37,224 matches
-
drept, răsipirea cea iute a trecutului mă umple de jale". în aceste două fraze din prima pagină a Studiei moldovene se află concentrat tot programul operei ulterioare a prozatorului. Am pronunțat de mai multe ori cuvîntul fragment; el definește, stilistic, proza în cauză. Nu e vorba doar de consecința unui anumit regim creator, ci de principiul estetic care îl distinge pe Russo de ceilalți pașoptiști - cultivatori ai unei fraze raționale și articulate. La Russo, fragmentarismul coboară pînă în miezul sintaxei. Punctele
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
poate găsi decît în folclor, după cum demonstra în Cugetări și în articolul Poezia poporală. Așa cum spuneam, fraza românească a lui Russo vizează decis registrul autohton, căutînd o "autenticitate" aproape demonstrativă. Exemplul cel mai clar este furnizat de Cîntarea României, o proză poetică pînă de curînd considerată drept operă emblematică a autorului, în realitate o compoziție greoaie și incoloră. Inspirată de artificioasa Paroles d^un croyant a lui Lamennais, compunere ce s-a bucurat de o incredibilă și nemeritată glorie europeană, poema
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
fost prezentă în sală, Ion Bogdan Ștefănescu (Mambolero - lucrare pentru percuție, bandă și recitator - text de N. Stănescu, dedicată lui Doru Roman), Gabriel Mălăncioiu și Doina Rotaru. Pauza dintre ansambluri a fost dedicată lansării volumului Dimensiunea sonoră a existenței în proza literară a lui Mihai Eminescu și în scrierile lui Ion Creangă a muzicologului Carmen Stoianov, editată de Editura Eurostampa cu ocazia SIMN la Timișoara. Ansamblul de percuție Splash a Colegiului Național de Artă Ion Vidu (Daniel Cuibaru Jumugă, Amelia Trifoi
SIMN LA TIMIȘOARA by Veronica Laura DEMENESCU , () [Corola-journal/Journalistic/84001_a_85326]
-
urmă cuprins în volumul respectiv, din motive rămase neclare (se presupune că datorită lui Ibrăileanu, ceea ce nu e, totuși, sigur). Or, tocmai acest text autoreferențial, consideră autorul studiului, este de natură să ne ofere cheia receptării celei mai adecvate a prozei hogașiene, păstrând o prospețime și o savoare care o fac perfect compatibilă cu sensibilitatea cititorului actual: "...interpretarea operei lui Hogaș chiar de aici ar trebui să pornească. Pentru că ea este nu atât sursa unor afirmații programatice (...), cât un document existențial
Actualitatea unui "scriitor uitat" by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/8406_a_9731]
-
a doua parte a lucrării (O paranteză contextuală) - considerațiile criticului în legătură cu împrejurările care au determinat receptarea târzie a scriitorului, în ciuda valorii sale și a deschiderii către gustul publicului instruit și iubitor de literatură al vremii (același care gusta din plin proza lui Odobescu și Creangă), de natură să-i asigure succesul și recunoașterea încă din timpul vieții. Născut în epoca pașoptistă, C. Hogaș a început să publice abia către vârsta de 40 de ani, prin reviste obscure de provincie (de pildă
Actualitatea unui "scriitor uitat" by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/8406_a_9731]
-
Hogaș cu fascinația spectacolului" (p. 104). Prezentarea de ansamblu a operei lui Hogaș din partea a patra are un caracter sintetic și vizează relevarea aspectelor considerate esențiale din perspectiva cititorului de azi, căruia i se oferă variate motive de a parcurge proza scriitorului nemțean cu toată considerația cuvenită. În opinia criticului, autorul prozelor din Pe drumuri de munte și al Amintirilor din-tr-o călătorie nu este "un simplu memorialist" (p. 60), ci un autor savuros, viu și atragător, "spectacolul limbii" constituind la el
Actualitatea unui "scriitor uitat" by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/8406_a_9731]
-
