11,108 matches
-
fumez înainte să mă apuc și-mi amintesc că m-am chinuit serios până să mă obișnuiesc cu țigara asta mizerabilă. Prin urmare, de ce să fumez?". în orice caz, nu-mi plăcea s-o fac. Mi-era silă de tot ritualul ăla scârbos și nu voiam să-mi petrec restul vieții fiind robul acelor țigări dezgustătoare. După care mi-am spus: Allen, fie că-ți place sau nu, ai fumat ultima țigară. Am știut în acel moment că n-am să
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
trei pelerinaje: unul la catedrala Notre-Dame, la Notre-Dame des Victoires din Paris și ultimul la Cotgnac în Provence. Ne permitem să punctam faptul că regiunea Cotgnac era unul dintre locurile de pelerinaj ale druizilor. În pagânism era un loc dedicat ritualurilor închinate fertilității, continuând simbolistică fertilității și în creștinismul timpuriu, insă vechile ritualuri păgâne au căpătat o nouă față, si astfel Cotgnac a devenit un lăcaș dedicat Fecioarei Maria. Miracolul s-a produs, iar în februarie 1638 regina era deja însărcinată
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
și ultimul la Cotgnac în Provence. Ne permitem să punctam faptul că regiunea Cotgnac era unul dintre locurile de pelerinaj ale druizilor. În pagânism era un loc dedicat ritualurilor închinate fertilității, continuând simbolistică fertilității și în creștinismul timpuriu, insă vechile ritualuri păgâne au căpătat o nouă față, si astfel Cotgnac a devenit un lăcaș dedicat Fecioarei Maria. Miracolul s-a produs, iar în februarie 1638 regina era deja însărcinată. Fratele Fiacre a trebuit sa faca personal o nouă vizită la Cotgnac
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
civilizației romane și desigur și ca urmare a răspândirii aici a creștinismului. În pofida faptului că religia creștină s-a răspândit constant, cuprinzând treptat toate comunitățile sătești autohtone de la nordul Dunării de Jos, s-au conservat totuși și destul de multe ritualuri păgâne în practicarea noii religii, situație înregistrată și în complexele funerare cercetate. Deosebit de rare sunt cimitirele în perioada secolelor VI-VIII d. Hr., situație care nu poate fi explicată numai în funcție de amploarea și intensitatea cu care au fost intreprinse cercetările
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
necropole sunt birituale ponderea mai mare având-o mormintele de inhumație. Numeroase morminte etalează trăsături creștine, dovadă că noua religie se impusese treptat și în ceea ce privește ritul de înmormântare. În aceste necropole se întâlnesc însă și complexe funerare cu elemente de ritual păgân, pe care unii specialiști le-au pus pe seama unor alogeni acceptați în comunitățile locale, dar nu este exclus ca ele să aparțină și unor indivizi autohtoni încă necreștinați. În ceea ce privește religia creștină s-a constatat, pe baza numeroaselor și variatelor
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
vastă și variată de elemente ale activității umane: tipul de așezare, de locuință, dispunerea și dinamica acestora, anexele gospodărești, ocupațiile preponderente, inventarul arheologic cu componente locale sau cu elemente ce ilustrează influențe externe, precum și aspecte de ordin spiritual (ritul și ritualul funerar). Pentru definirea acestor trăsături și în vederea integrării lor culturale și cronologice, s-a făcut raportarea la celelalte descoperiri din regiunile românești (Muntenia, Transilvania, Dobrogea), recurgându-se la comparații, cu scopul evidențierii asemănărilor și diferențelor dintre spațiile culturale autohtone. Din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cauzei amintite, nu a reușit să compromită în totalitate creștinismul, însă, coabitarea dintre comunitățile băștinașe, creștinate, și cele alogene, păgâne, a permis și prezența unor obiceiuri diferite de la o comunitate la alta. Astfel poate fi explicată diversitatea de rituri și ritualuri pentru acest interval de timp (V-VII), dar îndeosebi pentru cel următor, din secolele VIII-XI. Desigur, pentru reconstituirea realităților vieții spirituale din secolele V/VI-VII, din arealul bazinului bârlădean, trebuie luate în calcul și descoperirile funerare. Analiza lor ar
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pentru cel următor, din secolele VIII-XI. Desigur, pentru reconstituirea realităților vieții spirituale din secolele V/VI-VII, din arealul bazinului bârlădean, trebuie luate în calcul și descoperirile funerare. Analiza lor ar trebui să ofere informații pertinente legate de ritul și ritualul funerar, dezvăluind aspecte ale religiei membrilor comunităților locale. Însă, dificultatea demersului de față este sporită și de faptul că numărul descoperirilor cu caracter funerar este extrem de redus (2), acest eșantion neputând fi considerat reprezentativ și definitoriu în actualul stadiu al
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
descoperirilor cu caracter funerar este extrem de redus (2), acest eșantion neputând fi considerat reprezentativ și definitoriu în actualul stadiu al cercetărilor, deci, informațiile respective vor avea mai mult un rol provizoriu, orientativ, general și nicidecum definitoriu. 2.1. Rituri și ritualuri funerare Comparativ cu etapa corespunzătoare culturii Sântana de Mureș, numărul așezărilor și al cimitirelor din perioada secolelor V/VI-VII este foarte mic. Surprinde disproporția dintre așezări (98) și morminte izolate/necropole (două), descoperite în Bazinul Bârladului (fig. 1, 2
