5,033 matches
-
străinul care te subjugă, bețivul care te insultă, avarul care te înșală, orgoliosul care te desconsideră” recunoaște Paulescu, ceea ce înseamnă că nu rareori iubirea aproapelui în sens biblic devine imposibilă. În aceste situații își face loc mai degrabă ura și răzbunarea, ceea ce-i face pe antici să considere că între oameni există o stare de război continuu, iar pe Darwin să considere această stare ca luptă pentru existență și supraviețuire în procesul selecției naturale. Și aici Iisus găsește rezolvarea potrivită plecând
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
a vrut, din start, cel mai mare partid din România și a devenit foarte rapid cel mai controversat partid din România. M-am înșelat însă - după inaugurarea cu atâtea peripeții a bradului, presa a considerat că e necesară și o răzbunare. Așa că războiul a continuat. S-a trecut la măsurători. Oficial, conform primarului bucureștean Adriean Videanu, bradul ar avea 76 de metri înălțime, 290 de tone greutate, 26 de metri în diametru și e luminat de vreo două milioane de beculețe. Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
duetului Monica Petrică-Răzvan Mazilu și cu gesturile conflictual miniaturale ale Cocăi Bloos atunci când se ceartă cu poșetă. Capră sau cine e Sylvia? (Teatrul ACT) despica tabuurile și le ridică la plasa convențiilor pentru care nu mai contează adversarul, ci doar răzbunarea pentru sfidarea limitei. OO! (Teatrul Tineretului din Piatra-Neamț) sexualizează raporturile de forță babă-moș, cocoș-găină în aiuritoarea societate de consum. Fără pretenții, haios și relaxat. Capitală Culturală Europeană, la final Superlativele „Sibiu 2007“ Veronica D. Niculescu Toate lucrurile frumoase se termină
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
și bunătate atrag toate inimile. Berthalda are un logodnic, Tassilo, care o părăsește pentru Editha. Are și un frate, raoul, care este preot, iar ea înțelege că acesta caută în datorie și rugăciune un refugiu împotriva imposibile iubiri pentru Editha... Răzbunarea Berthaldei este atroce. În noaptea dinaintea nunții Edithei cu Tessilo, pe care Raoul trebuie să-i binecuvânteze, ea pune în anaforniță o ostie otrăvită. Editha moare sub ochii preotului care o iubește și care primește de la propria lui soră confesiunea
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
rampe de acces nu există, magazinele de cartier dispar, cele de lux au ocupat, prin chirii monstruoase, vechi spații de locuit, discrepanțele între SDF (fără domiciliu fix) și SDF (fără dificultăți financiare) sunt uriașe. „Mă doare undeva, lista asta e răzbunarea noastră. Ce-o să ne mai distrăm... “ sau, zice Jean-Marc în alt interviu, „trebuie să-i dăm țării ăsteia o etică“. Contracandidații au în spate partide serioase, dar asta nu-l interesează pe Jean-Marc. El stă pe bulevardul SaintGermain pe un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
și melancolie de grajd cu staulul părăsit pe veci de vaci + taurul comunal... Și doar eram pirat vestit în vremea aceea tulbure, amăruie, verzuie, cu corăbii pântecoase pline cu diamantele Coroanei... Mi-e dor de contele de Monte Cristo... de răzbunările lui teribile, căzând din cer ca un trăsnet globular... Mi-e dor de marchizul de Sade, veșnic închis, făcând bașcă genială, scriind, scriind, scriind pe suluri de hârtie igienică... Mi-e dor de surorile Brontë... tuberculoase și nelogodite... de feciorelnica
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
lună de lună, alte culmi ale depravării. O istorie amplă nu mai este necesară. Anul trecut a început sub semnul bilețelelor. Pornind de la unul trimis de premierul Tăriceanu președintelui Băsescu, ele, bilețelele, au început să răsară precum ciupercile după ploaie. Răzbunări puerile, jocuri mizerabile. Fiasco total în cele din urmă. 2008 a început sub semnul dosarelor, cărora, pentru a nu trimite către lucruri de tristă amintire, li s-a schimbat denumirea în mape. Ura viscerală a unora, inclusiv a multor analiști
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
Vasili Gavrilovici? Desigur, la început, fapta acestuia, murdară de altfel, în urma căreia Alexandr Timofeevici a rămas fără post, două posturi de fapt, ca să nu mai vorbim și de reputație. La început, ciuda l-a împins pe Alexandr Timofeevici, setea de răzbunare. Dar ce-l mai determina pe Alexandr Timofeevici, cel de acum, să nu renunțe la urmăririle sale? Aceste gânduri se încurcau în capul fostului șef de gospodărie, din ce în ce mai moi din cauza căldurii soarelui. Poate că tot din cauza acestei călduri, pătura pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
de Petru Forna) e aceea a unei conștiințe încărcate, în mijlocul haosului generalizat. Dacă toată lumea spune că omul este poligam, clovnul nostru, Hans Schnier, spune că tocmai de aceea el este monogam; dacă toți cred în canoanele catolice, dar și în răzbunări ideologice, el se complace într-o indolență aseptică...; dacă toți par a uita, el refuză s-o facă, ba chiar le reamintește - cum altfel decât ca o voce a conștiinței? - celor din jur că n-ar trebui s-o facă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
