6,389 matches
-
grecii, sârbii, bulgarii și rușii stabiliți în București sau în alte zone ale țării subscriu la valorile ortodoxiei și recunosc competența Bisericii ortodoxe române în probleme legate de logodnă, căsătorie sau divorț. femeile știu să se folosească de acest mic pretext și, pentru a grăbi procesul de divorț, pe lângă adevăratul motiv, strecoară și așa zisa erezie a soțului descoperită din întâmplare la câțiva ani de la căsătorie, atunci când oricum lucrurile nu mai merg. Sofica din mahalaua biserica cu Brad își aduce aminte
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
capăt acestei practici, legea hotărăște ca pe viitor frații să nu-și poată căsători surorile fără acordul rudelor și al arhiereului locului și după o inventariere prealabilă a patrimoniu lui patern. Apartenența la un grup social devine, pentru unii, un pretext de orgoliu fără margini: Catrina Ale xea nu repetă cu mândrie că „este fiică de neam de boier“, cu zestre de fată de boier, măritată din vitregia sorții cu căpitanul Hristea care n-a reușit să se ridice niciodată la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
reușit să se ridice niciodată la nivelul ei și, mai ales, n-a făcut eforturile necesare să-i asigure bunăstarea datorată poziției sociale. Sau Uța, deși violată, refuză căsătoria cu violatorul, pe care îl cunoștea foarte bine, de altfel, sub pretextul diferențe lor sociale: ea fiică de mici boieri, el țăran, muncitor cu brațele pe moșiile altora. Aceste câteva exemple demonstrează că „societatea ordine lor“ este foarte bine respectată și bine individualizată de fiecare categorie socială. Interferarea are bineînțeles loc, iar
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în Cazul băieți lor și ne în zes tra rea în Cazul fetelor. În fapt, acordul, voința, consimțământul ambelor părți sunt necesare, în absența acesto ra familiile pot refuza restituirea zestrei și a părții de moștenire care revine văduvei sub pretextul unei căsătorii fără acordul lor. La 19-20 de ani tânărul se află încă sub tute la economică a tată lui. El își va primi partea de moștenire odată cu căsătoria și în funcție de supușenia dovedită. În aceeași situație se află fata, înzestrată
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
se ajuta cu cuvânt“, cum frumos spune documentul, că logodna nu este valabilă întrucât cei doi nu au schimbat inele, după obicei, ci numai s-au să ru tat. Din punctul ei de vedere, această obiec ție, chiar dacă folosită ca pretext, poate fi adevărată, deoarece, în tot secolul al XVIII lea, inelul de logodnă rămâne sim bo lul prin excelență al pecetluirii acordului. Să ru tul apare foarte rar și el este mai degrabă spe ci fic pe rioa dei de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
la insistențele rude lor o iartă, dar la șapte săp tă mâni lucru ri le se complică considerabil când află de la servitori că Smaranda a născut un copil. Aceasta, de teama privirilor in dis cre te ale celordin jur, sub pretext că nu se sim țea prea bine, se re tră se se la Mizil, pe o moșie ce o avea numitul soț. Unde, în taină, a născut bas tar dul pe care repede l-a omo rât și l-a
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
să doarmă alături de alții la fel de săraci ca și ei. Dacă pot în chiria o odaie numai a lor, se află totuși sub su pra ve ghe rea gazdei. Aceasta are dreptul să-i alun ge oricând dorește și sub orice pretext. Doar meș te șu ga rii în stă riți sau negustorii au case mai mari cu două sau mai multe în că peri sau cu două caturi, la parter aflân du-se pră vă lia și dor mi to rul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
toria. Cum nici una din afaceri nu i-a reușit, La zăr renunță să mai aibă vreo inițiativă și așteaptă ca Maria să se ocupe de toate. Nemulțumirile cresc cu fiecare zi, iar gâlceava nu are nevoie decât de un simplu pretext pentru a iz bucni. Într-o zi îi sare arțagul pentru că nu sunt lemne de foc și el tocmai adusese carne pentru mâncare. Furia se revarsă bestial asupra Mariei. Cu ușa încuiată o bate până îi smulge mâna din umăr
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
a iz bucni. Într-o zi îi sare arțagul pentru că nu sunt lemne de foc și el tocmai adusese carne pentru mâncare. Furia se revarsă bestial asupra Mariei. Cu ușa încuiată o bate până îi smulge mâna din umăr. Altădată pretextul pentru bătaie îl constituie o plapumă, iar ve ci nii spe riați au trebuit să spargă ușa pentru a-l po toli. Ușa în cu iată revine deseori în povestea Mariei și în poveștile altor femei, fiindcă ză vo rul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
