3,799 matches
-
Jean îl consideră prieten, zise Thérèse. — Credeai prost. Cine-l cunoaște cu adevărat nu poate să-i fie prieten. Din copilărie era o haimana mică și fără suflet. N-avea pic de curaj. Îi era frică și de fete, zise Roche și începu să râdă. În mine avea încredere. M-a considerat prieten până am avut accidentul. După aceea nu mă putea suferi pentru că mă făcusem la fel de deștept ca el. Când zaci în pat câteva luni, ori te faci deștept, ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
de la moara din Brinac... Când te gândești câte lucruri putem uita! E formidabil! Oare ăsta să fi fost portretul pe care-l desenase cu atâta stângăcie pe tapet? Nu-și mai amintea, și totuși, odinioară... — Se prăpădea după ea, continuă Roche, dar n-avea curaj să-i spună. Avea vreo paișpe-cinșpe ani atunci. Un laș fără pereche! — Și atunci, cei din sat de ce au o părere bună despre el? — Ba n-au chiar deloc, răspunse Roche. Numai că nu cred toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
Se prăpădea după ea, continuă Roche, dar n-avea curaj să-i spună. Avea vreo paișpe-cinșpe ani atunci. Un laș fără pereche! — Și atunci, cei din sat de ce au o părere bună despre el? — Ba n-au chiar deloc, răspunse Roche. Numai că nu cred toată istoria asta pe care le-ai înșirat-o tu. Nu cred că cineva e în stare să-și dea viața pentru bani, ca fratele tău. Ei zic că în povestea asta trebuie să fie amestecați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
ei, că le era frică, dar și-au pus copiii. Nu e tocmai plăcut... —Oamenii de prin părțile locului sunt bănuitori. Dacă vine cineva de la Paris, nu înseamnă neapărat că e colaboraționist. —Trebuia să vii să-mi spui mie, zise Roche. Fata se întoarse spre Charlot: — Nici măcar nu ne trecea prin gând că pe-aici locuiește așa un om de vază, ce zici? Roche atinse căluțul cu biciul și căruța o luă din loc; de la depărtare, se văzu brațul retezat al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
cineva de la Paris, nu înseamnă neapărat că e colaboraționist. —Trebuia să vii să-mi spui mie, zise Roche. Fata se întoarse spre Charlot: — Nici măcar nu ne trecea prin gând că pe-aici locuiește așa un om de vază, ce zici? Roche atinse căluțul cu biciul și căruța o luă din loc; de la depărtare, se văzu brațul retezat al lui Roche, ca un ciomag de lemn, ascuns în mâneca întoarsă și cusută deasupra cotului. — Acum ți-ai mai făcut un dușman, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
se întoarse spre Charlot: — Nici măcar nu ne trecea prin gând că pe-aici locuiește așa un om de vază, ce zici? Roche atinse căluțul cu biciul și căruța o luă din loc; de la depărtare, se văzu brațul retezat al lui Roche, ca un ciomag de lemn, ascuns în mâneca întoarsă și cusută deasupra cotului. — Acum ți-ai mai făcut un dușman, o dojeni Charlot blând. Nu-i un om rău, zise fata privind atât de insistent în urma căruței încât Charlot simți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
apariția în orice moment și să pretindă ceea ce i se cuvenea pe drept. Cărui fapt i se datora această schimbare Charlot nu avea de unde să știe, dar o puse pe seama întâlnirii de pe drumul spre Brinac. Poate că felul în care Roche îl ponegrise pe Chavel îi dăduse ei un strop de încredere, îi arătase că există cel puțin un om în St Jean care ar fi dispus să fie de partea ei, împotriva lui Chavel. Atunci n-ar fi rău să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
avocat ar fi în stare să plângă? El întinse mâna și-i atinse brațul. Cred că ar arăta-o în felul ăsta... și în clipa aceea clopoțelul de la intrare începu să sune și să se zbată pe tija sa metalică. —Roche? întrebă el mirat. Ce să caute el la ora asta? — Iar pentru cerșetori e cam târziu. Poate că o fi venit, în sfârșit, el, șopti ea. Se auzi din nou vibrația firului lung de oțel înainte să sune clopoțelul. —Du
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