lui Hogaș din partea a patra are un caracter sintetic și vizează relevarea aspectelor considerate esențiale din perspectiva cititorului de azi, căruia i se oferă variate motive de a parcurge proza scriitorului nemțean cu toată considerația cuvenită. În opinia criticului, autorul prozelor din Pe drumuri de munte și al Amintirilor din-tr-o călătorie nu este "un simplu memorialist" (p. 60), ci un autor savuros, viu și atragător, "spectacolul limbii" constituind la el "una din plăcerile evidente" (p. 69), ba care este chiar capabil
Actualitatea unui "scriitor uitat" by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/8406_a_9731]
-
cu un entuziasm pe care și-l condamna retrospectiv despre așa-numitele comandamente ale realismului socialist, profesorul, om de stînga încă din prima tinerețe, începe să devieze. În urma unui mare concurs literar pentru muncitorii cu înclinații literare, afirmă deschis că proza concurenților proletari n-are valoare literară. Cu volumul consacrat lui Liviu Rebreanu, care era o încercare de repunere în circulație a romancierului izbutește să se pună rău cu vigilii literari ai regimului, care-și amintesc de funcțiile lui Rebreanu în timpul
Glasul neiertător al Patriei. Anii 50. by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8412_a_9737]
-
Constanța Buzea Poemul și scrisoarea oan Hop-Lelescu a debutat în Ramuri, pe numele său adevărat Vasile Farcaș. Scrie poezie și proză și apare, la o vârstă matură, în 2003, cu volumul Infirmitatea de a fi, dovedind o exigență deosebită cu o poezie surprinzătoare prin valoare și sobrietate. Publică și în România literară de câteva ori în ultimii ani. Areo viață grea
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8411_a_9736]
-
Imi place, până la urmă, Urbancolia lui Dan Sociu. E una din foarte puținele cărți ale ultimilor ani care îmi arată un autor dispus să se reinventeze pe sine până în vârful unghiilor. Chiar asumându-și un transfer neanunțat dinspre poezie către proză și dinspre gălăgioasele jurii literare către liniștea civilizată pe care o asigură atât de fidelii cititori anonimi. Și chiar jucându-se, dezabuzat și inteligent, generos și încrezător, cu tot prestigiul pe care l-a dobândit o dată cu cel dintâi volum publicat
Sociu contra Sociu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8416_a_9741]
-
Sfiala respectuoasă ia locul obișnuitelor insurgențe juvenile. Hazul ultimului capitol e fără cusur. Subiectul nu are, decât prin teribilul ricoșeu al umorului, importanță. Stilul, pur și simplu, se dovedește mult mai grăitor. Recunoaștem, la tot pasul, decorurile, suficient îngroșate, ale prozei unor scriitori ca Mircea Cărtărescu, Ion Manolescu sau - mai ales - Petru Cimpoeșu. Iată numai câteva, selectate întâmplător, dar dispuse în ordine. Secta, pe jumătate mistică, pe jumătate teroristă, a știutorilor devine aici un grup, controlat, al celor înzestrați cu puritate
Sociu contra Sociu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8416_a_9741]
-
eminescian rezonant cu romantismul german, vicleniile de ispitire a divinității din psalmii arghezieni, "jalea metafizică" petrarchistă din poezia lui Timotei Cipariu, mirajele macedonskiene, bogatul filon balcanic, concretizat estetic de Arghezi, Ion Barbu, Mateiu Caragiale și Panait Istrati, spiritul burghez din proza lui Nicolae Filimon și Hortensia Papadat-Bengescu, urbanitatea ironică și comedia de moravuri din opera lui I. L. Caragiale și G. Călinescu. "Viitorul literaturii române" trebuie să țină cont de resursele aurifere ale acestor filoane ce pot susține și dezvolta specificul nostru
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
Strepponi. Fragmente de corespondență, inedite pentru publicul bucureștean, dar și lied-uri și canzone din creația camerala au fost coloanele „împletite, ca într-un chiostro medieval” care au susținut o serata a elegantei, distincției și a excelentei artistice. Muzică și proza s-au întâlnit precum cele două artiste, prezente emblematice, veritabile ambasadoare ale artelor: soprana Leontina Văduva și actrița Medeea Marinescu. „Lor li s-au alăturat pianistul Masakatsu Nakano și prezentatorul Marius Constantinescu, schițând împreună, din câteva linii, portrete și suflete
Concerte extraordinare by Oana GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/84309_a_85634]
