10,383 matches
-
b) Promovabilitatea la examenul de capacitate indică gradul în care școlile dispun de resurse ca să pregătească elevii pentru forme superioare de școlarizare. Dacă pentru întregul mediu rural promovabilitatea la capacitate este de 68%, în cazul celor 63 de școli predominant roma care au răspuns la această întrebare (123 de școli nu au răspuns), promovabilitatea la examenul de capacitate este de numai 44,55% și indică o situație critică în ceea ce privește resursele acestor școli de a pregăti elevii pentru forme superioare de școlarizare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
școli nu au răspuns), promovabilitatea la examenul de capacitate este de numai 44,55% și indică o situație critică în ceea ce privește resursele acestor școli de a pregăti elevii pentru forme superioare de școlarizare: mai mult de jumătate din elevii școlilor predominant roma care se prezintă la examen nu reușesc să depășească acest prag. c) Rata repetenției este un indicator care se referă la perioada 1995-1998 și ia în considerare ciclurile primar și secundar de învățământ. Deși evaluarea elevilor care conduce la situația
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ciclurile primar și secundar de învățământ. Deși evaluarea elevilor care conduce la situația de repetenție este înalt fluctuantă, în funcție de așteptările și percepțiile profesorilor, acest indicator poate fi considerat o aproximare a cunoștințelor dobândite de elevi. Creșterea ponderii numărului de elevi romi în școală se asociază cu o creștere a ratei repetenției. Astfel, în școlile predominant roma rata repetenției atinge valoarea de 11,27%, fiind de aproape trei ori mai ridicată decât în cazul întregului sistem de învățământ (3,9%). Interesul pentru
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
este înalt fluctuantă, în funcție de așteptările și percepțiile profesorilor, acest indicator poate fi considerat o aproximare a cunoștințelor dobândite de elevi. Creșterea ponderii numărului de elevi romi în școală se asociază cu o creștere a ratei repetenției. Astfel, în școlile predominant roma rata repetenției atinge valoarea de 11,27%, fiind de aproape trei ori mai ridicată decât în cazul întregului sistem de învățământ (3,9%). Interesul pentru acest indicator este dat și de faptul că repetenția succesivă (trei ani la rând) conduce
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sistem de învățământ (3,9%). Interesul pentru acest indicator este dat și de faptul că repetenția succesivă (trei ani la rând) conduce la ieșirea elevilor din procesul de învățământ. Cu alte cuvinte, o rată a repetenției ridicată în școlile predominant roma conduce într-o măsură mai mare la părăsirea școlii din cauza depășirii vârstei legale care permite școlarizarea în ciclurile primar și gimnazial de învățământ. d) Dacă mediul rural, în ansamblul său, este privit ca un mediu care nu stimulează performanța școlară
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în ansamblul său, este privit ca un mediu care nu stimulează performanța școlară, având o rată a participării la concursuri de doar 10%, școlile cu romi din rural au o situație și mai slabă la acest indicator. În școlile predominant roma rata participării la concursuri este de 1,7%, ceea ce înseamnă că este de aproape șase ori mai scăzută comparativ cu ansamblul sistemului. În alți termeni, dacă pe ansamblul școlilor rurale participă la concursuri și olimpiade școlare un elev din zece
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
este de 1,7%, ceea ce înseamnă că este de aproape șase ori mai scăzută comparativ cu ansamblul sistemului. În alți termeni, dacă pe ansamblul școlilor rurale participă la concursuri și olimpiade școlare un elev din zece, în cazul școlilor predominant roma participă doar un elev din 60. Indicatorul „gradul de aglomerare a claselor” ne relevă faptul că școlile cu un procent ridicat de elevi romi sunt supraaglomerate. Am calculat acest indicator plecând de la normele pentru construcții școlare existente în România. Cu
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
școlilor rurale participă la concursuri și olimpiade școlare un elev din zece, în cazul școlilor predominant roma participă doar un elev din 60. Indicatorul „gradul de aglomerare a claselor” ne relevă faptul că școlile cu un procent ridicat de elevi romi sunt supraaglomerate. Am calculat acest indicator plecând de la normele pentru construcții școlare existente în România. Cu cât crește ponderea romilor în școală cu atât este mai probabil ca aceștia să învețe în clase supraaglomerate. Astfel, în cazul școlilor I-IV
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
