5,422 matches
-
cu O scrisoare pierdută, din 1884, adică atunci când vechiul partid liberal se desființează, când în partidele politice se face o turburare și un haos, când partidele ajung să nu se mai deosebească mult, când nu mai poate fi vorba de "republicani" și de "reacționari", când încetează, cum am văzut, și lupta d-lui Maiorescu, și lupta lui Alecsandri. Și să se mai observe un lucru: Caragiale a criticat liberalismul în aceeași vreme ca și Eminescu, ca și socialiștii. Caragiale marchează și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Georg Lukács”, membru în comitetul de conducere la Union pour l’Enseignement de l’Esthétique ș.a. A îngrijit și prefațat trei volume din ediția scrierilor lui Mihai Ralea (1972-1981). Scriitoarea Georgeta Horodincă i-a fost soție. Angajat în primul deceniu republican în publicistica de atitudine, T. denunța, în „Contemporanul”, fapte „incompatibile” cu principiile socialismului din învățământul universitar, din sistemul editorial și, mai ales, din literatură. Semnala „caracterul reacționar al teoriei autonomiei esteticului”, dezbătea probleme teoretice „de cea mai stringentă actualitate”, ca
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
Cei cinstiți dintre noi piară, / Numai hoți să fie-n țară, / Între noi să nu mai fie / Nici un om de omenie.“ Invitat, la începutul anului 1895, de către foarte bunul său amic Constantin Mille, care devenise proprietar al cotidianului democrat și republican Adevărul, să lucreze în redacția sa, Bacalbașa părăsește ziarul Lupta (devenit din ce în ce mai neinteresant) înainte ca acesta să expieze din lipsă de fonduri. El trece, probabil încă din februarie 1895, la Adevărul, cotidian de după-amiază fondat în 1888 de către Alexandru V.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
își desăvârșește pregătirea profesională, atingând acum performanțele deplinei maturități, pe care le va dovedi cu prisosință după anul 1900 în presa conservatoare, iar din 1919, din nou la Adevărul. Fără să împărtășească întru totul linia politică a cotidianului democrat și republican - exprimată adeseori cu accente violent polemice -, autorul Bucureștilor de altădată a contribuit sincer, dar cu entuziasm strunit (nu agrea excesele antidinastice ale jurnalului) la succesul Adevărului angajat cu toate forțele în procesul de modernizare (redacțională și tehnică), la mare concurență
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de ideile radicale ale unor liberali, situați atunci la stânga eșichie rului vieții noastre politice. La începutul deceniului al optulea sub influența unor evenimente in ternaționale, războiul franco prusac în primul rând, se rostesc chiar - în gura mare! - lozinci antidinastice și republicane și se organizează de către liberali comploturi vizând răsturnarea prin forța armelor a principelui Carol, care se și gândește să părăsească țara în care fusese adus în 1866. Apare acum și o întreagă literatură antidinastică, de o violență incredibilă, din care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ianuarie 1871, la Versailles, ca urmare a victoriei Prusiei împotriva Franței). La ora 8 seara, grupuri de tineri au început să bombardeze sala Slătineanu cu pietre, strigând „Trăiască republica“ în timp ce se trăgeau clopotele bisericii Sărindar de peste drum. Manifestația antigermană și republicană a fost cu greu împrăștiată de trupe de infanterie și cavalerie comandate de colonelul Vasile Costa-Foru. La guvern era o fracțiune a partidului liberal, iar prim-ministru Ion Ghica. Domnitorul cheamă pe șeful guvernului și-i cere să-l puie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de D.A. Sturdza, N. Haralambie lipsind din Capitală. 4. Grupările politice conservatoare și liberale s-au acuzat reciproc de a fi organizat manifestația din martie 1871, care a creat condițiile pentru instaurarea regimului conservator. În orice caz, agitația antidinastică și republicană alimentată de liberalii-radicali conduși de I.C. Brătianu și C.A. Rosetti în ultimii doi ani contribuise esențial la întreținerea unei atmosfere favorabile acestei mișcări de stradă care era să provoace abdicarea principelui Carol. În urma acestui vot Catargiu cere domnitorului dizolvarea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
politicii externe a României către unele state conservatoare ale Europei (Prusia și Austro Ungaria) și a rezervelor manifestate față de politica prea îndrăzneață promovată de liberalii radicali pe plan intern, a determinat organizarea de către aceștia a unei puternice campanii antidinastice și republicane, în fruntea căreia s-au situat I.C. Brătianu, C.A. Rosetti și Eugeniu Carada, campanie la care liberalii au renunțat numai după înfrângerea Franței de către Prusia în toamna anului 1870, când raporturile de forțe pe plan european s-au schimbat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la care liberalii au renunțat numai după înfrângerea Franței de către Prusia în toamna anului 1870, când raporturile de forțe pe plan european s-au schimbat evident în favoarea statelor conservatoare, care n-ar fi îngăduit cu nici un chip instalarea unui regim republican în România (v. Apostol Stan, Grupări și curente, cap. „Mișcarea antidinastică și republicană“, pp. 285-294). La unele dintre aceste manifestări antidinastice se referă Constantin Bacalbașa în paginile care urmează. liberalii opun în Dolj candidatura lui Ion Brătianu candidaturii lui Cuza