-
Oana Soare In volumul al III-lea există două proze derutante, o altă consecință a schizoidiei auctoriale, sub semnul căreia evoluează întreg romanul. Ele sunt Vântul de martie și Fuga. Dacă orientăm vârful compasului spre Vântul de martie, tendențiozitatea romanului e frapantă; dacă îl așezăm pe Fuga, Cronica de familie
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări (II) by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8430_a_9755]
-
configurație diferită, care evoluează un timp în paralel, după care, după logica folosită frecvent în roman, partidei învingătoare i se acordă mai mult spațiu în economia epicului. Analiza acestor două nuvele indică în mod cert faptul că scriitorul își construia prozele după modelul câmpului de luptă, sau al jocului de șah, gândind centrii de opoziție, intersectând planurile, alternând mișcările 8. Finalul nuvelei Vântul de martie e insinuant și în alt sens. În varianta publicată în presă, nu exista episodul ulterior evenimentelor
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări (II) by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8430_a_9755]
-
țăranilor cu trenul, detașarea treptată a figurii unuia dintre ei, Rizea - proeminență care indică alegerea personajului ca agent al acțiunii; filmare insistentă a lui Rizea, infiltrare prin monolog interior pentru smulgerea gândurilor personajului, în care mijește gândul revoltei (procedeu nespecific prozei lui Petru Dumitriu); b) schimbarea planului, cu focalizare asupra conacului Dobrunu; apariția celor trei femei, care se devoră între ele cu ferocitate; surprinderea (excelentă) a relației încordate de pândă și sadism; apariția arendașului care le comunică acțiunea țăranilor (comunicare cu
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări (II) by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8430_a_9755]
-
la o vîrstă cînd alții au spus de mult ceea ce aveau de spus. O încercare modestă de roman, datînd de prin 1849 (Istoria lui Alecu Șoricescu) ori portretele și descrierile din Convorbiri economice nu se compară nici pe departe cu proza cuprinsă în Scrisori către Vasile Alecsandri, operă de senectute (primele scrisori datează din 1879, ultimele din 1892), surpriză de mari proporții pentru literatura noastră. Apariția tardivă a acestui notabil talent prozastic uimește la fel de mult ca și siguranța scriiturii la un
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
amenințat de domnitor că va fi azvîrlit din Turnul Colței, atmosfera bucureșteană apăsătoare, tipică unei țări aflate în punctul cel mai jos al decăderii sale istorice, finalul superior-blazat (..., Unde e astăzi averea Băltărețu..."), fac din aceste pagini o mostră de proză superioară, dincolo de timp, la nivelul celei mai înalte arte a secolului XIX. O semnificație neașteptată a operei lui Ghica apare doar astăzi, la mai mult de un secol de la scrierea ei, după ce timpul a sedimentat și selectat informația adusă de
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
formulă de realism dur, aproape insuportabil, Claudio Magris exploatează resursele formulei de analiză psihologică, într-o confesiune ce amintește de James Joyce. Cu deosebirea că față de miza dublă din Ulysse, de parafrazare a epopeii homerice și a marilor stiluri ale prozei engleze, scriitorul italian țintește spre o problematică filosofică, metafizică prin căutarea eroului său. Cinghiz Aitmatov rămâne autorul de neuitat al romanelor O zi mai lungă decât veacul și Eșafodul. S-a stins din viață în vara acestui an, la 80
Cele mai frumoase... by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7774_a_9099]
-
plus: Maria del Sol (proprietara casei și a câinilor urlând a pustiu) și-a pus, după toate probabilitățile, capăt zilelor. În schimb, pentru cel ce continuă să spună "eu", această carte neagră, de o frapantă originalitate, sfârșește cu bine. Finalul prozei nu aduce și finalul personajului-autor care a izbutit s-o scrie. Pentru el, ca și pentru noi, Poarta de Aur a morții dorite și autoprovocate rămâne departe.
