8,088 matches
-
într-o schemă și o cantitate prestabilită, cu debitele, intensitățile de stropire și stingere normate, pe durata proiectată de funcționare, peste o suprafață dată, în scopul controlului sau stingerii incendiului, potrivit prevederilor reglementărilor tehnice specifice; ... b) să asigure, după caz, răcirea elementelor de construcții și instalații; ... c) să creeze o barieră care împiedică propagarea incendiului. Articolul 59 (1) Instalațiile de stingere cu gaze: dioxid de carbon, argon, azot, înlocuitori de haloni și altele asemenea, precum și instalațiile de stingere cu aerosoli pot
NORME GENERALE din 28 februarie 2007 de apărare împotriva incendiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/186360_a_187689]
-
acelora care urmează a fi incluse într-o familie. Următoarele caracteristici de bază, dar nu specificățiile, trebuie să fie comune tuturor motoarelor din cadrul unei familii de motoare: 1. ciclul de ardere - în 2 timpi - în 4 timpi 2. mediul de răcire - aerul - apa - uleiul 3. cilindree individuală - trebuie să fie într-o plajă de maximum 15% 4. numărul de cilindri și configurația cilindrilor - se aplică doar în unele cazuri, de exemplu, în combinație cu dispozitivele de epurare a gazelor de evacuare
COD TEHNIC din 26 septembrie 1997 privind controlul emisiilor de oxizi de azot de la motoarele diesel navale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187155_a_188484]
-
fie comuni/comune motoarelor din cadrul unui grup de motoare: 1. dimensiunile alezajului și cursei; 2. metoda și caracteristicile de construcție referitoare la presiunea de supraalimentare și instalația de evacuare a gazelor arse: - presiunea constantă; - cu sistem pulsatoriu; 3. metoda de răcire a aerului de supraalimentare: - cu/fără răcitor de aer de supraalimentare; 4. caracteristici constructive ale camerei de ardere care au efect asupra emisiei de NO(x); 5. caracteristici constructive ale instalației de injecție cu combustibil, ale plonjorului și camei de
COD TEHNIC din 26 septembrie 1997 privind controlul emisiilor de oxizi de azot de la motoarele diesel navale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187155_a_188484]
-
de motoare Parametrul f a trebuie determinat conform următoarelor prevederi: 1. motoare cu aspirație normală și cu supraalimentare mecanică: 99 T(a) f(a) = ( ──── ) x ( ──── )^0,7 (1) P(s) 298 2. motorul cu supraalimentare cu turbosuflantă cu sau fără răcirea aerului de admisie: 99 T(a) f(a) = ( )^0,7 x ( ──── )^1,5 (2) P(s) 298 și, pentru ca o încercare să fie recunoscută ca valabilă, parametrul f a trebuie să fie astfel încât: 0,98 ≤ f(a) ≤ 1,02 (3
COD TEHNIC din 26 septembrie 1997 privind controlul emisiilor de oxizi de azot de la motoarele diesel navale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187155_a_188484]
-
298 și, pentru ca o încercare să fie recunoscută ca valabilă, parametrul f a trebuie să fie astfel încât: 0,98 ≤ f(a) ≤ 1,02 (3) 5.2.2. Motoare cu aer de supraalimentare răcit 5.2.2.1. Temperatura mediului de răcire și temperatura aerului de supraalimentare trebuie să fie consemnate. Instalația de răcire trebuie reglată cu motorul funcționând la turația și puterea de referinț��. Temperatura aerului de supraalimentare și pierderea de presiune a răcitorului trebuie să corespundă specificăției producătorului, cu o
COD TEHNIC din 26 septembrie 1997 privind controlul emisiilor de oxizi de azot de la motoarele diesel navale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187155_a_188484]
-
a trebuie să fie astfel încât: 0,98 ≤ f(a) ≤ 1,02 (3) 5.2.2. Motoare cu aer de supraalimentare răcit 5.2.2.1. Temperatura mediului de răcire și temperatura aerului de supraalimentare trebuie să fie consemnate. Instalația de răcire trebuie reglată cu motorul funcționând la turația și puterea de referinț��. Temperatura aerului de supraalimentare și pierderea de presiune a răcitorului trebuie să corespundă specificăției producătorului, cu o marjă de toleranță de ± 4 K și, respectiv, ± 2kPa. 5.2.2
COD TEHNIC din 26 septembrie 1997 privind controlul emisiilor de oxizi de azot de la motoarele diesel navale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187155_a_188484]
-
