4,482 matches
-
așteptăm în pat, cu așternuturile gata încălzite...“ „O mie de așternuturi, câte unul în fiecare seară. Hmm!“ M-am trezit cu-o scatoalcă. „Adică eu nu-ți ajung?“ „Era o metaforă!“ Încă o scatoalcă. „Îți dau eu metafore să te saturi de ele! Toți bărbații, la fel: cum vă scăpăm din vedere, cum vă sare gândul la femei. Reviste, ziare, filme, povești: orice, numai să fie cu femei. Tu ești mai rău decât toți: nu ți-ajunge una, te gândești la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Drogurile sunt substanțe solide, lichide sau gazoase care odată absorbite în organism perturbă una sau mai multe funcții importante, de cele mai multe ori iremediabil și care influențează negativ starea de sănătate, sentimentele și percepția. Sunt sigură că toți s-au săturat să vadă copii care încep de la 10 ani să fumeze, să consume alcool sau droguri. Asta ar trebui să ne îngrijoreze. Pe zi ce trece sunt tot mai mulți adepți ai drogurilor, din păcate! Unii fac asta pentru a se
Lumea drogurilor, o lume fără culoare. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Lupu Ramona Iuliana, Popa Luminiţa Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1972]
-
mâncând pământul - uite-o cum mă privește acum! Să terminăm cu asta! Chiar că începusem să mă bucur... Și, mă rog, de unde știi că o înșel pe Nastasia Filippovna? Varia n-are decât să creadă ce vrea, eu m-am săturat! Ei bine, acum chiar m-am săturat! Ganea se înfierbânta de la un cuvânt la altul și pășea orbește prin cameră. Asemenea discuții atingeau imediat punctul nevralgic al tuturor membrilor familiei. — Am spus că, dacă o văd intrând aici, eu ies
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
acum! Să terminăm cu asta! Chiar că începusem să mă bucur... Și, mă rog, de unde știi că o înșel pe Nastasia Filippovna? Varia n-are decât să creadă ce vrea, eu m-am săturat! Ei bine, acum chiar m-am săturat! Ganea se înfierbânta de la un cuvânt la altul și pășea orbește prin cameră. Asemenea discuții atingeau imediat punctul nevralgic al tuturor membrilor familiei. — Am spus că, dacă o văd intrând aici, eu ies în clipa următoare și am să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
lui povestiri. (E locul să spunem: era un om foarte arătos, impunător, înalt, puțin încărunțit și destul de corpolent, cu obrajii moi, rumeni și cam pleoștiți, cu dantură falsă. Se îmbrăca bogat și elegant și purta lenjerie extraordinară. Nu te mai săturai privindu-i mâinile puhave, albe. Pe degetul arătător de la mâna dreaptă avea un inel scump cu briliant.) În timpul povestirii lui, Nastasia Filippovna își studia cu atenție danteluța de la volănașul mânecii și o ciupea cu două degete de la mâna stângă, astfel încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
din ce în ce mai mult. Furtuna părea într-adevăr că se apropie, dar încet. Începeau de-acum să se audă tunete îndepărtate. Se făcea zăpușeală... Cine știe de ce, așa cum îți revine uneori în memorie un motiv muzical agasant, prostesc, de care te-ai săturat până peste cap, și-l amintea acum întruna pe nepotul lui Lebedev, pe care îl văzuse mai înainte. Ciudat era că și-l amintea sub înfățișarea criminalului de care vorbise Lebedev, prezentându-i-l pe nepot. Da, citise recent despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
-i o josnicie, o josnicie! E un haos, o nerușinare cum nici nu se poate visa! Și chiar or fi mulți din ăștia?... Taci, Aglaia! Taci, Alexandra! Nu-i treaba voastră!... Nu te învârti pe lângă mine, Evgheni Pavlovici, m-am săturat de dumneata!... Deci tu, drăguțule, îi rogi să te ierte, reluă ea monologul, adresându-i-se prințului: „sunt vinovat, spui, că am îndrăznit să vă ofer capital“... iar tu, fanfaronule, mai ai curajul să râzi! se repezi ea deodată la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
pentru ca noi, „adăpându‑ne prin Duhul, (să primim și să) iubim pe Hristos”57, iar prin Hristos, pe Tatăl. Parafrazându‑l pe Sfântul Nicolae Cabasila, putem spune că, dacă ochiul a fost creat pentru a căuta lumina și a se sătura de ea, iar urechea pentru sunete și toate celelalte după rostul lor, atunci dorința sufletului se Împlinește numai când găsește pe Dumnezeu, căci așa este sortit sufletului să nu‑și afle Multipla revelare a iubirii lui Dumnezeu pentru noi 55
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