confirma te su pozițiile îl îm bol nă vește; zi de zi n-o scapă din ochi, întrucât bă nu ia la îi ma ci nă sufle tul. Așa că într-u na din zile, când soția pleacă de acasă sub pretext că are trea bă cu un Zam fir, vă taf de ha ra ba gii, gelozia bolnă vi cioa să a soțului se re a prin de și crește pe măsu ră ce timpul trece și nevasta nu se mai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
-i răspun de cu cuvinte proaste. Se remarcă, în primul rând, tole ran ța so ți i lor care nu ajung la tribunal decât atunci când traiul rău este agravat de prezența al tei femei. Adul te rul devi ne un pretext pentru a-și argumen ta mai bine plânge rea, și iată ilus trareacea mai eloc ven tă a acestei situații în exemplul următor. Tudo ra din mahalaua Gor ga nu lui a su por tat timp de zece ani esca
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mărturisesc că e vie pusă de un an, în vara trecută, de către Georgică și oamenii lui pentru amantă; clericii se arată indeciși asupra soluției: via va fi returnată proprietarului de drept, ori va fi vândută ca nu cumva sub acest pretext, Tudora să se reîntoarcă în târg și să se întâlnească iarăși cu iubitul ei. Printre lucru ri le confiscate se află și ceva bani găsiți în casa Tudorei, pe aceia instanța îi consideră ca aparținând amantei și crede că ar
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
a-și întâlni amantul și lucrul îi reușește, stolnicul fiind mai tot timpul plecat ba pe la moșii, ba prin țară după chi ver ni sea lă. Când acesta îi tot cere să-l în so țească, ea găsește întotdeauna un pretext: că-i bolnavă, că are altele pe cap. Când amorul se transformă în pasiune, Maria își urmează amantul în lume, dar și ea, ca și suratele ei din popor, se lasă con vin să de ofi țer să nu ple
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Așa că în dimineața judecății preacucernicul preot chir Emanuel și-a ridicat poalele sutanei și a alergat pe ulițele mahalalelor s-o anunțe pe dumneaei că trebuie „să stea față cu jupân Costan din Brezoianu“. Marica îl refuză pe preacucernic sub pretext că „i-au venit caii și va să plece la țară“. Cum n-o crede, mitropolitul insistă și, diaconul Neofit pleacă din nou către casa numitei cucoane. De data asta, dumneaei nu numai că îl refuză, dar „au grăit și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în când ceva bani sau numai vești. În practică, aban do nul este atât masculin, cât și feminin. femeile așteaptă între patru și 12 ani reîntoarce rea soțului. O perioadă destul de lungă și dificilă din punct de vedere economic. Sub pretextul cău tă rii unei slujbe sau exercitării acesteia, soțul pleacă de acasă și uită să se mai întoarcă. Plecat cu negustoria, Nicolae din mahalaua Golescului rămâne la Constantinopol. După șase ani revine în București cu treburi, dar nu trage „acasă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
agiei, decât acasă. Când Ioan vistierul cere separarea, singură se angajează în fața tribunalului că se va călugări. Promisiunea are o valoarea efemeră și o folosește ca să scape de bătaie și surghiun. La mănăstire petrece doar câteva săptămâni, după care, sub pretextul unei vizite la casa părintească, se reîntoarce în patul conjugal, o tactică cât se poate de inteligentă prin care speră să obțină libertatea. înaintează jalbă la Mitropolie și cere, ca urmare a „gre șe lii“ comise, „s-o trimită iarăși
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
că fiecare soț își va urma propriul destin fără să se mai supere unul pe altul. Lucrurile însă nu stau de loc așa, înțelegerea de mai sus constituind de fapt începutul proceselor. Sfătuită de rude, Bălașa își sporește pretențiile, sub pretextul creșterii copiilor și „părându-mi-se că nu mi s-ar fi dat toate zés tri le de plin“ își asaltează fostul soț cu tot felul de cereri, aducându-l de data aceasta în fața instanței la 21 martie 1740. La