de evacuare a gazelor arse care asigură o contrapresiune, așa cum se specifică de către producător în condițiile de funcționare a motorului, și care are ca scop să asigure puterea maximă declarată pentru respectiva utilizare a motorului. 5.2.6. Instalația de răcire Trebuie utilizată o instalație de răcire a motorului care are capacitatea suficientă pentru a menține motorul la temperatura normală de funcționare, așa cum se specifică de către producător. 5.2.7. Ulei de ungere Specificațiile privind uleiul de ungere folosit la încercare
COD TEHNIC din 26 septembrie 1997 privind controlul emisiilor de oxizi de azot de la motoarele diesel navale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187155_a_188484]
-
asigură o contrapresiune, așa cum se specifică de către producător în condițiile de funcționare a motorului, și care are ca scop să asigure puterea maximă declarată pentru respectiva utilizare a motorului. 5.2.6. Instalația de răcire Trebuie utilizată o instalație de răcire a motorului care are capacitatea suficientă pentru a menține motorul la temperatura normală de funcționare, așa cum se specifică de către producător. 5.2.7. Ulei de ungere Specificațiile privind uleiul de ungere folosit la încercare trebuie consemnate. 5.3. Combustibili de
COD TEHNIC din 26 septembrie 1997 privind controlul emisiilor de oxizi de azot de la motoarele diesel navale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187155_a_188484]
-
de aer intermediare trebuie să fie utilizată următoarea formulă alternativă (14): 1 K(HDIES) = ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── (14) 1 - 0,012.[ H(a) - 10,71] - 0,00275.[T(a) - 298] + 0,00285.[T(SC)-T(SC Ref)] unde: T(SC) = temperatura aerului de răcire T(SC Ref) = temperatura de referință a aerului de răcire corespunzător unei temperaturi a apei de mare de 25°C. T(SC Ref) trebuie specificat de către producător. 1. Pentru luarea în considerare a umidității din aerul de supraalimentare, se adaugă
COD TEHNIC din 26 septembrie 1997 privind controlul emisiilor de oxizi de azot de la motoarele diesel navale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187155_a_188484]
-
14): 1 K(HDIES) = ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── (14) 1 - 0,012.[ H(a) - 10,71] - 0,00275.[T(a) - 298] + 0,00285.[T(SC)-T(SC Ref)] unde: T(SC) = temperatura aerului de răcire T(SC Ref) = temperatura de referință a aerului de răcire corespunzător unei temperaturi a apei de mare de 25°C. T(SC Ref) trebuie specificat de către producător. 1. Pentru luarea în considerare a umidității din aerul de supraalimentare, se adaugă factorul următor: H(sc) = umiditatea aerului de supraalimentare, g apă
COD TEHNIC din 26 septembrie 1997 privind controlul emisiilor de oxizi de azot de la motoarele diesel navale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187155_a_188484]
-
T(x) = TT(x) = temperatura termodinamică a aerului ambiant, locală) K ───────────���────────────────────────────────────────────────────────────────── T(ba,i) Temperatura aerului la ieșirea din răcitorul aerului de supraalimentare (dacă este cazul) (în al "i"-lea mod pe durata ciclului) K ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── T(clin) Temperatura agentului de răcire, la intrare K ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── T(clout) Temperatura agentului de răcire, la ieșire K ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── T(Exh,i) Temperatura gazelor arse de evacuare în punctul de prelevare a probelor (în al "i"-lea mod pe durata ciclului) K ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── T(Fuel) Temperatura combustibilului înaintea
COD TEHNIC din 26 septembrie 1997 privind controlul emisiilor de oxizi de azot de la motoarele diesel navale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187155_a_188484]
-
locală) K ───────────���────────────────────────────────────────────────────────────────── T(ba,i) Temperatura aerului la ieșirea din răcitorul aerului de supraalimentare (dacă este cazul) (în al "i"-lea mod pe durata ciclului) K ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── T(clin) Temperatura agentului de răcire, la intrare K ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── T(clout) Temperatura agentului de răcire, la ieșire K ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── T(Exh,i) Temperatura gazelor arse de evacuare în punctul de prelevare a probelor (în al "i"-lea mod pe durata ciclului) K ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── T(Fuel) Temperatura combustibilului înaintea intrării în motor K ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── T(Sea) Temperatura apei de