elev din 60. Indicatorul „gradul de aglomerare a claselor” ne relevă faptul că școlile cu un procent ridicat de elevi romi sunt supraaglomerate. Am calculat acest indicator plecând de la normele pentru construcții școlare existente în România. Cu cât crește ponderea romilor în școală cu atât este mai probabil ca aceștia să învețe în clase supraaglomerate. Astfel, în cazul școlilor I-IV predominant roma, procentul școlilor supraaglomerate este de peste trei ori mai mare comparativ cu situația la nivelul întregului sistem, iar în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
supraaglomerate. Am calculat acest indicator plecând de la normele pentru construcții școlare existente în România. Cu cât crește ponderea romilor în școală cu atât este mai probabil ca aceștia să învețe în clase supraaglomerate. Astfel, în cazul școlilor I-IV predominant roma, procentul școlilor supraaglomerate este de peste trei ori mai mare comparativ cu situația la nivelul întregului sistem, iar în cazul școlilor I-VIII, de peste nouă ori mai mare. Lipsa bibliotecii din școală este cu atât mai probabilă cu cât școala are
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ori mai mare comparativ cu situația la nivelul întregului sistem, iar în cazul școlilor I-VIII, de peste nouă ori mai mare. Lipsa bibliotecii din școală este cu atât mai probabilă cu cât școala are o pondere mai ridicată de elevi romi. Astfel, în cazul școlilor majoritar roma, biblioteca lipsește în aproape două treimi din cazuri, iar în cazul școlilor predominant roma această facilitate lipsește în aproape trei sferturi din cazuri. Ponderea unităților de învățământ ce au un deficit de personal didactic
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la nivelul întregului sistem, iar în cazul școlilor I-VIII, de peste nouă ori mai mare. Lipsa bibliotecii din școală este cu atât mai probabilă cu cât școala are o pondere mai ridicată de elevi romi. Astfel, în cazul școlilor majoritar roma, biblioteca lipsește în aproape două treimi din cazuri, iar în cazul școlilor predominant roma această facilitate lipsește în aproape trei sferturi din cazuri. Ponderea unităților de învățământ ce au un deficit de personal didactic calificat este un indicator în care
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mare. Lipsa bibliotecii din școală este cu atât mai probabilă cu cât școala are o pondere mai ridicată de elevi romi. Astfel, în cazul școlilor majoritar roma, biblioteca lipsește în aproape două treimi din cazuri, iar în cazul școlilor predominant roma această facilitate lipsește în aproape trei sferturi din cazuri. Ponderea unităților de învățământ ce au un deficit de personal didactic calificat este un indicator în care am inclus toate unitățile de învățământ, indiferent de nivel, ce semnalează prezența personalului necalificat
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
un indicator în care am inclus toate unitățile de învățământ, indiferent de nivel, ce semnalează prezența personalului necalificat în școală (cel puțin un cadru necalificat). Există diferențe importante între școlile cu romi și ansamblul sistemului, în funcție de ponderea numărului de elevi romi în școala. Diferențele cele mai mari dintre școlile cu romi și ansamblul sistemului apar în cazul ciclului primar (școli I-IV). Școlile predominant roma semnalează prezența necalificării într-un procent aproape dublu (83,5%) comparativ cu ansamblul școlilor rurale (43
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
necalificat). Există diferențe importante între școlile cu romi și ansamblul sistemului, în funcție de ponderea numărului de elevi romi în școala. Diferențele cele mai mari dintre școlile cu romi și ansamblul sistemului apar în cazul ciclului primar (școli I-IV). Școlile predominant roma semnalează prezența necalificării într-un procent aproape dublu (83,5%) comparativ cu ansamblul școlilor rurale (43,5%). Există un evident pattern de asociere între ponderea elevilor romi în școală și intensitatea necalificării. Astfel, în cazul categoriei „50-75% personal necalificat”, ponderea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și ansamblul sistemului apar în cazul ciclului primar (școli I-IV). Școlile predominant roma semnalează prezența necalificării într-un procent aproape dublu (83,5%) comparativ cu ansamblul școlilor rurale (43,5%). Există un evident pattern de asociere între ponderea elevilor romi în școală și intensitatea necalificării. Astfel, în cazul categoriei „50-75% personal necalificat”, ponderea școlilor majoritar roma este de peste trei ori mai mare comparativ cu sistemul, iar a școlilor predominant roma de peste cinci ori mai mare. În cazul categoriei „peste 75
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
necalificării într-un procent aproape dublu (83,5%) comparativ cu ansamblul școlilor rurale (43,5%). Există un evident pattern de asociere între ponderea elevilor romi în școală și intensitatea necalificării. Astfel, în cazul categoriei „50-75% personal necalificat”, ponderea școlilor majoritar roma este de peste trei ori mai mare comparativ cu sistemul, iar a școlilor predominant roma de peste cinci ori mai mare. În cazul categoriei „peste 75% personal necalificat”, ponderea școlilor majoritar roma este de peste patru ori mai mare comparativ cu sistemul, iar