Agresivitatea "motivată de interes" se referă la comportamentele ce vizează obținerea unor recompense sociale. Dodge și Coie (1987 citat de Coie și Dodge, 1997) propun utilizarea termenilor de agresivitate reactivă și pro activă. Agresivitatea reactivă trimite la un comportament de răzbunare (retaliation) pe care individul îl manifestă atunci când se simte amenințat, iar agresivitatea pro activă, ca și cea instrumentală, presupune comportamente de constrângere și intimidare (bullying) ce contribuie la realizarea unor scopuri personale. Cercetările făcute de Dodge et al. (1987) și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
analizați o serie de factori ce pot fi împărțiți în două categorii: categoria individuală, vizând factori specifici individului și categoria situațională cu referire la factorii ce reprezintă contextul social. Agresivitatea umană este provocată de motivații total străine animalelor (de exemplu, răzbunarea, prejudecățile rasiale sau etnice). Agresivitatea este un comportament social, rezultatul interacțiunii între două sau mai multe persoane. Într-adevăr, factorii cei mai importanți ce determină agresivitatea sunt de natură socială. De aceea, pentru a înțelege agresivitatea umană este importantă analiza
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
diapozitive neutre, diapozitive cu femei îmbrăcate în neglijeuri sau costume de baie, fotografii din Playboy, diapozitive cu acte sexuale și, în sfârșit, să asculte un text foarte clar despre activitatea sexuală. Rezultatele arată că stimularea erotică a diminuat nivelul de răzbunare manifestat de către subiecții provocați, în afară de situația textului ascultat. În cazul subiecților care nu au fost provocați, nu s-a înregistrat nici un efect. Într-un studiu ulterior (Baron, 1979 citat de Baron et al., 1994), același gen de prelucrare a fost
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
subiecții mai puțin provocați, dar n-a avut nici un efect asupra subiecților foarte tare provocați. Astfel explicația în termeni de motivație sau de cogniție (cunoașterea cauzei activării) nu are prea mare importanță pentru că motivația cea mai importantă a subiecților este răzbunarea. Aparent filmele foarte excitante cresc setea de răzbunare prin transferul activării, fără a-i îndepărta pe subiecți de cauza furiei lor, în timp ce diapozitivele, distrăgând atenția subiecților moderat provocați, diminuează dorința de răzbunare. Efectul dispare atunci când subiecții sunt foarte tare provocați
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
nici un efect asupra subiecților foarte tare provocați. Astfel explicația în termeni de motivație sau de cogniție (cunoașterea cauzei activării) nu are prea mare importanță pentru că motivația cea mai importantă a subiecților este răzbunarea. Aparent filmele foarte excitante cresc setea de răzbunare prin transferul activării, fără a-i îndepărta pe subiecți de cauza furiei lor, în timp ce diapozitivele, distrăgând atenția subiecților moderat provocați, diminuează dorința de răzbunare. Efectul dispare atunci când subiecții sunt foarte tare provocați. Reluarea discuției despre transferul activării este foarte importantă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pentru că motivația cea mai importantă a subiecților este răzbunarea. Aparent filmele foarte excitante cresc setea de răzbunare prin transferul activării, fără a-i îndepărta pe subiecți de cauza furiei lor, în timp ce diapozitivele, distrăgând atenția subiecților moderat provocați, diminuează dorința de răzbunare. Efectul dispare atunci când subiecții sunt foarte tare provocați. Reluarea discuției despre transferul activării este foarte importantă pentru că ne-ar putea explica sporirea numărului de agresiuni comise împotriva femeilor. În 1990, au fost semnalate 103 000 de violuri asupra femeilor din
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresivi în contact cu copiii non agresivi (Warman și Cohen, 2000). A învăța toleranța Explicațiile cu privire la circumstanțele care l-au determinat pe individ să comită o agresiune sau o abatere diminuează probabilitatea unei reacții agresive sau a unui act de răzbunare. Cu ajutorul unor informații temperate și atenuante, individul poate înțelege că persoana care stă la originea abaterii nu este chiar atât de rea precum crezuseră. Comunicarea informațiilor atenuante este un exemplu a ceea ce Goffman (1971) numește schimbare reparatorie. Schimbarea reparatorie constă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