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
anului 1870, când raporturile de forțe pe plan european s-au schimbat evident în favoarea statelor conservatoare, care n-ar fi îngăduit cu nici un chip instalarea unui regim republican în România (v. Apostol Stan, Grupări și curente, cap. „Mișcarea antidinastică și republicană“, pp. 285-294). La unele dintre aceste manifestări antidinastice se referă Constantin Bacalbașa în paginile care urmează. liberalii opun în Dolj candidatura lui Ion Brătianu candidaturii lui Cuza. Ion Brătianu este ales. Dar la Mehedinți triumfă candidatura lui Cuza.7 În
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
al II-lea din Turnu Severin, la alegerile din iulie 1870. 12. Într-adevăr, în perioada respectivă liberalii radicali nu se gândeau la readucerea pe tronul României a lui Al.I. Cuza, ci - în ultimă instanță - la instaurarea unui regim republican (Apostol Stan, Grupări și curente, p. 289). „Februariștii“ erau organizatorii (li berali) ai actului de la 11/23 februarie 1866, când Al.I. Cuza a fost silit să abdice. „Care să fie cauza că principele Cuza reînvie deodată și devine la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
apărut într-un ziar din străinătate o scrisoare a prințului Carol adresată unui bun prieten al său din Germania numit 68 bucureștii de altădată 21. „Revoluția“ din 8/20 august 1870 de la Ploiești făcea parte dintr-o mișcare antidinastică și republicană mai largă organizată de liberalii-radicali în condițiile atmosferei antiprusace generate la noi în țară de războiul franco-prusian început la 19 iulie 1870. Mișcarea antidinastică, după unele mărturii mai târzii, ar fi trebuit să izbucnească simultan în șapte localități, printre care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
moldoveni erau fracționiști. Mai erau și bucureștiul în 1871 71 27. „Fracțiunea liberă (și nu liberală) și independentă din Iași“ se formase în ultimii ani ai domniei lui Al.I. Cuza, în mediul universitar ieșean, sub influența ideilor democratice și republicane ale lui Simion Bărnuțiu, unul dintre fruntașii Revoluției de la 1848 din Transilvania; el a fost profesor la Facultatea de Drept din Iași din 1856 și până în apropierea morții, întâmplată în 1864. Nicolae Ionescu, principalul exponent al acestei grupări liberale, era
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
37. Candiano-Popescu, ales deputat, căzuse la sorț să reprezinte Adunarea Depu taților când a fost dusă la Palat adresa. Era o sfidare pentru domn din partea ultimii Camere dizol vată de Catargiu (n. a.). Al. Candiano-Popescu, împreună cu alți deputați implicați în mișcarea republicană din august 1870 (Anton Arion, C.T. Grigorescu) fă ceau parte din gru pul de 20 de deputați care au prezentat principelui Carol, în decem brie 1870, adresa de răspuns la mesajul Tronului; era, evident, un nou afront adus domnitorului de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lui hotărâtă a impus Constituantei revotarea Art. 6. Apoi, răspândindu-se prin cartierele evreiești, a săvârșit devastațiuni, iar sinagoga din strada Sf. Vineri 60 a asaltat-o, i-a spart geamurile și i-a stricat mobilierul.61 Crémieux, evreu francez republican 62, scrie o broșură în care cere intervențiunea Puterilor în România pentru ca să ia apărarea evreilor și să impună încetățenirea lor. Această broșură este trimisă tutulor cabinetelor și tutulor ziarelor europene. Când a fost cunoscută în România, ura împotriva evreilor a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
avut un număr destul de mare de reprezentații pentru vremea aceea. Iată, de pildă, afișul pe ziua de 9 aprilie: teatru naționale sala bossel Luni la 9 aprilie se va reprezenta pentru a cincisprezecea oară ingenioasa piesă: anul 1873 201 guvernului republican începând de la 8 septembrie 1873; acum, și în anii următori, el va fi deseori menționat, cu simpatie, în presa democratică românească. 2. „Apele de la Văcărești“ au fost descoperite în iulie 1871, în timpul lucrărilor de construire a fundațiilor pentru un pod
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