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Vatra satului) și Dănești (punctul Zlătărești), ambele din județul Vaslui: Datele rezultate din analiza celor două morminte izolate (le luăm ca atare, deși cercetarea de teren nu s-a extins și în împrejurimi) oferă puține informații legate de ritul și ritualul funerar folosit de populația autohtonă la acea vreme. Prin corelarea acestor date cu altele, de aceeași factură, din Moldova, rezultă o imagine vagă asupra modului de înmormântarea al băștinașilor. Similar ceramicii, unde s-au distins două etape de evoluție (secolele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
nu doar în zona Bazinului Bârladului, ci pe întreg teritoriul Moldovei, este cel al înhumării, fapt argumentat de mormântul descoperit la Fundu Văii, de cele din tumulul funerar de la Valea Lupului, din necropola de la Botoșani - Dealul Cărămidăriei, Nichiteni - Botoșani ș.a. Ritualul practicat era simplu (scheletul depus pe spate, cu capul la vest, picioarele la est, iar mâinile pe lângă corp sau pe abdomen) și de cele mai multe ori lipsit de inventar. În ultimii ani, în literatura de specialitate a fost acceptată ideea că
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
În mormintele din afara bazinului au fost descoperite piese diverse: cercei, ace de păr, fibule romane târzii (cimitirul de la Botoșani-Dealul Cărămidăriei), brățări din fier, mărgele de chihlimbar (Roman-Cartierul N. Bălcescu) și o brățară din bronz (M1 de la Valea Lupului). Ritul și ritualul de înhumare dezvăluie, pentru această etapă, caracterul posibil creștin al defuncților, nu doar din Bazinul Bârladului, ci și din afara lui (cu excepția celor din cimitirul de la Botoșani-Dealul Cărămidăriei). b) Pentru secolele VI-VII, situația se schimbă, față de etapa anterioară, în sensul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Hansca și în Basarabia, la Cobusca Veche (cimitire de incinerație), poate susține generalizarea fenomenului menționat, întrucât nu existau bariere (piedici) care să fi marginalizat comunitățile bazinului bârlădean de restul regiunii, mai ales că arealul amintit a fost expus valurilor slave. Ritualul înhumării la mormintele de pe teritoriul Moldovei menține aceleași caracteristici, incerte privind apartenența etnică și religioasă a defuncților: poziția scheletului pe spate, orientat V-E, cu mâinile pe lângă corp sau pe abdomen. Inventarul lipsește sau este sărăcăcios (maxim două obiecte de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
drepte sau ușor rotunjite, însoțită de o semilună, având colțurile ridicate spre baza crucii amintite (pl. XVII/ 1). Analogii privind forma și decorul se găsesc la Ștefan cel Mare - Bacău și Celei (Sucidava) - Olt. Toate aceste date despre ritul și ritualul înhumării, deși puține (la Dănești, distrugerea accidentală a mormântului nu a permis strângerea informațiilor necesare descrierii lui), denotă că nu au existat diferențe între modul de înmormântare al defuncților din zona bazinului și cei din restul Moldovei. Spre deosebire de scheletul din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a persoanei înmormântate. Întrucât viața spirituală a comunităților din Bazinul Bârladului, pentru secolele V/VI-VII, nu include dovezi ale practicării incinerației, am optat să preluăm aceste informații din descoperirile aflate în restul Moldovei, un spațiu adiacent celui în cauză. Ritualul era simplu, constând în depuneri de resturi incinerate direct în gropi, circulare sau ovale în plan, adânci de 0,15-0,50 m. Alături de oase, s-au găsit cărbuni de lemn și fragmente ceramice, nearse secundar, fapt ce indică depunerea lor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
gropi simple sau în urne), fapt menținut până în secolul al IX-lea. În unele cazuri (cimitirul de la Sărata-Monteoru, Buzău), a fost acceptată ipoteza că defuncții, însoțiți de piese cu caracter creștin, erau înmormântați și de rude păgâne, iar ritul și ritualul înhumării a fost practicat, cu mici excepții (Roman-Cartierul N. Bălcescu, Neamț; Târgșor - Prahova), doar de autohtonii creștini. Cu alte cuvinte, majoritatea mormintelor de înhumație din Bazinul Bârladului sau din afara lui pot aparține unor autohtoni creștinați, care își însușiseră o parte
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din Bazinul Bârladului sau din afara lui pot aparține unor autohtoni creștinați, care își însușiseră o parte din principiile civilizației romano-bizantine, prin relațiile directe cu romanitatea din această parte a Europei. În această perioadă, multe dintre problemele referitoare la ritul și ritualul de înmormântare al localnicilor sunt strâns legate atât de etapa anterioară (menținând o oarecare continuitate a practicilor religioase), dar, mai ales, de cea ulterioară, când se definitivează etnogeneza românească, iar numeroasele transformări de ordin etno-demografic, social-economic și cultural au generat