Paris, vreun prostănac de nivelul ei social care-i împărtășea experiența de gamin trăit pe străzile din Menilmontant. —Cu cine? De unde să știu? răspunse ea pe un ton glumeț. Nu-i așa că pe-aici nu prea am ce alege? Cu Roche, eroul fără un braț. Nu prea-mi place ideea de a mă mărita cu o bucată de bărbat. Mai ești și dumneata, desigur... Charlot simți că i s-au uscat buzele. Era absurd să-l stăpânească asemenea emoții în momentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
Da. — În partea dreaptă, mai spre vârful dealului se vede un om la lucru. —Și ce-i cu asta? Tu n-ai cum să vezi de la distanța asta, dar eu îl cunosc. E un fermier de pe-aici, îl cheamă Roche și este conducătorul rezistenței din St Jean. —Și? — Ce-ar fi dacă m-aș duce acum la el și i-aș spune că la conacul din vale se găsește Carosse care, pe deasupra, mai e și ucigașul numitului Toupard? Pentru o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
braț pe Charlot și îl îndemnă cu blândețe să pornească spre casă. Pe drum, Charlot întoarse o dată capul spre silueta de pe deal: își aminti de vremurile când nu erau dușmani, înainte ca nenorocirea să-i otrăvească sufletul și vorbele lui Roche... Silueta minusculă se întoarse cu spatele și porni de-a lungul parcelei împingând plugul. Dacă Chavel ăsta chiar se îndreaptă încoace, zise Carosse strângându-l ușor de braț pe Charlot, atunci o să-i ținem piept noi doi. Iar în cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
N-o să vină, spuse Carosse nesigur. Dacă n-o să vină, am alte căi de a dovedi cine sunt. Cine e prietenul dumitale? întrebă Thérèse, iar el observă că ea spusese „prietenul dumitale“ ca și cum ar fi fost pe jumătate convinsă. —Fermierul Roche, șeful rezistenței din zonă. — Dar el te-a văzut deja, atunci, pe drumul spre Brinac, își aminti fata. Nu s-a uitat cu atenție la mine. M-am și schimbat mult, Mademoiselle. Luă din nou lanterna, se așeză în pragul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
oră matinală, sudoarea i se prelingea pe frunte ca picăturile de mercur. — Cu siguranță n-a luat-o spre St Jean, ci în direcție opusă. Du-te în sat și cheamă pe cineva în ajutor, du-te la preot. Și Roche ți-ar putea fi de folos. Nu uita că numele lui adevărat e Carosse, e actor. — Cred că ești rănit, spuse fata. —Ba nu, m-a atins doar glonțul care a ricoșat din perete. E o nimica toată. Mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
Aveau și ele biciclete și Îi Întovărășeau, pe el și pe MacAlpine, În expedițiile de explorare a drumurilor plate, nepavate ale comitatului. Deplângându-le accentul neglijent, american, Își asumă sarcina de a le corecta. O dată le auzi imitându-l - „Nu roche, Edith, ci ro-chi-e“, „Nu mda, ci da“ - și chicotind Împreună până la lacrimi. În prezența lui, Însă, se prefăceau afectate de critici - „Vai, vere Henry, cât ești de nendurător!“, „Ne-În-durător, Rosina“ - și resimțea o oarecare plăcere subtilă În a le admonesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
cinci-șase decenii), cum se produce „mărirea și decăderea” unei clase, dramatica sa metamorfoză, ne pot fi de folos câteva studii sintetice, semnate cu precădere de istorici. Între ele, lucrările lui A. de Toqueville, E. Le Roy Ladurie, Norbert Elias, Daniel Roche, J.-P. Labatut, Pierre Serna 2. La Întrebarea câtuși de puțin retorică: „Ce este nobilimea la capătul Epocii Luminilor?”, Pierre Serna răspunde elocvent: „Un grup foarte eterogen, foarte diversificat, străbătut de opoziții interne, dar care găsește În dezbaterea Luminilor o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
bată Prin frunza de tei uscată, Scuturînd-o, risipind-o, De ți s-o urî privind-o. 126 {EminescuOpVI 127} MÎNDRO, MÎNDRO Mândro, mândro, vrei nu vrei Un inel și doi cercei, Dă-mi să-ți sărut ochii tăi; De vrei roche de mireasă Cingătoare de mătase, Părul să-ți încurc mă lasă; De beteală o cunună Vrei pe fruntea ta cea jună, Dă-mi o gură, numai una! Iar de vrei un bărbățel Să-l iubești, să crezi în el, Nu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ce L-am iubit. L-am iubit un an ș-o vară Inima-mi sloboade pară. Frunză verde de la vie, Așa mi se cade mie Dacă m-am potrivit ție. 147 Hai, Marie -n deal la Șmil Să-ți fac roche de mușlin; Hai, Marie-n deal la pod Să-ți fac roche și capot; Hai, Marie -n deal la vie Să-ți fac roche de cutnie; Hai, Marie -n deal la coastă Să-ți fac roche de mătasă; Hai, Marie