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
5%). Există un evident pattern de asociere între ponderea elevilor romi în școală și intensitatea necalificării. Astfel, în cazul categoriei „50-75% personal necalificat”, ponderea școlilor majoritar roma este de peste trei ori mai mare comparativ cu sistemul, iar a școlilor predominant roma de peste cinci ori mai mare. În cazul categoriei „peste 75% personal necalificat”, ponderea școlilor majoritar roma este de peste patru ori mai mare comparativ cu sistemul, iar a școlilor predominant roma de peste zece ori mai mare. În cazul școlilor predominant roma
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Astfel, în cazul categoriei „50-75% personal necalificat”, ponderea școlilor majoritar roma este de peste trei ori mai mare comparativ cu sistemul, iar a școlilor predominant roma de peste cinci ori mai mare. În cazul categoriei „peste 75% personal necalificat”, ponderea școlilor majoritar roma este de peste patru ori mai mare comparativ cu sistemul, iar a școlilor predominant roma de peste zece ori mai mare. În cazul școlilor predominant roma ponderea profesorilor necalificați este de aproape trei ori mai mare decât pe întreg sistemul, iar ponderea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ori mai mare comparativ cu sistemul, iar a școlilor predominant roma de peste cinci ori mai mare. În cazul categoriei „peste 75% personal necalificat”, ponderea școlilor majoritar roma este de peste patru ori mai mare comparativ cu sistemul, iar a școlilor predominant roma de peste zece ori mai mare. În cazul școlilor predominant roma ponderea profesorilor necalificați este de aproape trei ori mai mare decât pe întreg sistemul, iar ponderea învațătorilor necalificați e de aproape două ori și jumătate mai mare decât în cazul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
roma de peste cinci ori mai mare. În cazul categoriei „peste 75% personal necalificat”, ponderea școlilor majoritar roma este de peste patru ori mai mare comparativ cu sistemul, iar a școlilor predominant roma de peste zece ori mai mare. În cazul școlilor predominant roma ponderea profesorilor necalificați este de aproape trei ori mai mare decât pe întreg sistemul, iar ponderea învațătorilor necalificați e de aproape două ori și jumătate mai mare decât în cazul sistemului de învățământ rural în ansamblul său. În cazul școlilor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
profesorilor necalificați este de aproape trei ori mai mare decât pe întreg sistemul, iar ponderea învațătorilor necalificați e de aproape două ori și jumătate mai mare decât în cazul sistemului de învățământ rural în ansamblul său. În cazul școlilor predominant roma, ponderea unităților școlare ce se găsesc în situația în care majoritatea disciplinelor de studiu sunt predate de peste doi ani de profesori necalificați este de peste 2,5 ori mai mare decât pentru sistem în ansamblul său. Ponderea grădinițelor majoritar și predominant
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ponderea unităților școlare ce se găsesc în situația în care majoritatea disciplinelor de studiu sunt predate de peste doi ani de profesori necalificați este de peste 2,5 ori mai mare decât pentru sistem în ansamblul său. Ponderea grădinițelor majoritar și predominant roma cu personal fluctuant este de peste cinci ori mai ridicată comparativ cu ansamblul sistemului. Ponderea școlilor din învățământul primar și gimnazial cu personal fluctuant care au o majoritate de elevi romi sau în care predomină elevii romi este de trei ori
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru sistem în ansamblul său. Ponderea grădinițelor majoritar și predominant roma cu personal fluctuant este de peste cinci ori mai ridicată comparativ cu ansamblul sistemului. Ponderea școlilor din învățământul primar și gimnazial cu personal fluctuant care au o majoritate de elevi romi sau în care predomină elevii romi este de trei ori mai mare comparativ cu sistemul. Ponderea navetismului este de peste trei ori mai mare în cazul grădinițelor predominant roma comparativ cu grădinițele din ansamblul sistemului și de peste două ori mai mare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
grădinițelor majoritar și predominant roma cu personal fluctuant este de peste cinci ori mai ridicată comparativ cu ansamblul sistemului. Ponderea școlilor din învățământul primar și gimnazial cu personal fluctuant care au o majoritate de elevi romi sau în care predomină elevii romi este de trei ori mai mare comparativ cu sistemul. Ponderea navetismului este de peste trei ori mai mare în cazul grădinițelor predominant roma comparativ cu grădinițele din ansamblul sistemului și de peste două ori mai mare în cazul școlilor I-IV în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]