Golden Gate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7784_a_9109]
-
-și consume destinul în riguroase formațiuni. Nu mai puțin cele mai recente volume de nuvele ale prozatorului, Plecarea generalului (2006) și M-am însurat cu o comunistă (Edit. Almarom, 2008) merită pe deplin atenția criticii, în chiar momentul în care proza națională, altfel abundentă, nu-și găsește cititorii de altădată, între canoane contestate. Nuvele, și tot atâtea scenarii de film, prozele din cel mai recent tom scot în evidență înflorirea târzie a unui autentic prozator, la vârsta când alte condeie își
Portret de tânăr la bătrânețe by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7786_a_9111]
-
și M-am însurat cu o comunistă (Edit. Almarom, 2008) merită pe deplin atenția criticii, în chiar momentul în care proza națională, altfel abundentă, nu-și găsește cititorii de altădată, între canoane contestate. Nuvele, și tot atâtea scenarii de film, prozele din cel mai recent tom scot în evidență înflorirea târzie a unui autentic prozator, la vârsta când alte condeie își dau pe față uzura. Elementul de forță al prozei mateesciene constă într-o remarcabilă desfășurare de forțe imaginative, de un
Portret de tânăr la bătrânețe by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7786_a_9111]
-
altădată, între canoane contestate. Nuvele, și tot atâtea scenarii de film, prozele din cel mai recent tom scot în evidență înflorirea târzie a unui autentic prozator, la vârsta când alte condeie își dau pe față uzura. Elementul de forță al prozei mateesciene constă într-o remarcabilă desfășurare de forțe imaginative, de un rafinat gust regizoral de aglutinare a amănuntului. Parabola se naște din popularea mediului cu toate acele piese mobile alcătuind un cadru în care ficțiunea concurează cu realitatea, în schimbătoare
Portret de tânăr la bătrânețe by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7786_a_9111]
-
căsătorie nefericită. Dar pe care realitatea l-a cunoscut. într-o versiune cu demonie răsturnată, tânărul ar fi parvenit călcând pe leșuri, lăsându-și în urmă consoarta. Alter ego al naratorului, eroul își va revendica demnitatea cu prețul vieții. în prozele mateesciene mediul participă la atmosferă prin plinătatea detaliilor, realitatea reperelor, firescul cursului narativ, tragic indus. Scena este a unei lumi răsturnate în care însă totul pare a fi la locul său. Când vremurile vin mai înspre noi, în ceea ce s-
Portret de tânăr la bătrânețe by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7786_a_9111]
-
fine băuturi, schimbă replici cu aparențe de protocol, mascând devastatoare patimi, ură neputincioasă, disperare. Cel mai adesea însă stăpânește câmpul vocea unui tânăr ce se descoperă neapărat în bulboanele unui tzunami politic, de imposibilă replică. Operează, ca și în trecute proze, figura tatălui, personaj de prim rang în vremea comunismului, supraviețuitor fără necazuri în perioada următoare, dar pândit de senilitate: "îl vizitam de obicei spre seară, când ieșeam de la birourile firmei Brown Computers de pe Brezoianu, făceam până la Cotroceni doar cinci minute
Portret de tânăr la bătrânețe by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7786_a_9111]