3,609 matches
-
Istoria României (acronimizată ulterior în Istoria R.P.R.) al lui M. Roller încheindu-și lunga carieră de jumătate de secol. În locul ei este repusă în drepturile sale tradiționale formula "î.Hr./d.Hr.". Religia creștină, Biserica (Ortodoxă dar și cea Unită), credința răsăriteană, sunt teme ce apar recursiv și în celelalte direcții discursive (reflexivă, respectiv postmodernă) ocazionate de pluralizarea manualelor. N. Dumitrescu et al. (1999) include creștinismul ca element fundamental al "sintezei spirituale", ca dimensiune integrantă a "sintezei românești" (p. 11). Iar manualul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
identitară centrală a românității: "pe lângă originea latină, identitatea românească cuprinde și componenta creștină. [După Marea Schismă din 1054] românii vor opta pentru ortodoxie. [...] Identitatea românească primea astfel o nouă formulare, devenind o combinație între latinitatea de origine occidentală și ortodoxia răsăriteană" (Mitu et al., 1999, p. 13). Addenda postcomunist. În deplin acord cu legea actualizării politice a memoriei colective, imaginea sancționată statal asupra trecutului românesc a fost acomodată noii condiții socio-politice a societății românești postdecembriste. Iradiindu-se în straturile profunde ale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
către un patriotism civic, definit de respectarea legilor și îndeplinirea obligațiilor civice. "Dihotomia Hans Kohn" (Liebich, 2006, p. 579), cea care îl celebrează pe gânditorul ce a insistat asupra distincției între naționalismul de tip occidental, liberal-civic și naționalismul de tip răsăritean, autoritarist- etnic, este asimilată în discursul identitar dezvoltat de literatura școlară actuală, cu o vădită aplecare pentru cel dintâi: "După cel de-al Doilea Război Mondial, ideea de națiune etnică intră într-un con de umbră, fiind tot mai mult
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pornind de la hotarul de sud al Tecuciului: Cămileștii, Drăgăneștii, Durăștii, Trohăneștii, Corpăceștii (Tămășeni), Bozieștii de Sus, Bozieștii de Jos, Torceștii, Blăjerii de Sus, Iveștii, Blăjerii de Jos, Fântânelele, Buceștii, Sieștii și Șerbăneștii. Pentru toate aceste sate, documentele atestă existența hotarului răsăritean pe valea (nu apa) Gerului, pe Herătău, numit și Călmățuiul Mic, pe Călmățui, traseul curgând în așa fel încât colțul de sud al fiecăruia se leagă de cel de nord al satului următor, chiar dacă acest traseu nu merge în linie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și, probabil din această cauză, s-a păstrat mai stabil, negăsindu-se nici un act în care să se consemneze litigii ca urmare a unor strămutări de hotar. Cu alte cuvinte, deși convențional, hotarul de aici s-a păstrat neschimbat. Extrema răsăriteană a hotarului de nord pornea din Valea Herătăului, unde făcea „cheutoare” cu moșia Trohăneștii (Barcea), și mergea spre apus, în linie relativ dreaptă “traversa terasele și larga luncă a Bârladului, până într-o veche matcă, de unde cotea apoi spre nord
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
un stăpân dregător investit de către autoritatea domnească, într-o fază de apogeu a existenței sale, prin care se dispune, în virtutea dreptului de dominium eminens, asupra modului de organizare și reglementare a relațiilor social-economice și politice având sorginte feudală de tip răsăritean (bizantin), a fost „mănăstirea la gura Bîrlăjiței (Bîrloviței, I. S.), unde este Agapie”, loc lângă Umbrărești (avem în vedere vatra satului Umbrărești) pus, prin hrisovul domnesc din 15 iulie 1448, în grija și sub ascultarea boierilor Cernat ploscarul și a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
îndreptățite, în condițiile legii. Articolul III (1) Se aprobă transmiterea unei părți dintr-un imobil, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 3, din administrarea Spitalului de Recuperare Cardiovasculară "Dr. Benedek Geza" Covasna în administrarea Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni, instituție din subordinea Ministerului Culturii, în vederea înființării unei secții muzeale în aer liber. ... (2) Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni are obligația de a menține destinația imobilului privind înființarea secției muzeale în aer liber. ... (3) În situația în care se constată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257498_a_258827]
-
prevăzute în anexa nr. 3, din administrarea Spitalului de Recuperare Cardiovasculară "Dr. Benedek Geza" Covasna în administrarea Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni, instituție din subordinea Ministerului Culturii, în vederea înființării unei secții muzeale în aer liber. ... (2) Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni are obligația de a menține destinația imobilului privind înființarea secției muzeale în aer liber. ... (3) În situația în care se constată nerespectarea obligației privind păstrarea destinației imobilului prevăzute la alin. (1), imobilul revine în administrarea Spitalului de Recuperare Cardiovasculară "Dr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257498_a_258827]
-
4404559 *Font 8* ┌────────┬────────┬─────────┬────────────────────────────────��────────────────────────┬──────────────┐ │ Nr. │Cod de Denumirea Sentința Anexa 3 Datele de identificare și valoarea de inventar ale părții din imobil care se transmite din administrarea Spitalului de Recuperare Cardiovasculară "Dr. Benedek Geza" Covasna în administrarea Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni, CUI 10272223 *Font 8* ┌───────┬───────┬─────────┬────────────────────────────────────────────┬─────────────────┬─────────────┐ │ Nr. │Cod de Denumirea Datele de identificare și valoarea │Persoana juridică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257498_a_258827]