a avut milă și a ajutat pe cei obidiți, lipsiți, uitați și părăsiți, Binefăcătorul Care a tămăduit bolile și neputințele multora, le‑a arătat calea adevărului și a dreptății, a binelui și a virtuții, le‑a Înviat morți și a săturat mulțimile flămânde a fost arestat și osândit la moarte, răstignit Între doi făcători de rele. Lipsa de credință, de recunoștință și de milă a unui popor Îndărătnic, trădarea unui ucenic, lepădarea altuia, frica Apos‑ tolilor care au fugit temători din
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
propria biografie, de a-i izola și de a-i condamna să zică <<Eu>>, altfel spus, de a exista ca persoane distincte"78. Iată cum ne ciocnim, vrând-nevrând, de antropologia personalistă creștină a Părintelui Stăniloae. Or, omul postmodern s-a săturat de a fi persoană. Comunicarea pe internet este o non-comunicare, căci e un nesfârșit joc al mesajelor anonime, pur distractive. Iată de ce persoana (Je) a fost înlocuită ce Je-une, zice Finkielkraut, recurgând și el la un joc de cuvinte. Spre
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
3. Postmodernismul e antieuropean? Cum modelul postmodernismului românesc este cel de peste ocean, elitele vor acum o Europă care să semene tot mai mult cu America iar nu cu Europa. Se pare că homo postmodernus de pe malurile Dâmboviței s-a cam săturat de Europa după cum Sabin Gherman s-a săturat de România. Am semnalat aceste tendințe și în capitolele anterioare. Cert e că marile valori europene nu mai satisfac. Se crede că șanse există numai pentru o Europă americanizată, o Europă capabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
este cel de peste ocean, elitele vor acum o Europă care să semene tot mai mult cu America iar nu cu Europa. Se pare că homo postmodernus de pe malurile Dâmboviței s-a cam săturat de Europa după cum Sabin Gherman s-a săturat de România. Am semnalat aceste tendințe și în capitolele anterioare. Cert e că marile valori europene nu mai satisfac. Se crede că șanse există numai pentru o Europă americanizată, o Europă capabilă să se lepede de sine, de creștinismul ei
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
simțul artistic al ardelenilor de la mijlocul veacului al XIX-lea Îl oferă domul din Milano. Simion Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" Îl remarcă În 1854, În termeni entuziaști: „Beserecă ca domul din Milan nu vede omul nici În vis. Nu te mai saturi a te uita la ea”. Aprecierea e absolut surprinzătoare pentru Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" , fiind, de altfel, unica menționare a vreunui aspect artistic din Italia. Acaparat total de preocupările sale filologice de la acea dată, de militantismul național de acasă, de studiile
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
să „omoare” dovada vie și batjocoritoare a lașității lor. Meandre (1967) sau Politică plastică — De unde vii ? — De la gară ! — Ai condus pe cineva ? — Am privit cum pleacă trenurile... — Gelu, băiatul tău, ți-a lăsat o scrisoare... — Ce scrie ? — Că s- a săturat. Vrea să respire alt aer. — Și ? — Că pleacă. — Unde ? Dialogul se desfășoară în întunericul unei camere luminate doar de ecranul televizorului, între un bărbat și o femeie văzuți din spate, așezați pe fotolii. Acorduri „poetice” de pian ușor dezacordat. După
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Les chevaux, comme une fête perdue au fond de la mémoire...”. Secvența aceasta, de la începutul filmului Meandre, e cam cea mai inteligibilă și interpretabilă de către un cenzor al anilor ’60 : băiatului Gelu îi pute pe aici, prin România Socialistă, s- a săturat, vrea aer proaspăt, vrea să plece, și vedem un cal care sare peste obstacole, adică să treacă granița, spre Vest, asta vrea să spună tovarășul regizor Săucan, îndeamnă tinerii să plece din țară, în Franța. În rest, doar melodia formației
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
László. "Zilele emoționante până la lacrimi au fost întinate, de pildă, de șeful statului-major al diviziei noastre; atunci am auzit pentru prima oară un nyilașist autentic. De limba lui spurcată și de comportamentul său infatuat la adresa "ardelenilor dezordonați și rozalii" se săturase și guvernul - de pildă, el batjocorise un ministru de Interne cinstit, cu bun simț, un autentic patriot, pe Keresztes Fischer Ferenc, în fața ostașilor, care se "stricau de râs". L-a strigat: "Băiete Fischer!". Împotriva lui s-a inițiat o anchetă
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
