20,441 matches
-
considerare, în mod obișnuit, două elemente, și anume faptele și ipotezele teoretice. Se constată totuși, remarcă Blaga, că cercetătorii nu acceptă orice fel de idei generale drept ipoteze științifice. Ei împărtășesc anumite reprezentări cu privire la condițiile pe care trebuie să le satisfacă acele idei pe care le socotesc demne de a fi supuse controlului faptelor. Asemenea reprezentări, susținea Blaga, au „o funcție imperativă” în sensul că ipotezele care nu se armonizează cu ele nu vor fi nici măcar luate în considerare de către cercetători
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
cei ce aparțin altor rase, religii, naționalități sau stări sociale, supraviețuirea valorilor care dau un sens vieții omenești nu ar fi fost, în genere, posibilă. Kant și teoreticienii utilitarismului au împărtășit supoziția că prima condiție pe care trebuie să o satisfacă o teorie a moralității demnă de atenție este cea a acordului cu intuiții care conferă substanță rațiunii morale comune. Incapacitatea unei filosofii morale de a da socoteală de reprezentările morale ale rațiunii sănătoase, de a contribui la clarificarea și întemeierea
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
să se contrazică pe ea însăși 26. Aceeași concluzie poate fi desprinsă din analiza maximei care ne prescrie să-l ajutăm pe cel care nu se poate ajuta singur. Orice om, ca ființă cu puteri limitate care trebuie să-și satisfacă anumite nevoi elementare, poate ajunge în situația de a fi dependent de ajutorul celorlalți. Ca ființe raționale nu putem dori fără contradicție o lege a naturii după care cel care nu se poate ajuta singur să nu poată spera să
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ce este dezgustul de viață, promisiunea, deosebirea dintre o ființă rațională și o ființă pur naturală sau de ce orice ființă rațională cu puteri finite poate ajunge oricând în situația de a avea nevoie de ajutorul altcuiva pentru a-și putea satisface nevoile elementare? Deosebirea dintre utilizarea imperativului categoric pentru evaluarea maximelor pornind, într-un caz de la precizarea semnificației conceptelor implicate, iar în al doilea caz de la examinarea consecințelor acceptării maximelor ca legi universale este, în acest sens, relativă. În demersul evaluării
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
se conduce în judecata ei practică după cerința „Acționează potrivit maximei pe care o poți gândi ca lege universală și pe care o poți voi ca lege universală” se pune întrebarea cum stabilește ea, în mod obișnuit, dacă maxima acțiunii satisface această cerință. Răspunsul pare neîndoielnic: reflectând dacă ea poate fi accepată ca lege universală. Supoziția că în viața comună omul rațional va accepta obligații și interdicții morale fără a examina consecințele adoptării ca legi universale a maximelor care le stau
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
în cazul interdicției de a ucide? Cum ar putea fi condamnată moral o minciună care apără viața și drepturile unei persoane sau a unei colectivități de amenințarea unei puteri criminale? Maxima de a minți în situații excepționale este universalizabilă. Ea satisface criteriul formal al moralității. S-a subliniat că cel care îl minte pe un răufăcător apără viața și demnitatea semenilor săi și, totodată, acționează în spiritul respectului față de propria sa demnitate, respingând încercarea răufăcătorului de a face din el o
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
continue pentru a trăi în acord cu acele convingeri care susțin filosofia sa morală, știa ce spune atunci când scria într-o notă de subsol a lucrării sale despre religie: „Nici un om căruia moralitatea nu-i este indiferentă nu poate fi satisfăcut de sine, fără a trăi chiar un sentiment de amară insatisfacție de sine, fiindcă este conștient de acele maxime care nu concordă cu legea morală din el”8. O observație convergentă cu alta, din Crp, observația că „legea morală umilește
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
al gândirii moderne, care continuă, dar și modifică, Vechiul Testament cartezian 21. Iar în introducerea amplei sale lucrări Istoria filosofiei contemporane, al cărei prim volum este consacrat lui Kant, Negulescu observa că există două tipuri de filosofie: o filosofie constructivă, care satisface în primul rând nevoia sufletească de a cunoaște absolutul și de a oferi o întemeiere teoretică valorilor pe care se sprijină tradițiile și instituțiile colectivităților, și o filosofie critică, care își propune, înainte de toate să determine condițiile de posibilitate, întinderea
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