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în diacronia istoriei noastre. Timpul ne apare astfel ca o realitate vie, complexă, indefinibilă până la capăt, una în care nimic nu dispare cu totul, ci se metamorfozează numai. Mișcarea în durată e continuă. Evenimente și figuri din epoca regenerării devin pretexte pentru analogii cu noul timp resurecțional. Unirea Principatelor inspiră și ea reflecții menite a contribui la limpezirea clipei prezente. Personaje harismatice din secolul XIX sugerează actualității postmoderne însușirile necesare pentru a izbuti în noile proiecte. Ele privesc nu doar timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
aventură al lui Jack London. Lumea fantomelor halucinante, visul absurd și jocul subconștientului își fac loc în preocuparea să cu o stăruința ce vrea să creeze o nouă categorie de artă"5. Nuvelă Omul din vis are, într-adevăr, ca pretext un motiv poesc: degradarea prin viciu a unui (anti)erou care ajunge, întocmai ca William Wilson, să confunde planul realității și cel oniric. Confuzie în care credem ca rezidă chiar punctul de rezistență al nuvelei (deși nu puțini critici i-
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
în viciu, se contopește total, în ochii halucinați ai tânărului, cu visul în care i se prelungesc angoasele și habitudinile. Într-o obișnuită seară la club, îl revede pe omul din vis, însoțit de acelasi câine care îl fixează halucinant. Pretextul folosit de acestă știindu-l bibliofil pasionat, ar vrea să îi arate singurul rest de avere, colecția de cărți rare de care încă nu s-a despărți este suficient pentru că între ei să se lege un raport straniu, în care
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Mircea Daneliuc nu preia însă și bine face! nimic din atmosferă, construcția și intențiile auctoriale ale prozatorului pretins model. Nici macar obsesiile vizibile ori camuflate ale acestuia (viciul, kitsch-ul, culpă, visul, erosul thanatic) nu sunt altceva decât cel mult simple pretexte pentru parodierea rețetei interbelice a literaturii de consum, dar și a entuziasmului mitologizant fără egal cu care ideologia comunistă s-a înfruptat dintr-o serie întreagă de texte teziste inferioare estetic, considerate însă net superioare axiologic. Chiar și în prima
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
literaturii de consum, dar și a entuziasmului mitologizant fără egal cu care ideologia comunistă s-a înfruptat dintr-o serie întreagă de texte teziste inferioare estetic, considerate însă net superioare axiologic. Chiar și în prima parte din Glissando, acolo unde pretextul literar pare încă destul de prezent, povestea inițială din Omul din vis este de altfel complicată cu personaje noi și istorii colaterale celei de fond. A se vedea, spre exemplu: ambigua relație a lui Theodorescu cu soția lui Alexandru și fiicele
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
această capodoperă ieșită din aceeași canava că și Oul de șarpe al lui Ingmar Bergman, Căința lui Tenghiz Abuladze sau, de ce nu, Călăuza lui Andrei Tarkovski, Mircea Daneliuc nu avea nevoie de nicio legitimare estetică românească. Ci doar de un pretext literar care să primească imediat acordul cenzurii. Or, nuvelă unuia dintre prozatorii agreați de regimul comunist părea a reprezenta, din această perspectivă, o soluție ideală. Suma de clișee specifice recuzitei fantastice pe care i-a oferit-o Omul din vis
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
vizează materializarea scenica a textului dramatic. În cazul premierei mondiale a piesei Et ils passèrent des menottes aux fleurs..., Fernando Arrabal este autorul ambelor regii. De cele mai multe ori însă, acesta preferă că "un regizor genial" să-i ia piesă drept pretext, deoarece consideră dialogul dramaturg-regizor, născut în timpul creării și recreării piesei, prilej de îmbogățire spirituală. Mă întorc, spunea Arrabal într-un interviu din anii '60 de fiecare dată la momentul scrisului, acel moment cald, din fața foii pe care scriu. Iată eliberarea
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
horei de duminică. Intenția regizorului probabil a fost aceea de a urmări de la inceput evoluția sentimentului de dragoste al lui Ion față de Florica, precum și dorința ascunsă a personajului de a căpăta pământurile lui Vasile Baciu. Hora este văzută ca un pretext și un loc în care întregul sat se adună, discută, oamenii își spun răutăți, pun la cale aranjamente. Muzică acoperă vocile, sunt încete, dar cu note de furie și răutate. Imaginile se succed rapid, regizorul nu insistă pe toate imaginile
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]