COD TEHNIC din 26 septembrie 1997 privind controlul emisiilor de oxizi de azot de la motoarele diesel navale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187155_a_188484]
-
preconizat 5.2. Metoda de aplicare, inclusiv descrierea echipamentului folosit 5.3. Doza de aplicare și, dacă este cazul, concentrația finală a produsului biocid și a substanței active din sistemul în care se va folosi preparatul, de exemplu, apă de răcire, apă de suprafață, apă folosită pentru încălzire 5.4. Numărul și frecvența aplicărilor și, acolo unde este relevant, orice informație deosebită referitoare la variațiile geografice, climatice sau perioade de așteptare necesare pentru a proteja oamenii și animalele 5.5. Funcția
NORME METODOLOGICE din 27 martie 2007(*actualizate*) de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187169_a_188498]
-
preconizat 5.2. Metoda de aplicare, inclusiv descrierea echipamentului folosit 5.3. Doza de aplicare și, dacă este cazul, concentrația finală a produsului biocid și a substanței active din sistemul în care se va folosi preparatul, de exemplu, apă de răcire, apă de suprafață, apă folosită pentru încălzire 5.4. Numărul și frecvența aplicărilor și, acolo unde este relevant, orice informație deosebită referitoare la variațiile geografice, climatice sau perioade de așteptare necesare pentru a proteja oamenii și animalele 5.5. Funcția
NORME METODOLOGICE din 7 martie 2007 (*actualizate*) de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187168_a_188497]
-
climatizare, ventilația și ventilația naturală, instalația de iluminat integrată a clădirii, condițiile de climat interior, sisteme solare active și alte sisteme de încălzire, inclusiv electrice, bazate pe surse de energie regenerabilă, electricitate produsă prin cogenerare, centrale de încălzire și de răcire de cartier sau de bloc; [2] Auditul și certificatul de performanță energetică ale clădirii; [3] NP 008-97 - Normativ privind igienă compoziției aerului în spații cu diverse destinații, în funcție de activitățile desfășurate, în regim de iarna-vara; [4] SR EN 410:2003 - Sticlă
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
prezentarea datelor climatice. Partea 1: Mediile lunare și anuale ale elementelor meteorologice simple; [37] SR EN ISO 15927-4:2004 - Performanță higrotermica a clădirilor. Calculul și prezentarea datelor climatice. Partea 4: Date orare pentru evaluarea necesarului energetic anual pentru încălzire și răcire; [38] SR EN ISO 15927-5:2006 - Performanță higrotermica a clădirilor. Calculul și prezentarea datelor climatice. Partea 5: Date pentru sarcina termică de proiectare pentru încălzirea spațiilor; [39] SR EN 27726:1996 - Ambiante termice. Aparate și metode de măsurare a mărimilor
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
mediul exterior sau de spații neîncălzite din exteriorul clădirii. Performanță energetică a clădirii (PEC) - energia efectiv consumată sau estimată pentru a răspunde necesităților legate de utilizarea normală a clădirii, necesități care includ în principal: încălzirea, prepararea apei calde de consum, răcirea, ventilarea și iluminatul. Performanță energetică a clădirii se determina conform unei metodologii de calcul și se exprimă prin unul sau mai mulți indicatori numerici care se calculează luandu-se în considerare izolația termică, caracteristicile tehnice ale clădirii și instalațiilor, proiectarea
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
clădirii: umbrire pe timp de vară și însorire pe timpul iernii. Echilibrarea heliotermica (reducerea pierderilor de căldură în sezonul rece și reducerea câștigului de căldură în sezonul cald prin conformarea volumetriei clădirii și orientare) - reducerea necesarului de energie pentru încălzirea sau răcirea unui spațiu depinde de compactitatea clădirii și orientarea față de punctele cardinale, de forma volumetrica a clădirii și de raportul dintre volum suprafață - exprimat prin indicele de forma al clădirii pentru o anumită amplasare geografică. I.7.2.1. Rezolvări volumetrice
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