grădinarii nu lucrează nimic în grădină. Capitolul 2 O grădină adaptată situație dumneavoastră Un bun principiu de plecare: plantați în funcție de necesități Poate fi tentant să vă lansați, dacă aveți posibilitatea, în aventura creării unei grădini de legume ca la țară, satisfăcând astfel nevoile întregii familii timp de un an și putând să faceți conserve... Totuși, pentru un celibatar care nu are de hrănit mai multe guri și care nu este obișnuit cu grădinăritul, acest vis este prea realist. Înainte de a vă
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
cu semănăturile „de-acasă”, trebuie să respectați mai multe condiții, adică lumină potrivită, temperatură convenabilă, un grad de umiditate ridicat și un pământ sănătos și ușor. Fără toate astea, chiar și cele mai bune semințe din lume nu vă vor satisface așteptările! Lumina: un aspect esențial În interiorul unei case, lumina este de cele mai multe ori insuficientă pentru răsaduri, deoarece intensitatea luminoasă este de zece până la o sută de ori mai scăzută decât în exterior. O instalație cu două până la patru tuburi fluorescente
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
-le unele de altele. Scopul este ca ele să dispună de spațiul necesar creșterii. În plus, răsădirea favorizează dezvoltarea rădăcinilor secundare, care asigură o mai bună susținere a plantei. Pământul folosit pentru răsădire trebuie îmbogățit cu materii nutritive pentru a satisface nevoile plantei. Puteți începe răsăditul din momentul în care răsadurile prezintă deja măcar două frunze. Dacă așteptați mai mult, rădăcinile riscă să se amestece între ele și va fi mai dificil să răsădiți fără să le stricați. Înainte de a răsădi
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
în timpul verii, fără a stropi însă și frunzele. Acoperirea cu paie a rădăcinilor va permite conservarea umidității. Napul Această legumă din familia cruciferelor este o legumă de iarnă prin excelență: ușor de cultivat în orice sol mai degrabă răcoros, îi satisface pe grădinarii începători... și pe oricine, de fapt. Înainte de a trece la cultivarea napilor, împrăștiați pe teren o cantitate substanțială de bălegar descompus. Pornind de la varietăți adaptate, puteți semăna napii la interior spre sfârșitul iernii, în luna februarie. Dacă nu
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
într-un timp și într-un loc unde eficacitatea era ultimul lucru dorit de șefi. Are cam un metru și optzeci și cinci și aproape nouăzeci de kilograme. Are păr negru, ochi căprui și expresia „destul de atrăgător” nu l-ar satisface deloc. Nu cred că arată ca un dur. Dar poate fi dur. Dacă aș fi avut vreodată posibilitatea să aleg un actor de cinema care să-l întrupeze așa cum îl văd eu, cred că m-aș fi gândit la Cary
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
povestirii, din criteriile plauzibilității și intensității emoționale după care se construiește întregul edificiu narativ. Hiperbola e frecvent aruncată la bătaie, ca modalitate de subliniere a vastității proiectului de însănătoșire morală. Citind corespondența lui Chandler, ești uimit cât de puțin îl satisface genul căruia a ajuns să-i consacre întreaga sa energie. Deși citește cu creionul în mână (sau tocmai de aceea!), arareori se întâmplă să-l încânte vreo carte. Erle Stanley Gardner îi e prieten prea apropiat, așa că sentimentele s-ar
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Or, acest aspect intră în directă coliziune cu orizontul fatalmente limitat al destinatarilor de primă instanță ai literaturii polițiste. E posibil ca o minoritate să fi căutat și satisfacții estetice în povestea elucidării unui mister. Majoritatea, însă, erau pe deplin satisfăcuți cu derularea mărgelelor lucitoare ale jocului, ale înscenării și exhibării pline de mândrie a soluției. Contradicția - și drama - fundamentală a textelor teoretice ale lui Raymond Chandler (și, probabil, o dramă a scrisului său în general) provine din faptul că a
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
ascundă nimic din ceea ce știe el însuși. Singurul pericol în acest proces de administrare a adevărului e să desfizi atât inteligența, cât și bunul-gust. Nimic mai dificil, într-adevăr, decât să oferi explicații raționale: Dacă spui destul pentru a-l satisface pe cititorul prost, vei fi spus destul și cât să-l înfurii pe cel inteligent, dar asta nu face decât să atragă atenția asupra dilemei esențiale a scriitorului de romane polițiste - și anume faptul că acest gen de roman trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
pună la bătaie întregul, vastul arsenal de farmec. Sexualitatea hipertrofică, bolnavă, animalică a surorii mai mici nu e radical diferită de aceea insinuantă, calculată, primejdioasă a surorii mai mari. Ambele progenituri ale generalului par să trăiască doar pentru a-și satisface, rapid și fără rezistență, capriciile. Protejate de banii tatălui, ele ies la atac ca din spatele unor metereze lubrice de cinism și aroganță. Văzându-se respinse, renunță fulgerător la aerul de superioritate și proferează inimaginabile injurii, neezitând să-i aplice „vinovatului