astfel din cauza unui student care, la sfârșitul studiilor, trebuia să treacă un examen foarte greu. Această informație nu-l scuză pe experimentator, dar conferă provocării o notă mai puțin personală. În anumite împrejurări, acest gen de informație diminuează dorința de răzbunare, dar nu reduce starea emoțională negativă indusă de provocare. Eficacitatea informațiilor atenuante în temperarea stării de furie indusă de provocare depinde, printre altele, de momentul în care aceste informații sunt oferite. Un număr important de studii arată că informațiile atenuante
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
simbolic al folclorului penitenciar. În versuri de genul celor citate este condensată o explicație a destinului unor categorii de oameni. Ele descriu condiția umană claustrată în spatele zidurilor, într-o formă artistică, reușind să surprindă sentimente și atitudini specifice: nedreptatea, ura, răzbunarea, suferința, disperarea, izolarea, dragostea, resemnarea etc. Poezia carcerală comportă două dimensiuni: o coordonată spirituală desemnînd relația personală și personalizată instituită între deținut și divinitate și alta profund umană a suferinței îndurate. Acestea reprezintă în fapt universuri compensatorii, întregindu-se reciproc
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
venit... Șapte lanțuri și-o cătușă/ mă țineau legat de-o ușă/ și de ușă și de pat/ c-așa-am fost eu condamnat". Ideea pedepsei arbitrare și fundamental nedreaptă întărește sentimentul de victimizare, precum și pe cel asociat lui, de răzbunare. În cîntecele carcerale, deținutul cere ajutor pentru pedepsirea procurorilor: "Cînd vii, mamă, joi la mine/ adu un pistol cu tine / un cuțit și un pistol/ să-l omor pe procuror". Gîndul răzbunării se îndreaptă și spre cei care l-au
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de victimizare, precum și pe cel asociat lui, de răzbunare. În cîntecele carcerale, deținutul cere ajutor pentru pedepsirea procurorilor: "Cînd vii, mamă, joi la mine/ adu un pistol cu tine / un cuțit și un pistol/ să-l omor pe procuror". Gîndul răzbunării se îndreaptă și spre cei care l-au împins pe deținut pe drumul pușcăriei. Femeia este ținta urii, datorită trădării, părăsirii sau indiferenței ei: "Mă vîndu gagica mea,/ dar-ar filoxera-n ea,/ mama ei de pocnitoare/ vedea-o-aș
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cei care l-au împins pe deținut pe drumul pușcăriei. Femeia este ținta urii, datorită trădării, părăsirii sau indiferenței ei: "Mă vîndu gagica mea,/ dar-ar filoxera-n ea,/ mama ei de pocnitoare/ vedea-o-aș cu burta mare". Scenariile răzbunării se justifică prin comparația situațiilor în care cei doi foști iubiți au ajuns: "Of, of, fato, m-ai trădat / of, m-ai dus la furat/ of, of, tîrfo, te omor/ of, jur pe-al meu fecior/ tu stăteai vara la
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
viața/ Cînd îți pierzi toată speranța". Multe din cîntecele de ocnă se adresează divinității, iar invocarea lui Dumnezeu se face uneori la fiecare strofă, ca o formă de suport moral și de accentuare a sentimentelor de părăsire, neputință, tristețe sau răzbunare: "Doamne, numai eu mă zbat cu gîndul... Doamne, sînt la pușcărie... Doamne, a secat sufletu-n mine... Doamne, mîncat sînt de lanțuri grele... Doamne, pușcăria m-a mîncat/ Doamne, mă mir, Doamne, cum am să scap". Disperarea dusă pînă la
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Doamne, sînt la pușcărie... Doamne, a secat sufletu-n mine... Doamne, mîncat sînt de lanțuri grele... Doamne, pușcăria m-a mîncat/ Doamne, mă mir, Doamne, cum am să scap". Disperarea dusă pînă la sinucidere, ca formă de evadare și de răzbunare pentru viața grea suportată după gratii, e cîntată într-unul din cele mai frecvent întîlnite cîntece de pușcărie, ce a circulat din 1948 și pînă în prezent în variate forme: "Dar-ar Dumnezeu să dea/ să ardă baraca mea/ să
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
face, personalitatea lor alunecă treptat-treptat spre un proces de alienare. Frustrați de nenumărate lipsuri, neputînd să-și descarce, sistematic și firesc, emoțiile și afectivitatea, în structura psihică a deținuților se produce o autointoxicație, exteriorizată prin resentimente: ură, invidie, dorință de răzbunare. Avînd un perimetru de mișcare foarte redus în mediu penitenciar, la ei apare un fenomen ancestral de teritorialitate comportamentul (individului) de apărare a teritoriului propriu care se manifestă printr-o exagerată îndîrjire în apărarea "spațiului personal": locul de culcare, de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sînt mutați pe alte secții sau chiar în alte penitenciare, pentru a nu deveni exemplu și a atrage sprijinul celorlalți colegi. Nu poate fi însă negată existența unor indivizi cu un potențial violent mult crescut, care găsesc în închisoare ocazia răzbunării pentru eșecurile din viață, descărcîndu-și agresivitatea asupra unor persoane mai slabe și lipsite de apărare. Existența unor oameni violenți și periculoși justifică măsurile de securitate și sistemele de pedeapsă. Ponderea lor este însă redusă, cele mai multe violențe fiind conjuncturale, generate de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]