septembrie 1874, cu o „scrisoare olografă, scrisă și subscrisă de d sa“, pe care Bacalbașa a reprodus-o, integral și exact, probabil după TRC. (an. XI, nr. 1151, 22 septembrie 1874, p. 1). Manifestațiile de simpatie pentru Franța democratică și republicană (Thiers însuși, care fusese monarhist, se pronunța acum hotărât pentru o „republică conservatoare și moderată“), în această perioadă erau, neîndoielnic, diri jate de liberalii „roșii“ ce îl vizau astfel, indirect, pe principele prusac Carol, care dăduse puterea conservatorilor și se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pentru totdeauna, alții apar vremelnic pe culmile înălțate de furtună. Câteva nume încep să umble din gură în gură. Mai întâi Nicolae Fleva. Nicolae Fleva, un advocat din Focșani, care se manifestase liberal și îm potriva regimurilor conservatoare, luând apărarea republicanilor din Ploiești în fața juraților de la Târgoviște, se aruncă unul dintre cei dintâi în luptă. Temperament clocotitor, om de acțiune, cu capul plin de toată frazeologia liberalismului epocii, ambițios, purtând în ochi și în toată firea lui soarele arzător al Italiei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
viața politică, devenind un adept fervent al grupărilor liberale; în 1873, la 19 ani, editează gazeta Oltul, subvenționată de liberali, în care își expune, cu energie pamfletară, opiniile antidinastice, foarte la modă pe atunci, reluate apoi de el, cu nuanțe republicane, în Telegraful. Legăturile sale cu lumea școlară a Bucureștilor sunt acum puternice, e admirat de adolescenții încălziți de ideologia încă revoluționară a liberalilor și, în semn de suverană prețuire a foarte tinerilor săi amici, le închină cu generozitate de viitor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
creșterea și consolidarea puterii ei economice. 56. Edgar Quinet a murit la 15/27 martie 1875, iar înmormântarea sa a avut loc la 18/30 martie 1875. „Această ceremonie funebră - nota Românul - a avut aspectul unei importante și liniștite manifestări republicane“ (ROM., an. XI, 25 martie 1875, p. 272). El era căsătorit din 1852 cu Hermiona, fiica lui Gh. Asachi. 57. ROM., an. XI, 23 martie 1875, p. 267. 58. În ședința Adunării Deputaților de sâmbătă 21 iunie/3 iulie 1875
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lui I.C. Brătianu, M. Kogălniceanu, N. Golescu, Dimitrie Gr. Ghica - acestuia din urmă în calitatea sa de președinte al Crucii roșii române (ibidem, p. 3401). Președintele Adunării Deputaților, C.A. Rosetti, a refuzat cu demnitate „această onoare“ deoarece „principiile sale republicane îl opresc de a purta ordine și semne onorifice“ (Memoriile, vol. IX, p. 95), dovedind astfel, încă o dată, o consecvență rar întâlnită - nu numai la noi - în afirmarea unor concepții idealist-democratice și nuanțat antimonarhice. 73. În original: zgomotele. 74. Scena
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
81. Bacalbașa a reprodus textul discursului după Românul din 28 mai 1877; l-am verificat prin confruntare cu: MOF., nr. 119, 28 mai/9 iunie 1877, p. 3478. Desigur, discursul lui C.A. Rosetti, adept consecvent al ideilor liberal-democratice și republicane avea un caracter pur protocolar; el era, bineînțeles, cel dintâi care nu credea în „ajutorul tutelar“ pe care Rusia l-ar fi acordat țării noastre și cu atât mai puțin în caracterul „liberator“ al politicii sale orientale, total subordonată, de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Să fie ăsta un păcat atît de respingător? *Azi (9 mai 1978) a fost anunțată asasinarea lui Aldo Moro, președintele Democrației Creștine italiene, răpit pe 16 martie. A sfîrșit în chip de jertfă, una - s-a zis - necesară salvării instituțiilor republicane. O vor prețui și în viitor cei ce au acceptat o? și: vor continua după asta să mai acționeze „Brigăzile roșii”, care au sfidat și au umilit poliția din Peninsulă și pe cea din alte țări? Mă mai gîndesc acum
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
FătFrumos”, care apărea la Cernăuți. 885 46 (Fălticeni, 24.10.1980) Dragă Domnule Eugen, (...) Au venit la mine doi milițieni În uniformă care m-au felicitat și mi-au arătat că sunt trecut pe o listă de onoare la Muzeul republican din București, pentru că lucrările mele, fără o aprobare prealabilă de la Muzeul republican, nu pot fi trecute peste graniță - lucru care este adevărat - pentru că două persoane din Israel au obținut această aprobare (...). Dacă treci prin Fălticeni, tare aș vrea să dezbatem
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Domnule Eugen, (...) Au venit la mine doi milițieni În uniformă care m-au felicitat și mi-au arătat că sunt trecut pe o listă de onoare la Muzeul republican din București, pentru că lucrările mele, fără o aprobare prealabilă de la Muzeul republican, nu pot fi trecute peste graniță - lucru care este adevărat - pentru că două persoane din Israel au obținut această aprobare (...). Dacă treci prin Fălticeni, tare aș vrea să dezbatem această nouă problemă și te rog, dacă vii pe aici, mi-ar
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]