veritabil trenoa" rostit de Hasan în capodopera lui Mesa Selimovic, Dervișul și moartea: "Trăim la o răscruce dintre lumi, la un hotar între popoare, în calea tuturor, veșnic vinovați în ochii cuiva. Deasupra noastră se sparg talazurile istoriei. Ne-am săturat de atâta silnicii și am prefăcut necazul în virtute: am ajuns nobili prin sfidare"9. Există însă și celălalt versant, de astă dată comportamental - consecință a stării lui între - într0 descriere acidă și, în același timp, simpatetică: "Moștenesc trândăveala din
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
tipizată). Chiar și pentru anticipate, termen care părea a trimite fără echivoc numai la plural, la alegerile anticipate, s-a construit un feminin singular, colocvial, anticipată 16: În plină iarnă și în Postul mare al Crăciunului, parlamentarii opoziției s-au săturat de muncă și vor să mai stea pe la casele lor pe gânduri, cum s-o pună de-o anticipată (Internet, 2006) Anticipata, mâine-i gata! (JN, 2005). Am înregistrat o formă de singular și în cazul curentului compensate 17: Adevărul
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
dictare textul: La masă Costel cu Vasilică vin la masă. Mama le spune: Masa e servită! Copiii stau pe scaune. Pe masă erau aperitive: pastramă, măsline, un castron cu salată. A urmat supa cu paste, apoi musacaua. Noi ne-am săturat! Vă mai servesc o savarină cu mult sirop. Acum ne este sete! Mama a scos o sticlă cu suc. Ce masă copioasă! 87. Transcrieți cuvintele: Simona, Saveta, Simion, Silvia, Sorin, Sonia, Suceava, Siret, Sinaia, Slavici, Slatina, Sulina. 28 88. Alcătuiți
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
dar nu trebuie să renunți. Dacă duci un copil bolnav la spital, dar el nu vrea să intre, ce faci, îl lași afară?" Radu a aflat despre afecțiunea lui când avea zece ani și jumătate, în vara lui 2009. Se săturase să tot audă de la ai lui că este un copil special, așa că a cerut detalii. După ce a aflat adevărul, întâi s-a întristat, apoi a fost mândru. Părinții îmi spuneau tot timpul că sunt special. Ce e cu specialul ăsta
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
Activități sportiv-recreative și de timp liber: paintball, mountain bike și escaladă. Conf. Univ. dr. Balint Gheorghe Editura PIM Iași 200 Cuvânt înainte Ne-am săturat de banale plimbări în parcuri, pe malul mării sau pe poteci de munte în timpul nostru liber - week-end-uri sau concedii! Cuvântul care acum caracterizează totul este EXTREM! Din ce in ce mai mulți oameni, indiferent de sex sau vârstă, vor să guste o doza mai
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
Ibidem, p. 443<footnote> Astfel trebuie înțelese cuvintele Mântuitorului: „Învățați-vă de la Mine, că sunt blând și smerit cu inima și veți găsi odihna sufletelor voastre” (Matei 11, 29). Fericiți cei ce flămânzesc și însetoșează de dreptate, că aceia vor sătura. (Matei 5, 6). Cei flămânzi și însetați de dreptate sunt toți cei ce doresc cu ardoare să înfăptuiască și să se înfăptuiască binele. Această dorință este tot atât de firească și continuă ca și foamea și setea trupească. Au dat dovadă de
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Maxențiu era păgubit numai de acele răutăți ce-l țineau încordat; cu care înbuiba necazul și părăsirea lui:”Pe cine să mai spioneze? De ce să se mai plângă? Și ce folos avea acum? Dar ce putea însemna acea comedie? Se săturase femeia și-l avârlea?... Era să-i aducă acum pe altul! Să aibă alte încercări; alte tulburări! Se deprinsese cu starea de lucruri. Sau poate căutau să scape complet de sub supravegherea lui? Chiar odinioară era să moară!...Ada numai reținea
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
Les enfants dans le village de conte, Ed. Nova Internațional, Pitești, 2004, pag. 29 Cristea Viorel 1947 1993 Pictor „Pictez pentru că-mi place foarte mult viața satului meu, sărbătorile lui, câmpia pe care o tot privesc și nu mă mai satur de frumusețea ei Pictez aproape zi de zi, și când termin un tablou stau și mă bucur câtă lumină poate aduce o priveliște din sat in casa mea.” Născut la 29 noiembrie 1947, în satul Ghilad, comuna Ciacova, jud. Timiș
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
ducându-ne cu gândul la originea lor, izvorâte din imagini, prinse din viața de toate zilele. Dându-ne tablouri pline de culoare și forme care presară printre flori un număr, un an, numindu-le flori la aniversare.” Nu te poți sătura privindu-le și încercând să ghicești ce îți mai transmite în afară de vasul cu flori. Fără îndoială și-a format un stil cu puternică amprentă personală detașându-se de colegii ei ...”(Marcel Chirnoagă) Tohăneanu Timotei Traian 1915 1998 Pictor Născut în
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]