3,828 matches
-
este necunoscut. Într-un studiu s-a administrat tratamentul neoadjuvant la un stadiu mai incipient al neoplaziei (stadiu II), rezultatele obținute pe 75 pacienți fiind foarte bune comparativ cu datele raportate de alte centre experimentate în această patologie, 63% dintre rezecții fiind cu margini negative [21]. CHIMIOTERAPIA NEOADJUVANTĂ ÎN COLANGIOCARCINOM Administrarea chimioterapiei ca și tratament neoadjuvant nu este lipsită de controverse legate, la fel ca și pentru radiochimioterapie, de eficiența ei în micșorarea volumului tumoral pentru a converti la operabilitate un
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
versus 9,4% fără ameliorarea însă a supraviețuirii, eficacitate crescută pentru polichimioterapie cu prețul unei creșteri a toxicității [25]. Utilizând gemcitabina în monoterapie ca și chimioterapie neoadjuvantă s-a obținut o scădere a volumului tumoral la 36,4% dintre pacienți, rezecția R0 fiind reușită la 25% din totalul pacienților incluși în trial [26]. Rolul pozitiv al gemcitabinei în neoplaziile căii biliare, este justificat și de faptul deja cunoscut al eficienței acestei molecule în cancerul pancreatic, care are aceeași origine embriologică cu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
asocierea lor. Rezultatele obținute au arătat pentru pacienții care au avut ca tratament adjuvant chimioterapia sau radiochimioterapia, un beneficiu mai mare decât radioterapia singură. Din analiza statistică efectuată, indicația de tratament adjuvant este la pacienții la care chirurgia nu asigură rezecție R0 (margini microscopic invadate - R1), precum și cei la care sunt ganglioni interesați tumoral. SELECȚIA PACIENȚILOR - FACTORI PROGNOSTICI POSTOPERATORI Ganglionii locoregionali Așa cum a fost deja menționat invazia ganglionară pare a fi un factor de prognostic negativ [32]. Într-o analiză epidemiologică
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
ganglioni, care au fost indemni la analiza histopatologică [36]. Totuși, limfadenectomia nu este de dorit să fie efectuată fără discernământ la toți pacienții, mai ales că în studiile publicate nu s-a materializat în avantaj de supraviețuire [37]. Margini de rezecție - rezecția R0 O chirurgie curativă se poate face doar dacă marginile de rezecție sunt neinvadate tumoral (rezecție R0), acest fapt fiind factor de prognostic pozitiv legat de supraviețuire [38]. Se sugerează că o intervenție chirurgicală ce asigură o margine de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
care au fost indemni la analiza histopatologică [36]. Totuși, limfadenectomia nu este de dorit să fie efectuată fără discernământ la toți pacienții, mai ales că în studiile publicate nu s-a materializat în avantaj de supraviețuire [37]. Margini de rezecție - rezecția R0 O chirurgie curativă se poate face doar dacă marginile de rezecție sunt neinvadate tumoral (rezecție R0), acest fapt fiind factor de prognostic pozitiv legat de supraviețuire [38]. Se sugerează că o intervenție chirurgicală ce asigură o margine de rezecție
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
de dorit să fie efectuată fără discernământ la toți pacienții, mai ales că în studiile publicate nu s-a materializat în avantaj de supraviețuire [37]. Margini de rezecție - rezecția R0 O chirurgie curativă se poate face doar dacă marginile de rezecție sunt neinvadate tumoral (rezecție R0), acest fapt fiind factor de prognostic pozitiv legat de supraviețuire [38]. Se sugerează că o intervenție chirurgicală ce asigură o margine de rezecție negativă de cel puțin 1 cm asigură un control al bolii care
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
efectuată fără discernământ la toți pacienții, mai ales că în studiile publicate nu s-a materializat în avantaj de supraviețuire [37]. Margini de rezecție - rezecția R0 O chirurgie curativă se poate face doar dacă marginile de rezecție sunt neinvadate tumoral (rezecție R0), acest fapt fiind factor de prognostic pozitiv legat de supraviețuire [38]. Se sugerează că o intervenție chirurgicală ce asigură o margine de rezecție negativă de cel puțin 1 cm asigură un control al bolii care nu este ameliorat de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