performanțelor acestora, selectarea tipurilor de geamuri, utilizarea sistemelor de umbrire (interior și exterior), optimizarea luminării naturale și controlul strălucirii, reducerea pierderilor de căldură și a câștigului de căldură; - optimizarea izolării termice în vederea reducerii consumului de energie necesar pentru încălzirea sau răcirea spațiilor interioare clădirii (pierderi sau câștig de căldură prin anvelopa clădirii); - utilizarea calității de masă termică a anvelopei clădirii; - asigurarea integrității anvelopei clădirii astfel încât să se asigure confortul termic și să se prevină condensul (utilizarea corectă a barierei de vapori
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
de masă termică a anvelopei clădirii; - asigurarea integrității anvelopei clădirii astfel încât să se asigure confortul termic și să se prevină condensul (utilizarea corectă a barierei de vapori și evitarea punților termice). Procesul de evaporare poate fi exploatat cu succes în răcirea adiabatica a anvelopei (fig. 7.2.1.1) clădirilor în sistem pasiv, caz în care se apelează la tehnologii cu ajutorul cărora se produce dispersia fină a apei sau utilizarea apei că agent de răcire a spațiilor interioare și se asociază
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
poate fi exploatat cu succes în răcirea adiabatica a anvelopei (fig. 7.2.1.1) clădirilor în sistem pasiv, caz în care se apelează la tehnologii cu ajutorul cărora se produce dispersia fină a apei sau utilizarea apei că agent de răcire a spațiilor interioare și se asociază altor tipuri de tehnologii integrate în elementele constructive (planșee, pardoseli). Sunt folosite oglinzile de apă (ajutate și ele în procesul de răcire adiabatica de fântâni arteziene sau alte instalații) sau sunt create special suprafețe
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
se produce dispersia fină a apei sau utilizarea apei că agent de răcire a spațiilor interioare și se asociază altor tipuri de tehnologii integrate în elementele constructive (planșee, pardoseli). Sunt folosite oglinzile de apă (ajutate și ele în procesul de răcire adiabatica de fântâni arteziene sau alte instalații) sau sunt create special suprafețe inundate imediat lângă construcție. Stocajul termic în masă construcției este un concept important al proiectării ecologice integrate. De fapt fiecare spațiu ce adăpostește o funcțiune, facilitează prin convecție
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
iluminarea naturală a încăperilor din punct de vedere arhitectural Performanță energetică a unei cladiri include aspecte privind iluminatul natural, o rezolvare optimă prezentând numeroase beneficii, inclusiv o economie considerabilă de energie prin reducerea necesarului de iluminat artificial (electric), încălzire și răcire. Un spațiu cu iluminat natural corespunzător și cu un sistem de control al iluminatului artificial poate să conducă la obținerea unei economii de energie electrică în cadrul iluminatului clădirii de 30 - 70%. Tendința actuala este de integrare a luminii naturale și
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
așezărilor rurale, fie în zone în care predominanțe sunt caracteristicile geosistemului natural, putin alterat de acțiunea de antropizare. Clădirea trebuie să fie astfel situată pe amplasament și configurata spațial - volumetric încât: - să fie utilizate toate oportunitățile solar pasive pentru încălzirea, răcirea și luminare naturală a spațiilor interioare; - să se limiteze suprafețele din amplasament ocupate de parcaje și de drumurile de acces; să se adopte strategia proiectării solare pasive atât pentru amenajarea peisagera cât și pentru clădire. Orientarea spațiilor interioare funcționale ale
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
Pentru zonele urbane au fost evidențiate prin studii efectele locale nefavorabile pentru construcții și spațiile dintre ele: efectul Wise, efectul Venturi, efectul de piramida, efectul de incinta, efectul de canal etc. Plantele în general și copacii în mod special produc răcirea prin evaporare pe timpul verii, dar efectul psihologic poate fi socotit mult mai important decât influență asupra temperaturii exterioare și implicit din interiorul clădirii. Copacii cu coroană bogată au efect de umbrire pe timpul verii și lasă razele Soarelui să însorească clădirea
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]