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Inima-mi sloboade pară. Frunză verde de la vie, Așa mi se cade mie Dacă m-am potrivit ție. 147 Hai, Marie -n deal la Șmil Să-ți fac roche de mușlin; Hai, Marie-n deal la pod Să-ți fac roche și capot; Hai, Marie -n deal la vie Să-ți fac roche de cutnie; Hai, Marie -n deal la coastă Să-ți fac roche de mătasă; Hai, Marie -n deal la iaz Să-ți fac roche de atlaz; Hai, Marie
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mie Dacă m-am potrivit ție. 147 Hai, Marie -n deal la Șmil Să-ți fac roche de mușlin; Hai, Marie-n deal la pod Să-ți fac roche și capot; Hai, Marie -n deal la vie Să-ți fac roche de cutnie; Hai, Marie -n deal la coastă Să-ți fac roche de mătasă; Hai, Marie -n deal la iaz Să-ți fac roche de atlaz; Hai, Marie -n cafenea Cu capot de catifea. 148 Lună, lună, stea frumoasă și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Șmil Să-ți fac roche de mușlin; Hai, Marie-n deal la pod Să-ți fac roche și capot; Hai, Marie -n deal la vie Să-ți fac roche de cutnie; Hai, Marie -n deal la coastă Să-ți fac roche de mătasă; Hai, Marie -n deal la iaz Să-ți fac roche de atlaz; Hai, Marie -n cafenea Cu capot de catifea. 148 Lună, lună, stea frumoasă și plăcută tuturor, Mai ales acelor cari zac și ard în foc de
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
pod Să-ți fac roche și capot; Hai, Marie -n deal la vie Să-ți fac roche de cutnie; Hai, Marie -n deal la coastă Să-ți fac roche de mătasă; Hai, Marie -n deal la iaz Să-ți fac roche de atlaz; Hai, Marie -n cafenea Cu capot de catifea. 148 Lună, lună, stea frumoasă și plăcută tuturor, Mai ales acelor cari zac și ard în foc de dor, Ai văzut tu vreodată, unde este draga mea, Unde s-a
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ștergătoarele, porni iarăși motorul. — Mulți sunt catolici, aici, mai zise el. Dar lucrurile se schimbă. Irlanda se modernizează. Mai multe Întreprinderi cu tehnologie de vârf s-au instalat aici profitând de reducerile de taxe și de impozite - avem În regiune Roche și Lilly. Și, bineînțeles, Microsoft: toți tinerii din zonă visează să lucreze la Microsoft. Oamenii se duc mai puțin la biserică, libertatea sexuală e mai mare decât acum câțiva ani, sunt tot mai multe discoteci și antidepresive. Mă rog, scenariul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
din Târgul Făinii și încă „puțin dărîmată”. Păi una-i să muncești din greu din primăvară până în toamnă în vie și alta-i să stai la tejghea, unde să vinzi vin, rachiu sau alte cele... Uite că și părintele Fidele Rochi, prefectul catolicilor din Moldova, cumpără vii. Vânzătorul întocmește zapisul la 24 septembrie 1790, în care spune: „Am vîndut sfinții sale patru pogoani și trei fîrte de vii lucrătoare i cu livadă din vale și din deal i cu casă șidrilită
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Principatelor. Papa ceruse Franței să împiedice dobândirea de către Rusia, prin tratatul de pace, a protecției asupra religiei ortodoxe din statele otomane. Francezii, cunoscători ai afacerilor orientale, descopereau importanța economică și politică a Principatelor. Doi dintre ei, Pierre Nagny și De la Roche, se ofereau în mai și, respectiv, iulie 1774, pentru postul de consul la Iași, motivând însemnătatea înființării consulatului francez. Presiunea cea mai puternică o exercitau, desigur, mediatorii, îndeosebi Austria. Saint-Priest pretindea să știe, în ianuarie 1774, că prințul Kaunitz negocia
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și Chateaubriand. La fel se întîmplă și în versul 5, unde " Aici fluviul își toarce apele sale line" este în final înlocuit cu " Aici urlă fluviul cu apele sale învolburate". 3. M. Foucault, 1966; Cl. Abastado, 1977; G. Delfau, A. Roche, 1977; J. Dubois, 1978; A. Viala, 1985. 4. "Romanul este forma literară care reflectă cel mai bine această reorientare individualistă și novatoare. Formele literare precedente reflectaseră tendința generală a curentelor lor care confereau conformității uzajului tradițional valoare de adevăr: subiectul
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]