rezecția R0 O chirurgie curativă se poate face doar dacă marginile de rezecție sunt neinvadate tumoral (rezecție R0), acest fapt fiind factor de prognostic pozitiv legat de supraviețuire [38]. Se sugerează că o intervenție chirurgicală ce asigură o margine de rezecție negativă de cel puțin 1 cm asigură un control al bolii care nu este ameliorat de tratamentul adjuvant [11]. Marginea de rezecție negativă ca factor de prognostic pentru supraviețuire a fost confirmat și de un studiu pe 127 de pacienți
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
de prognostic pozitiv legat de supraviețuire [38]. Se sugerează că o intervenție chirurgicală ce asigură o margine de rezecție negativă de cel puțin 1 cm asigură un control al bolii care nu este ameliorat de tratamentul adjuvant [11]. Marginea de rezecție negativă ca factor de prognostic pentru supraviețuire a fost confirmat și de un studiu pe 127 de pacienți, care a evidențiat în urma analizei statistice multivariate, legătura semnificativă statistic cu supraviețuirea globală [39]. Marginile de rezecție invadate tumoral reprezintă o indicație
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
tratamentul adjuvant [11]. Marginea de rezecție negativă ca factor de prognostic pentru supraviețuire a fost confirmat și de un studiu pe 127 de pacienți, care a evidențiat în urma analizei statistice multivariate, legătura semnificativă statistic cu supraviețuirea globală [39]. Marginile de rezecție invadate tumoral reprezintă o indicație în favoarea tratamentului adjuvant, chiar dacă tratamentul adjuvant actual - chimioterapie sau radiochimioterapie nu poate suplini o chirurgie incompletă. RADIOCHIMIOTERAPIA ADJUVANTĂ Metaanaliza trialurilor clinice deja publicate nu evidențiază un avantaj net pentru radiochimioterapia adjuvantă, pentru acest lucru fiind
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
Vârsta la diagnostic este de asemenea o problemă, peste 50% dintre ei sunt peste 70 de ani. La pacienții operați, recidiva locoregională este de obicei regula în primul an postoperator. Progresele radioterapiei sunt promițătoare mai ales pentru acei pacienți cu rezecții R1. Nu același lucru se poate spune despre chimioterapie unde rezultatele nu sunt deloc convingătoare în administrare postoperatorie [15]. Studiile desfășurate care au avut ca și obiectiv principal demonstrarea eficienței chimioterapiei adjuvante asupra ameliorării rezultatelor chirurgiei în colangiocarcinom, au administrat
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
10-20 %, 30-40 %, respectiv 26, 19 și 22 luni, față de SVm de 8-9 luni pentru cele nerezecabile [1,2]. Aproximativ 20 % dintre cei operați sunt R1. În ansamblu, 60-80% dintre CC sunt inoperabile la prezentare, în ciuda unui demers chirurgical agresiv, incluzând rezecții hepatice sau chiar transplant hepatic. Chirurgia radicală cu margini negative (R0) este singura procedură curativă dar chiar și atunci, două treimi dintre pacienți vor recidiva în primii 2 ani, majoritar loco-regional [3]. Rezultă așadar că iradierea (RT) poate avea implicații
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
combinații de citostatice, cu rezultate discordante și, prin urmare, neconcludente. Este demonstrat că RT±CHT preoperatorie (cu Cisplatin, 5-Fluorouracil, respectiv mai nou cu Gemcitabină sau Capecitabină) este fezabilă, cu toxicitate acceptabilă, cu remisiuni complete histologice de 20-30%, ameliorarea ratei de rezecții R0 [4-6] și posibil a supraviețuirii [7]. Drenajul biliar prin stent pe parcursul RT preoperatorii nu majorează rata complicațiilor postoperatorii [8]. În asociere cu RTE 45 Gy/25 fr/ 33 zile, doza recomandată maximă de Gemcitabină este de 600 mg/m2
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
