană textul literar sub semnul arheului, al informației genetice. Nu întâmplător Mihai Drăgănescu descoperea în arheu similitudini uimitoare cu conceptul său de informaterie. Poetul prețuiește povestea fiindcă ea conservă în adâncurile texturii arheul. Nu din alte pricini va prețui Derrida textul Phaidros al lui Platon, text care a așteptat, ca și bobul de grâu invocat, 25 de veacuri ca să rodească din nou în pământul cel bun al minții lui Derrida. Phaidros e încă un text viu fiindcă are arheu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
afirma împotriva cutumei moderniste lovinesciene, că există undeva un domeniu înalt al spiritului în care geometria se întâlnește cu poezia, el se afla la o mare distanță, în viitor, față de modernismul naiv, sincronicizant al vremii care domina spiritele. Ion Barbu prețuia iluminările lui Rimbaud pentru fulgurațiile lor transmoderne. Într-un Cuvânt către poeți din 1941, el face o mărturie transmodernistă, lansând conceptul de lirism absolut, cu totul altceva decât modernista poezie pură a abatelui Henri Bremond: "Suflet mai degrabă religios decât
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
e un poet de dincolo de mode, nefiind nici "clasic", nici "tradiționalist", nici "modernist", nici "postmodernist", dar cu siguranță, "un exilat în absolut", cum s-a vrut Al. Philippide, în ultimele decenii de viață. Nu întâmplător cei doi poeți s-au prețuit reciproc. Poeții și poeticile sunt nenumărați/nenumărate, dar poezia e una singură. În tot ce a făcut, C. D. Zeletin a variat instrumentele (limbajele), însă n-a uitat nici o clipă că este poet înainte de orice, chiar și atunci când a căutat
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ar fi trebuit să stea alături de Grigore Vieru, din a cărui generație face parte, prin opera tipărită înainte de 1989. El s-a remarcat, atunci, printr-o anume modernitate existențialistă, având ca principală obsesie camusianul mit al lui Sisif. Poetul era prețuit (Premiul republican comsomolist "Boris Glavan", 1969, Premiul de Stat republican, 1980), iar Valeriu Senic i-a închinat nu mai puțin de două monografii (Creația lui V. Teleucă în școală, 1985 și Ecuația poetică a înaltului, 1986). Totuși, Mihai Cimpoi nu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
de motive cu totul diferite, care reies direct din considerația fâț] de pretențiile altora. Ei acționeaz] dintr-un simt al drept]ții, din prietenie, loialitate, compasiune, gratitudine, generozitate, simpatie, afecțiune familial] și alte asemenea - calit]ți care sunt recunoscute și prețuite în majoritatea societ]ților umane. Teoreticieni individualiști precum Hobbes explic] uneori acest fapt susținând c] aceste așa-zise motive nu sunt reale, ci doar concepte lipsite de substanț]. Ins] este greu s] ne imagin]m cum au putut fi inventate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
erau adepți ai tradiției rabinice au început s] scrie tratate etice bazate în întregime pe texte ale Mișnei și ale Talmudului, în încercarea de a dovedi c] aceste texte ofer] tot ceea ce este necesar pentru crearea unui sistem etic complet. Prețuind îndemnul rabinic de a face mereu apel la Tora, întrucat „această cuprinde totul” (Avot, V. 25), ei simțeau c] nu este nevoie s] recurg] la Aristotel în domeniul înv]ț]turilor etice. Omul trebuie, măi degrab], s] cerceteze Tora și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] reacționeze într-o manier] spontan], necalculat]. Acest efect se va manifesta mai ales dac] prin alegerea să de a se supune analizelor calculate dinainte, agentul g]sește cea mai bun] cale de promovare a valorilor pe care el le prețuiește. Ins] nu ar fi cel mai bine dac] agenții și-ar p]stră simțurile calculative ascuțite, fiind atenți la fiecare situație, astfel încât ghidarea dup] pilotul automat al st]rii sau principiului s] fie metodă optim] de promovare a valorilor lor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
trebuie avut în vedere un element suplimentar. A omor] pe cineva sau a-l l]să s] moar] în mod deliberat este considerat, în general, un lucru negativ deoarece persoanei respective i se ia viața. În situații obișnuite, oamenii își prețuiesc viața, si este în interesul lor s] și-o continue. Situația se schimb] în mometul în care intervin problemele legate de eutanasie. În cazuri de eutanasie, moartea - și nu continuarea vieții - este în interesul persoanei respective. Acest lucru înseamn] c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
stabilirii pedepsei corecte. Exist] dou] mari tipuri de teorii ale pedepselor. Teoria utilitarist] justific] pedeapsă doar în termenii consecințelor pozitive. Pedeapsă nu este considerat] în sine ca fiind pozitiv]. Dimpotriv], din moment ce pedeapsă îi priveaz] pe infractori de ceva ce ei prețuiesc, este, extras] din contextul în care este aplicat], negativ]. Utilitariștii privesc orice modalitate de suferinț] drept negativ] în sine și este justificat] doar dac] împiedic] producerea unei suferințe mai mari sau dac] aduce un bine, un aspect pozitiv. Așadar, dac
