4,965 matches
-
chiar dacă se raportează la alte gîndiri care o preced sau o urmează. (Pierre Fontanier, Figurile limbajulu, trad. Antonia Constantinescu, București, Univers, 1977, p. 249) Articolul "discurs" din Enciclopedia lui Diderot și d'Alembert definește sensul cuvîntului din punct de vedere retoric, apropiindu-se astfel de o definiție mai textuală a activității lingvistice a subiecților vorbitori: DISCURS, (Beletristică) în general se folosește pentru tot ceea ce pornește de la facultatea de a vorbi & este derivat din verbul dicere, "a zice", "a vorbi"; este gen
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
textului modelul scrisorii cu adresă dublă: directă, către un destinatar numit, și indirectă, către cititorii ziarului. Dar scrisoarea apare pe prima pagină, practică neobișnuită, ceea ce-i dă un statut de editorial; pe de altă parte, ea are toate caracteristicile genurilor retorice judiciare (a acuza / a apăra) și epidictice (Zola aduce rînd pe rînd laude președintelui Felix Faure și blamuri majorității actorilor din afacerea Dreyfus). Afirmăm de pe-acum că un text aparține arareori unui singur gen. Combinarea scrisorii deschise, a editorialului
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
fiind de părere că acestea sînt cu mult depășite istoric, corespunzînd unor teorii și unor niveluri de descriere prea eterogene: [...] Mi se pare că termenii de frază, de propoziție, de enunț ar trebui îndepărtate (precum și cel de perioadă, rezervat analizei retorice) căci soluția care ar consta în a le păstra dîndu-le o definiție mai precisă, nu ar fi viabilă, dat fiind sensul cu care le-a înzestrat tradiția și pe care îl vehiculează chiar fără știrea utilizatorilor lor. (2003: 24) Ea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
păstrat decît pentru a desemna ceea ce eu numesc unități textuale. (2003: 23-24) În momentul în care vom desemna asamblări mai mult sau mai puțin complexe de enunțuri care intră în compoziția textuală, vom vedea avantajele conceptului de perioadă. Originea sa retorică nu-i stingherește deloc pe lingviștii specialiști în oralitate care au propus, așa cum vom vedea în capitolul 5, o redefinire a perioadei în folosul lor. Reactivarea acestui concept retorico-gramatical în lingvistica textului scris este o ocazie de a sublinia legăturile
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
care ar lua pîinea de la gura unei provincii întregi dacă nu i s-ar aduce o îndreptare; are o scuză, cum să priceapă oare, în primul ceas al digestiei, că pe undeva se poate muri de foame? (1966: 282-283) Întrebarea retorică finală intră în conflict cu aserțiunea are o scuză. Se distinge o dublă enunțare și locutorul, ironic, nu pare să asume aserțiunea formulată sub întrebarea retorică. Ironia, ca dedublare a unui PdV, reiese din caracterul excesiv al explicației. Gradul de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ceas al digestiei, că pe undeva se poate muri de foame? (1966: 282-283) Întrebarea retorică finală intră în conflict cu aserțiunea are o scuză. Se distinge o dublă enunțare și locutorul, ironic, nu pare să asume aserțiunea formulată sub întrebarea retorică. Ironia, ca dedublare a unui PdV, reiese din caracterul excesiv al explicației. Gradul de asumare enunțiativă a unei propoziții poate fi marcat printr-un număr foarte mare de unități ale limbii. Fără să le detaliem aici, va trebui să enumerăm
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
aparență fără legătură: " Forma eliptică constituie, ca formă, un adevărat operator de dependență între enunțuri distincte" (1978: 123). I. Tamba-Mecz a insistat și ea asupra acestui rol textual: Elipsa, ca și multe alte concepte gramaticale (parafrază, concesie etc.) aparține domeniului retoric, unde este inventariată printre figurile de construcție. În această calitate, elipsa are drept cadru de analiză macroenunțul frazei sau, mai precis, al unei înlănțuiri de fraze. Elipsa corespunde mai curînd enunțului, remarcabil prin incompletitudinea lui, decît unei operații de omisiune-suprimare
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
la nivelul lui C1, și cînd D2 revine la poziția lui D1. Putem considera această ritmicitate ca pe un aspect al amplificării care așază acest text descriptiv în genul epidictic (demostrativ al latinilor), iar scriitura lui La Bruyère, în contextul retoric al epocii și formației sale. Structura gramaticală și ritmică a primei perioade: [Perioada A] Vezi anumite animale A1. sălbatice, A1.1. masculi A1.2. ȘI femele A2. răspîndite pe cîmpuri, A2.1. negre, A2.2. învinețite A2.3. ȘI tare
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
semantice și morfo-sintactice a acesteia, și deci la regruparea lui A2.1.-2.2.-2.3. Structura periodică a celui de al doilea segment este mult mai simplă. Este vorba de o perioadă pătrată, structurată de repetiția pronumelui ELE4 (anaforă retorică) și de cei doi conectori: cauzalul CÎND [Cînd p, (atunci) q] este echivalent cu un DE FIECARE DATĂ CÎND p, q. Cît despre reformulativul ÎNTR-ADEVĂR, el vine să închidă segmentul și să introducă ultimul membru al perioadei: [Perioada B