Studiile retrospective au generat concluzii contradictorii (tabelul 97), deși majoritatea au fost în favoarea RT adjuvante (adesea combinație de RT externă + BT sau cu IORT), de multe ori asociată chimioterapiei concomitente pe bază de 5Fluoro-uracil și, mai recent, cu Gemcitabină. Practic, rezecțiile R1 sau cei cu pN+ sunt indicații „clasice” pentru RT±CHT adjuvantă, derivat din diverse analize retrospective [20, 21] care au „echivalat” rezultatele C+RT pentru pN+ /R1 cu cele ale chirurgiei exclusive pentru cei R0. În cazurile R0/ pN0
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
complicațiilor) cu 45 Gy/25fr pe patul tumoral + ganglionii de drenaj, urmată de un complement de iradiere de 5,4-9 Gy/ 3-5 fr pe zona R1 și ganglionii pN+ cu efracție capsulară. RT PALIATIVĂ Corespunde stadiilor avansate, inoperabile sau cu rezecții R2, în care administrarea RT (+ chimioterapie concomitentă la cei cu indice de performanță bun) dublează SVm față de chimioterapie sau tratament suportiv exclusiv: 9- 14 luni versus 4-7 luni. SV la 1 an este de 50- 70%, iar la 5 ani
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
4-7 luni. SV la 1 an este de 50- 70%, iar la 5 ani circa 10%. Există o corelație doză-efect, astfel încât escaladarea dozei este recomandată (la circa 60 Gy), fie prin IMRT [22] fie prin RTE + BT [23-25], respectiv pentru rezecțiile R2 cu RTE+ IORT [26]. Similar iradierii adjuvante, asocierea RT cu BT sau cu IORT crește controlul local, dar spre deosebire de secvența adjuvantă, fără majorarea semnificativă a complicațiilor. Practic, centrele care dispun de IORT sau BT pot debuta iradierea cu aceste
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
ale mucoasei duodenale, cu hemoragii și stenoze tardive. IRADIEREA INTRAOPERATORIE (IORT) Este rezervată strict pentru CC extrahepatic și mai ales distal; se utilizează un mini-accelerator liniar cu electroni, energie de 8-9 MeV. Se practică examenul histopatologic extemporaneu al marginilor de rezecție. Doza este în fracțiune unică, cu aplicatorul circular de 6 cm diametru (5- 7 cm), sterilizat, introdus în imediata vecinătate a patului operator, cu îndepărtarea instrumentală a ficatului, stomacului si intestinului subțire (în particular duodenul) din proximitatea câmpului de iradiere
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
circular de 6 cm diametru (5- 7 cm), sterilizat, introdus în imediata vecinătate a patului operator, cu îndepărtarea instrumentală a ficatului, stomacului si intestinului subțire (în particular duodenul) din proximitatea câmpului de iradiere. Doza este de 12,5 Gy pentru rezecție R0 dar cu margini apropiate (<5 mm), 15 Gy pentru margini microscopic pozitive (R1); pentru relicvat macroscopic (R2) sau CCB inoperabile (intervenția rezumându-se la drenajul biliar chirurgical) doza este de 20 Gy. COMPLICAȚII Structurile critice din iradierea CCB sunt
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
sau 2 care să susțină necesitatea asocierii RT la chirurgie, tratamentul muldisciplinar al CCB este recomandat a se derula în studii prospective, de dorit randomizate, multicentrice, internaționale, pentru o recrutare suficient de rapidă. Scopul strategic în CC este maximalizarea probabilității rezecției R0, ca premiză a unui tratament curativ. In acest sens, este de încurajat iradierea neoadjuvantă (externă ± brahiterapie endoluminală), asociată chimioterapiei concomitente (± secvențiale preoperator, prin extrapolarea rezultatelor din cancerele pancreatice), capabilă a obține SV 5 > 50%. În secvență adjuvantă, RT este
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
leziuni inflamatorii de tip granulom, corp străin inclavat în peretele bronșic, pneumonii, supurații pulmonare etc. Aceste tumori endobronșice sunt diagnosticate histologic prin bronhoscopie cu biopsie bronșică. Tratamentul de elecție al tumorilor benigne pulmonare este cel chirurgical. Principiul de bază al rezecției pulmonare pentru o tumoră benignă este conservarea parenchimului sănătos. În funcție de tipul, localizarea și dimensiunile tumorii pulmonare benigne și de starea parenchimului pulmonar se pot practica: rezecții non-anatomice (enucleere, enucleorezecție, rezecție pulmonară atipică), rezecții pulmonare anatomice/reglate (lobectomie, bilobectomie, segmentectomie), rezecție