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nevoi. Nevoile plaseaz] condiții asupra a ceea ce ar putea fi o moral] adecvat] și dac] natură uman] are o structur] definit], ne-am putea aștepta la constrângeri suplimentare derivate din natură noastr]. Dar complexitatea naturii noastre ne d] posibilitatea s] prețuim o diversitate de bunuri și s] le ordon]m în diferite feluri, iar aceasta face ca un relativism substanțial s] poat] fi adev]rât. Viziunea schițat] mai sus are avantajul de a l]să deschis argumentul legat de emergentă unei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dragoman al delegatului otoman, la conferința de pace de la Focșani. În 1773 îl cunoaște pe împăratul Iosif al II-lea; acesta, în trecere prin Brașov, le acordă boierilor „înstrăinați” audiențe; V., servindu-le de translator prin intermediul limbii italiene, se vede prețuit de înaltul suveran. După pacea de la Kuciuk-Kainargi (1774), fiind numit domn Alexandru Ipsilanti, este chemat la Țarigrad spre a-l însoți în țară. E pentru a treia oară vistier, apoi spătar. Colaborează, în baza unor temeinice cunoștințe juridice, la întocmirea
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
despre un personaj istoric foarte viteaz, care a cutezat să-l Înfrunte chiar și pe Împărat, Mencius a comentat: „Rar se Întâmplă să se nască cineva cu un qi atât de puternic. El ar trebui să Învețe să și-l prețuiască și să-l păstreze până la capătul vieții”. Este exact ceea ce a reușit să facă Confucius. Vorbind despe sine ca despre un bătrân, el a spus cu mândrie: „Bogăția nu mă poate corupe, sărăcia nu mă poate schimba; forța nu mă
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
până devine un praf cu care se face ceai sau să fie fiartă Înăbușit În apă și consumată ca supă. Cel mai bine este să se consume pe stomacul gol. Lycium barbarum sau Lycium chinense Acest fruct sălbatic este foarte prețuit de chinezi. Ei Îl folosesc de sute de ani la tratarea disfuncțiilor sexuale, impotenței, țiuitului din urechi, oboselii ochilor, amețelii, impotenței, neurasteniei și Îmbătrânirii premature. De asemenea, el poate să prevină sau să trateze arterioscleroza și ajută la scăderea colesterolului
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
precum și colină, mai mulți acizi și protează. Aceste elemente nutritive sunt benefice sistemului imunitar și qi-ului. Această substanță este folosită pe larg În China, În principal sub formă de pilule și fluidele. Portocalele Pe lângă un fruct delicios, portocala este foarte prețuită În China pentru valoarea ei terapeutică. De fapt, ea se găsește atât În farmacii, cât și În magazinele alimentare. Valoarea medicală a portocalelor rezidă În cantitatea mare de vitamine, mai ales C, potasiu și acid folic. Vitamina C combate radicalii
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
de spermă, provocând disfuncții sexuale și sterilitate (1998, p. 381). O altă cale naturală de stimulare a sexualității este frecventa producere și Înghițire a salivei. Chinezii din vechime o numeau „lichidul de aur” și „apa din heleșteul Înflorit” și o prețuiau foarte mult datorită capacității ei de a Întări sexualitatea și imunitatea și de a Încetini procesul de Îmbătrânire. Aceasta pe lângă rolurile ei importante din punct de vedere medical, de protejare a dinților și ajutor În digestie (Margolis, 1995, p. 202
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
obișnuiți îi percep pe cei înțelepți ca având capacitatea de a raționa analitic. Dar persoanele înțelepte dispun de o anumită perspicacitate pe care nu o găsim în mod necesar la oamenii inteligenți. O persoană înțeleaptă știe săasculte pe alții, să prețuiască un sfat și să se descurce în situații diferite. În special, oamenii dotați cu înțelepciune au capacitatea de a formula judecăți clare, drepte și de bun-simț, știu să profite de experiența altora, să învețe din propriile greșeli și din greșelilecelorlalți
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
proces de construire a cunoașterii (realității) - conferă celor ce învață mai multă libertate de manifestare, autonomie, independență și, evident, un anumit confort psihologic, contribuind astfel la consolidarea stimei de sine a cursanților, la încrederea lor că le sunt respectate și prețuite demnitatea și identitatea. Formatorii de adulți, cu toate că știu aceste lucruri, acceptă cu greu să-și schimbe rolul. Trecerea de la rolul de profesor (cel care predă, transmite cunoștințe) la cele de formator, mentor sau tutore (cei care facilitează realizarea învățării) este
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
obișnuiți îi percep pe cei înțelepți ca având capacitatea de a raționa analitic. Dar persoanele înțelepte dispun de o anumită perspicacitate pe care nu o găsim în mod necesar la oamenii inteligenți. O persoană înțeleaptă știe săasculte pe alții, să prețuiască un sfat și să se descurce în situații diferite. În special, oamenii dotați cu înțelepciune au capacitatea de a formula judecăți clare, drepte și de bun-simț, știu să profite de experiența altora, să învețe din propriile greșeli și din greșelilecelorlalți
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
proces de construire a cunoașterii (realității) - conferă celor ce învață mai multă libertate de manifestare, autonomie, independență și, evident, un anumit confort psihologic, contribuind astfel la consolidarea stimei de sine a cursanților, la încrederea lor că le sunt respectate și prețuite demnitatea și identitatea. Formatorii de adulți, cu toate că știu aceste lucruri, acceptă cu greu să-și schimbe rolul. Trecerea de la rolul de profesor (cel care predă, transmite cunoștințe) la cele de formator, mentor sau tutore (cei care facilitează realizarea învățării) este
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]