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
1 Consolidare cu PdV2 în [B și C] Concluzie Trecere de la un sentiment de Milă Teză nouă la indignare și la Dreptate P. arg 3 P. arg 2 Această mișcare argumentativă transformă descrierea țăranilor în pledoarie împotriva mizeriei satelor (gen retoric judiciar, sprijinit pe indignare). Revenirea la PdV inițial al lui TU (un fel de teză anterioară) este un apel la schimbare socială (teză nouă). Primele trei perioade fac apel la milă, la emoția etică pre-juridică. Sentimentul de frică [A] și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
element anterior și re-schematizează problema pusă, și cele care, nedispunînd de cotextul anterior, operează direct schematizarea problemei (DE CE p?), adesea prin intermediul pseudo-întrebărilor. Structura canonică completă este deschisă de un DE CE interogativ interogație adevărată în dialoguri sau interogație falsă (numită și "retorică") în structurile monologale -, urmată de unul sau mai multe răspunsuri în DEOARECE, ca în T3: T3 De ce sînt atît de frumoasă? / Pentru că stăpînul meu mă spală. Numeroși cercetători sînt de acord să reia nucleul modelului lui Grize pentru a adăuga
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
T78) este următoarea: portocalele sîngerii sînt ideale pentru snack-uri. Sub această formă, foarte frecventă în publicitate, întrebarea nu are alt scop decît să aserteze indirect această presupoziție. Falsele întrebări din T3 și din T78 se prezintă ca niște "interogații retorice", denumire împotriva căreia Bally s-a ridicat pe bună dreptate: [...] desemnare absurdă, dar caracteristică vechii școli, care voia să explice prin procedeele artei de a scrie și ale elocinței niște aspecte afective ale limbajului. În realitate, o interogație retorică nu
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
interogații retorice", denumire împotriva căreia Bally s-a ridicat pe bună dreptate: [...] desemnare absurdă, dar caracteristică vechii școli, care voia să explice prin procedeele artei de a scrie și ale elocinței niște aspecte afective ale limbajului. În realitate, o interogație retorică nu este o interogație și nu are nimic retoric [...]. Să spunem că interogația care nu întreabă aparține limbajului numit exclamativ, chiar dacă dăm acestui termen un sens absolut general, înțelegînd prin el totalitatea intonațiilor afective. (1951: 269) Intensitatea "exclamativă" este prezentă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pe bună dreptate: [...] desemnare absurdă, dar caracteristică vechii școli, care voia să explice prin procedeele artei de a scrie și ale elocinței niște aspecte afective ale limbajului. În realitate, o interogație retorică nu este o interogație și nu are nimic retoric [...]. Să spunem că interogația care nu întreabă aparține limbajului numit exclamativ, chiar dacă dăm acestui termen un sens absolut general, înțelegînd prin el totalitatea intonațiilor afective. (1951: 269) Intensitatea "exclamativă" este prezentă în ATÎT DE intensiv din versul 1 din T3
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
snack-uri?), fie o întrebare pe care locutorul și-o pune sie însuși (mă întreb de ce p?). În ambele cazuri, textul nu este dialogal, ci dialogic. Din punctul de vedere al actului de discurs, analiza lui Bally pare corectă: întrebarea retorică are ca scop să îndeplinească un act de aserțiune: să afirme aici, în mod intensiv, extraordinara frumusețe a lui "eu" și proprietatea ideală a portocalelor sîngerii. Actele A1-asertiv și A2-asertiv sînt legate printr-un act înglobant de tip explicativ care
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
totul. Ca să nu dăm decît un exemplu, se pare că afișul T63 urmează acest plan oratoric și că este descompus în Exordiu (titlul mare), Propoziție (subtitlul în italice), Narațiune (primul paragraf), Respingere (§ 2 și 3), Perorație (exclamațiile finale). Acest model retoric nu arată totuși varietatea planurilor de texte posibile. Un plan de text poate fi convențional, adică fixat prin apartenența istorică la un gen sau sub-gen al discursului. Dar planul de text al unui editorial, al unui cîntec sau al unui
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
3, cele două rînduri exclamative (Patria noastră [...] pentru a o salva!) formează o perorație <4> și în sfîrșit, Trăiască Franța! din final poate fi considerată o clauzulă <5>, urmată de semnătură și de adăugarea indicației de loc <1>. Amestecul planurilor retorice și epistolare confirmă extrema structurare a lui T63. Un sonet de Baudelaire: "Parfum exotique" Ca să dăm un alt exemplu de plan convențional, să examinăm un sonet de tip petrarchist din Florile răului. Compus din două catrene cu rime identice (A