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a vasului-borcan. Pe parcursul acestor etape, dar și mai târziu, elementele de tip slav se pierd în masa culturii autohtone, fie prin plecarea noilor veniți ori datorită asimilării enclavelor rămase și a însușirii ocupațiilor și modului de viață sedentar. Ritul și ritualul funerar trece prin faze similare, marcate de preponderența ritului înhumării, dar și de influența obiceiurilor funerare ale slavilor, al căror unic rit de înmormântare era incinerația. De regulă, inventarul este sărăcăcios, constând în obiecte vestimentare romano-bizantine (catarame, fibule), care dispar
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de către fiecare persoană în parte și, implicit, acceptarea și comportarea ca atare a indivizilor. Descoperirile funerare din Bazinul Bârladului, dar mai ales din întreg teritoriul Moldovei au permis observarea răspândirii creștinismului la comunitățile locale, aspect relevat de analiza ritului și ritualului funerar. Totodată, spre deosebire de jumătatea primului mileniu, se remarcă o creștere a numărului mormintelor cu defuncți creștini, îndeosebi pentru intervalul X-XI. În aria bazinului, lipsa unor cercetări sistematice nu conving pe deplin, însă, pentru restul teritoriului est-carpatic și chiar mai departe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sunt susținute arheologic. Similar ultimului spațiu amintit și în cel carpato-danubian, s-a observat o coabitare a localnicilor cu noii veniți și, implicit, acest efect s-a oglindit în obiceiurile funerare, varietatea lor fiind argumentul principal. 2.1. Rituri și ritualuri funerare Pentru secolele VIII-IX, numărul descoperirilor funerare din Bazinul Bârladului este redus, fiind identic celui din etapa precedentă, când s-au găsit două morminte izolate (posibile părți ale unor cimitire). De această dată, vestigiile s-au descoperit în apropierea Haltei
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Muntenia ori Transilvania, unde vestigiile funerare au fost mai ușor identificate și cercetate. Informațiile provenite din analiza descoperirilor funerare au confirmat ideea că viața spirituală locală se afla în strânsă legătură cu fenomenul răspândirii creștinismului și al adoptării ritului și ritualului creștin de înmormântare, de către populația autohtonă. Descoperite întâmplător, urnele din cele două situri funerare de la C.F.R. Dodești (o singură urnă) și Vinețești-Cordeni (fragmente de la trei sau patru urne) au trăsături similare în privința pastei, a modului de prelucrare și mai ales
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
unele obiecte de uz casnic. Pozițiile și orientările defuncților indică, alături de conținutul inventarului, caracterul creștin al celor înhumați. Însă, cercetările nefinalizate nu au permis autorilor să determine proporția locuitorilor din această comunitate, care adoptaseră religia creștină. Asemănările de rit și ritual cu unele cimitire de înhumație, descoperite în restul teritoriului românesc, precum cel de la Obârșia-Olt, au indicat datarea în intervalul de timp al secolelor VIII-IX a necropolei de la Stoicani-Galați și au atribuit-o etnic populației autohtone. Dovezile arheologice descrise denotă acceptarea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și aplicarea practicilor funerare în viața comunităților creștinate. Pe parcursul capitolelor destinate vieții spirituale s-au remarcat schimbări petrecute în cadrul comunităților umane din Bazinul Bârladului, după răspândirea creștinismului, și s-a observat menținerea ambelor rituri de înmormântare, cu mici diferențe în privința ritualului, reflectate în componența inventarelor funerare și a însemnătății pieselor, unele având decoruri cu simboluri religioase (îndeosebi crucea). Se observă că în veacurile VI-IX, pe ceramica din așezări s-au descoperit ornamente cu semne religioase (cruci incizate), iar pe unele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în lunca inundabilă a Bârladului (Banca) ori pe valea Bârladului (Bârlad-Parc și Bârlad-Moara lui Chicoș). Numărul mare al descoperirile funerare, din această etapă, față de perioadele anterioare și implicit al obiectelor din inventare, permite o analiză detaliată asupra evoluției ritului și ritualului funerar din această zonă a Moldovei. Chiar și așa, rămâne o disproporție numerică între așezările și cimitirele secolelor X-XI. 2.2. Rituri și ritualuri funerare În veacurile VIII-IX, cele două rituri funerare erau practicate deopotrivă în Moldova, însă pentru zona
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
perioadele anterioare și implicit al obiectelor din inventare, permite o analiză detaliată asupra evoluției ritului și ritualului funerar din această zonă a Moldovei. Chiar și așa, rămâne o disproporție numerică între așezările și cimitirele secolelor X-XI. 2.2. Rituri și ritualuri funerare În veacurile VIII-IX, cele două rituri funerare erau practicate deopotrivă în Moldova, însă pentru zona bazinului a fost semnalată doar incinerația, la Vinețești-Cordeni și C.F.R. Dodești (Vaslui), nedovedindu-se prezența unui biritualism religios. Pentru secolele IX-X survin transformări importante
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]