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
cazului prin descoperirea unei fotografii care surprinde momentul căderii fatale pe geam a lui Horace Bright - provine din opțiunea pentru o soluție de tip „Hercule Poirot”. Oricât de îngăduitori am fi cu autorul, un astfel de deznodământ nu poate să satisfacă pretențiile cititorului care așteaptă de la un autor de un asemenea calibru ceva mai mult decât o soluție de nivel rebusistic. În aceeași ordine de idei, e posibil ca dezinteresul lui Chandler pentru amorsarea unei intrigi strâns argumentate să fie determinat
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
restrâns (e vorba, practic, de ultimele două capitole), ne readuce în lumea romanului detectivistic. Rotunjit spectaculos, adunând în același plan episoade disparate, întâmplări și personaje ce păreau să aparțină unor universuri distincte, Chandler propune o soluție care l-ar fi satisfăcut pe oricare dintre maeștrii povestirii polițiste britanice. În același timp, scriitorul stabilește cu cititorul său constant o sumă de dialoguri intratextuale, dintre care - enigmatic și spectaculos - e jocul celor cinci mii de dolari primiți de Marlowe de la Betty Mayfield. Este
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
patru labe, cu mâinile la spate, și să se folosească doar de gură, ba uneori să și guițe ca porcii. Scoaterea „la program” (adică la toaletă) se făcea în grabă maximă o dată pe zi, iar cine nu apuca să își satisfacă necesitățile firești era nevoit să folosească mai târziu, în celulă, gamelele din care mânca, fără să aibă dreptul de a le arunca ori de a le spăla, astfel că unii deținuți își îngurgitau fecalele de bunăvoie, pentru a putea primi
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
aveau libertate de mișcare ori de discuții nici măcar în interiorul celulei, ci erau obligați să stea la marginea patului; ieșirea la baie era făcută în grabă și sub loviturile gardienilor, fiecare deținut având mai puțin de un minut pentru a-și satisface necesitățile firești și a se spăla. Cum mulți nu ajungeau la rând, erau constrânși să își facă nevoile în gamelele din care mâncau, întrucât în celulă exista doar o tinetă de 20 de litri pentru urină 1. De asemenea, erau
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
adecvate diferențelor individuale ale copilului, intereselor lui particulare; nevoia de a trăi într-o comunitate stabilă, de a beneficia de sprijinul și cultura acesteia; nevoia de a avea un viitor protejat. În mediile violente, nici una dintre aceste nevoi nu este satisfăcută în mod optim. Este mult mai probabil ca acei copii crescuți în medii cu violență să o folosească ei înșiși în relațiile lor ca adulți. Statisticile arată că: 60-80% dintre bărbații care folosesc violența fizică au fost maltratați în copilărie
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în loc de „eu consider cel mai important”, este de preferat să spunem „m-aș simți mai bine dacă...”. După pasul doi este necesară o pauză pentru a reflecta, pentru a absorbi fundamentele celuilalt. Pasul trei presupune găsirea de soluții care să satisfacă ambele părți. Dacă primii doi pași au fost făcuți corect, adesea soluția va apărea natural. Uneori, soluțiile trebuie create, deci este necesar să ne dezvoltăm și creativitatea. Pentru găsirea soluțiilor trebuie să se plece de la fundamentele comune (sau măcar asemănătoare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
numărul paturilor din penitenciare este atât de mic în raport cu numărul condamnaților, încât aceștia dorm câte doi sau trei într-un pat. Personalități publice și „vedete” de toate tipurile pretind respectarea dreptului la propria imagine; setea de senzațional este din plin satisfăcută de imaginile indivizilor încătușați (prezumția de nevinovăție rămâne doar un simplu mit) sau ale camerelor de detenție supraaglomerate. Sunt aproape singurele momente în care societatea își amintește de existența unei lumi aparte, creată prin mecanismele care-i reflectă principiile fundamentale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
totale). Cum penitenciarul organizează satisfacerea trebuințelor în mod birocratic (cu excepția sărbătorilor, când se organizează simulacre ale festivităților din lumea de afară, penitenciarul oferă atât cât trebuie pentru satisfacerea minimală a trebuințelor), bunurile primite din afară îi permit deținutului să-și satisfacă anumite plăceri, inaccesibile în alt mod. Arătam anterior că respectarea regulilor penitenciarului, „buna conduită” și participarea la activitățile socioeducative sunt considerate, prin intermediul unui proces de transfer al logicii instituției la nivelul societății din afara zidurilor sale, drept indicator al eforturilor deținutului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]