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Dyscolos face opoziția între pronume deictice (pronume care trimit la obiecte) și anaforice (pronume care trimit la segmente de discurs). Uzajul lingvistic modern al termenului anaforă se găsește în dicționarul Littré: "termen de gramatică greacă. Expresia unei relații", alături de termenul retoric și stilistic de anaforă ca repetiție a aceluiași cuvînt la începutul frazei. 1 3 2 4 Deși în general reluarea anaforicului el/ei în poziție de subiect este redundantă, subiectul fiind inclus în desinența de plural a verbului, l-am
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
viitor). Textele lui Condon și Yousef și prima ediție Samovar și Porter reprezintă doi factori importanți în introducerea studiului Comunicării interculturale, în anii `80. Condon și Yousef au integrat în cartea lor materiale din diverse discipline (antropologie, lingvistică, relații internaționale, retorică) într-un text coerent și ușor de înțeles, primul de acest tip. Potrivit teoriei kuniene, primele manuale de specialitate indică o dezvoltare importantă într-un anumit domeniu de studiu: dezvoltarea unei paradigme. Condon crede că domeniul Comunicării interculturale s-a
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
oamenilor de știință și a cercetătorilor din domeniul interculturalității. Rhetoric în Intercultural Contexts, volumul anului 2000 al International and Intercultural Communication Annual, editat de Alberto Gonzalez și Dolores V. Tanno încearcă să identifice și să confrunte provocările în ceea ce privește criticile acțiunii retorice atunci când studiul conține tradiții și practici culturale, dorindu-se crearea de posibilități critice interculturale. Perspective critice specifice (postmoderne, etnografice, istorice) sunt relaționate cu criticismul retoric intercultural. În Handbook of International and Intercultural Communication, 2001, editorii Gudykunst și Bella Mody explorează
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Gonzalez și Dolores V. Tanno încearcă să identifice și să confrunte provocările în ceea ce privește criticile acțiunii retorice atunci când studiul conține tradiții și practici culturale, dorindu-se crearea de posibilități critice interculturale. Perspective critice specifice (postmoderne, etnografice, istorice) sunt relaționate cu criticismul retoric intercultural. În Handbook of International and Intercultural Communication, 2001, editorii Gudykunst și Bella Mody explorează comunicarea cross-cultural, interculturală și internațională, și dezvoltarea comunicării. În 2003 a apărut Cross-Cultural and Intercultural Communication, editat de Gudykunst, în care se preiau și se
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
mijloacelor de expresie". Tratatele de stilistică tradiționale clasifică aceste procedee în rubrici diferite (exclamațiile, antepoziționarea adjectivului, metaforele...), încercând să le asocieze categorii bine conturate de efecte de sens: surpriza, patetismul, disprețul... Un asemenea demers se situează în continuarea acelui inventio retoric, care consta în găsirea celor mai potrivite mijloace verbale pentru a determina publicul să adere la ideea exprimată. 2) A doua mare tendință a stilisticii se inspiră din estetica romantică. Ea presupune o perspectivă globală asupra operei unui autor și
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
fie interpretat ca obiectiv. În schimb, în exclamația: Cât este de drăguț Luc!, enunțătorul nu are nicio îndoială cu privire la drăgălășenia lui Luc, pe care enunțătorul i-o atribuie la un mod superlativ. Prin urmare, este suficient ca interogația să devină "retorică" (să formeze o aserțiune deghizată) ca să facă să apară cele mai subiective adjective. Dacă: * ? Luc este minunat? pare ciudată, întrebarea retorică: Luc nu este minunat? este perfect naturală. Contextele exclamative și interogative permit o clasificare a interpretărilor "subiective" și "obiective
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Luc, pe care enunțătorul i-o atribuie la un mod superlativ. Prin urmare, este suficient ca interogația să devină "retorică" (să formeze o aserțiune deghizată) ca să facă să apară cele mai subiective adjective. Dacă: * ? Luc este minunat? pare ciudată, întrebarea retorică: Luc nu este minunat? este perfect naturală. Contextele exclamative și interogative permit o clasificare a interpretărilor "subiective" și "obiective". Dacă anumite adjective (cf. drăguț) sunt compatibile cu ambele interpretări, în funcție de cotext, altele sunt mai stabile: prin excelență, minunat este subiectiv
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
atribut, va fi neapărat postpus: un băiat simpatic tuturor vs *un simpatic tuturor băiat. Analiza stilistică este interesată și de ante-punerile adjectivelor care clasifică, ele având o puternică incidență semantică. De fapt, aici se încrucișează cu noțiunea tradițională de epitet retoric (numită atât de simplu epitet în tratatele de retorică). Este vorba de acele adjective "pe care le adăugăm unui substantiv, nu doar pentru a determina sau a completa ideea principală, ci mai ales pentru a o caracteriza și pentru a
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]