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
Tratamentul de elecție al tumorilor benigne pulmonare este cel chirurgical. Principiul de bază al rezecției pulmonare pentru o tumoră benignă este conservarea parenchimului sănătos. În funcție de tipul, localizarea și dimensiunile tumorii pulmonare benigne și de starea parenchimului pulmonar se pot practica: rezecții non-anatomice (enucleere, enucleorezecție, rezecție pulmonară atipică), rezecții pulmonare anatomice/reglate (lobectomie, bilobectomie, segmentectomie), rezecție bronhoplastică sau bronhoanastomoză cu sau fără rezecție de parenchim pulmonar; trebuie evitată pe cât posibil pneumonectomia [151, 152]. Considerăm că examenul histopatolgic extemporaneu este obligatoriu, mai ales
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
tumorilor benigne pulmonare este cel chirurgical. Principiul de bază al rezecției pulmonare pentru o tumoră benignă este conservarea parenchimului sănătos. În funcție de tipul, localizarea și dimensiunile tumorii pulmonare benigne și de starea parenchimului pulmonar se pot practica: rezecții non-anatomice (enucleere, enucleorezecție, rezecție pulmonară atipică), rezecții pulmonare anatomice/reglate (lobectomie, bilobectomie, segmentectomie), rezecție bronhoplastică sau bronhoanastomoză cu sau fără rezecție de parenchim pulmonar; trebuie evitată pe cât posibil pneumonectomia [151, 152]. Considerăm că examenul histopatolgic extemporaneu este obligatoriu, mai ales în lipsa diagnosticului histologic preoperator
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
este cel chirurgical. Principiul de bază al rezecției pulmonare pentru o tumoră benignă este conservarea parenchimului sănătos. În funcție de tipul, localizarea și dimensiunile tumorii pulmonare benigne și de starea parenchimului pulmonar se pot practica: rezecții non-anatomice (enucleere, enucleorezecție, rezecție pulmonară atipică), rezecții pulmonare anatomice/reglate (lobectomie, bilobectomie, segmentectomie), rezecție bronhoplastică sau bronhoanastomoză cu sau fără rezecție de parenchim pulmonar; trebuie evitată pe cât posibil pneumonectomia [151, 152]. Considerăm că examenul histopatolgic extemporaneu este obligatoriu, mai ales în lipsa diagnosticului histologic preoperator. În prezența unui
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
rezecției pulmonare pentru o tumoră benignă este conservarea parenchimului sănătos. În funcție de tipul, localizarea și dimensiunile tumorii pulmonare benigne și de starea parenchimului pulmonar se pot practica: rezecții non-anatomice (enucleere, enucleorezecție, rezecție pulmonară atipică), rezecții pulmonare anatomice/reglate (lobectomie, bilobectomie, segmentectomie), rezecție bronhoplastică sau bronhoanastomoză cu sau fără rezecție de parenchim pulmonar; trebuie evitată pe cât posibil pneumonectomia [151, 152]. Considerăm că examenul histopatolgic extemporaneu este obligatoriu, mai ales în lipsa diagnosticului histologic preoperator. În prezența unui rezultat incert, suspect malign sau cert malign
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
conservarea parenchimului sănătos. În funcție de tipul, localizarea și dimensiunile tumorii pulmonare benigne și de starea parenchimului pulmonar se pot practica: rezecții non-anatomice (enucleere, enucleorezecție, rezecție pulmonară atipică), rezecții pulmonare anatomice/reglate (lobectomie, bilobectomie, segmentectomie), rezecție bronhoplastică sau bronhoanastomoză cu sau fără rezecție de parenchim pulmonar; trebuie evitată pe cât posibil pneumonectomia [151, 152]. Considerăm că examenul histopatolgic extemporaneu este obligatoriu, mai ales în lipsa diagnosticului histologic preoperator. În prezența unui rezultat incert, suspect malign sau cert malign, se impune rezecția pulmonară reglată (lobectomia) cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]